Munca, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4247-4272)

1961-07-22 / nr. 4265

„Nici un om al muncii in afara activității culturale“ Deschidem cu publicarea articolului de față o discu­ție privind cuprinderea celor mai largi mase de oameni ai muncii în activitatea culturală desfășurată de sindi­cate. Paralel cu exigența față de puritatea ideologică a manifestărilor organizate, mobilizarea muncitorilor, in­ginerilor, tehnicienilor și a familiilor lor la aceste ma­nifestări constituie o sarcină tot atît de importantă și de răspundere. Avem create toate condițiile materiale pentru ca nici un om al muncii să nu rămînă în afara activității culturale, pentru a organiza acțiuni din cele mai variate menite să satisfacă dorințele și gusturile oa­menilor muncii, care să contribuie din plin la educarea lor comunistă. La discuția de față sunt invitați să ia parte activiști sindicali, directori de cluburi și colectivele lor de con­ducere, ai colțurilor roșii, bibliotecilor, instructori artis­tici, responsabilii cercurilor de artă plastică, foto-ama­­tori și toți aceia care se ocupă de munca culturală de masă. Ne adresăm tuturor acestora să ne scrie despre metodele cele mai bune folosite de ei în atragerea tutu­ror salariaților într-o formă sau alta a activității cultu­rale. Cum reușește să folosească în mod rațional spațiul clubului și celelalte mijloace culturale puse de sindicate la dispoziția oamenilor muncii. Considerăm că articolele publicate în cadrul acestei discuții vor constitui un va­loros schimb de experiență pentru toți aceia care au sar­cina să organizeze acțiuni culturale din ce în ce mai interesante și instructive, în sprijinul producției, în or­ganizarea timpului liber al muncitorilor și membrilor lor de familie, lărgirea continuă a orizontului cultural al oa­menilor muncii, la îmbogățirea vieții spirituale, la dezvol­tarea construcției socialiste. Statistică de un fel deosebit Să fii capul unei familii, fie ea cu­ de numeroasă, și să cunoști pre­ferințele, preocupările fiecărui mem­bru al ei, să știi ce citește­ este un lucru firesc. Dar ca să te ocupi de treburile culturale care numără 595 de într-o­­ familie membri tre­buie să recunoaștem că nu este un lucru prea ușor. Este în schimb o muncă atît de frumoasă, care îți dă atîtea satisfacții, nicit o faci cu toată dragostea și cu întreaga ta pri­cepere. Mi se umple inima de bucu­rie cînd aud pe fruntașii în producție, ajustorii Ion Stoica, Ni­­colae Dragomir, pe trezoarea Ele­na Burețea și pe mulți alții dis­­cutînd cu aprindere o conferință pe care au ascultat-o cu o zi înainte în sala de festivități a clubului, comen­­tînd faptele unui erou preferat din­­tr-o carte de curînd citită, sau spu­­nîndu-și părerea despre o piesă sau un film pe care l-au vizionat în co­lectiv. Dar lucru cel mai important este acela că oamenii muncesc mai bine ,dau produse de calitate din ce în ce mai superioară realizează economii importante. Mă bucură cu atît mai mult acest lucru, cu cât și noi, activul cultural, ajutați de co­mitetul de secție, am contribuit la obținerea acestor rezultate. Cînd am primit sarcina să mă ocup de problemele culturale în co­mitetul sindical de secție, am avut impresia că nu voi putea să mă des­curc prea bine. 595 de oameni, fie­care cu preocupările și preferințele lui! Cum să le aflu ? Ce să organi­zăm și cum să muncim pentru ca ac­țiunile noastre să se bucure de par­ticiparea tuturor ? Iată cîteva din în­trebările care m-au frămîntat și la care am reușit să găsesc răspunsuri numai cu ajutorul celor 16 delegați cu munca culturală. Cine poate cu­noaște mai bine ca ei toate lucru­rile acestea , încă din primele zile, întregul co­lectiv cultural îndrumat de organi­zația de partid, ne-am îndreptat a­­tenția spre realizarea a două mari obiective : organizarea la clubul uzi­nei a unor acțiuni interesante, care să contribuie la educarea comunistă a tovarășilor noștri, să-i ajute în în­deplinirea sarcinilor de producție , apoi să facem ca toți tovarășii din secție să participe cu regularitate la acțiunile inițiate de colectivul cultu­ral. Paralel cu popularizarea manifes­tărilor ce au loc la club sau în afara lui, noi ne-am ocupat și de puțină... statistică. Deschid caietul meu de în­semnări zilnice. 90 de muncitori ur­mează cursurile școlilor medii se­rale. Zilele acestea strungarii Dinu Constantin, Florian Mareș, Enache Iarca și alții s-au întors cu diplo­mele de maturitate. Acum se pregă­tesc să dea examene în toamnă la politehnică. Zece oameni sunt în echipa de dansuri, 8 în orchestra de muzică ușoară. Din colectivul cer­cului dramatic fac parte 7 tovarăși. Dintre cei mai apreciați artiști ama­tori amintesc pe frezoarea Constanța Bălan și Smaranda Mihăilescu, ajus­­torul Dinu Constantin, Ion Folea, muncitoarea Virginica Vanghelie. Eu iau delegații cu munca culturală ION PIRÎU responsabil cultural în comitetul sindical de secție, ajustor mecanic secția l-a, uzinele „21 Decembrie“ București (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Dragi tovarăși, BUCUREȘTI In numele tuturor membrilor de partid și al întregului popor chi­nez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulțu­mirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Român și poporului român pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim­ea coeziunea și prietenia dintre cele două partide și popoare ale Chinei și Romîniei să se întărească și să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obțină noi succese în lupta împotriva imperialismu­lui, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socia­lismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ BIBLIOTECA CENTRALĂ ,SIBIU ------ooo-----­ ITRALĂ J Noile obiective industriale sunt avansate față de grafic Lucrările de pe șantierul noilor con­strucții de la Combinatul siderurgic Hu­nedoara sunt avansate față de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au termi­nat, cu aproape o lună mai devreme, blindajul furnalului, precum și insta­lațiile metalice de susținere. La noul laminor de sîrmă, benzi și profile au fost asamblate în ultimele 6 luni mai mult de 8.000 tone de con­strucții metalice pentru ridicarea hale­lor, obținîndu-se o productivitate muncii cu 39 la sută mai mare față de a plan. Bolta cuptorului nr. 5, de la noua o­­țelărie Martin, a fost zidită în numai 7 zile față de aproape 3 săptămâni cât a durat această lucrare la cuptorul nr. 4. Acum se lucrează intens la sudarea diferitelor părți ale cuptorului. Aceste succese au fost obținute dato­rită extinderii mecanizării lucrărilor, a­­plicării unor metode avansate în con­strucții precum și aprovizionării mai bune a locurilor de muncă cu materia­lele necesare. (Agerpres) Prin economisirea oțelului-beton la întrecerea avîntată desfășu­rată între constructorii șantieru­lui combinatului de valorificare superioară a lemnului de la Su­ceava de a obține ci­ mai multe economii fără a suferi calitatea lu­crărilor, echipa de fierari-betoniști a lui Gheorghe Armeanca a obți­nut un succes însemnat. Prin buna organizare a muncii în echipă și prin reducerea pier­derilor admisibile de oțel-beton, echipa sa, care a executat lucră­rile de armături la blocurile de lo­cuințe, a economisit 56.203 kg. o­­țel-beton. Cu aceste materiale economisite s-au putut­ executa armături bună calitate la două blocuri de și jumătate. Prin aceasta echipa de fierari-be­­toniști a lui Gheorghe Armeanca a adus o economie șantierului de aproape 70.000 lei. (Coresp. „Munca") Fruntași pe regiune Mecanizatorii din G.A.S. din re­giunea Ploiești, folosind din plin fie­­care zi bună de lucru, au reușit pînă ieri să recolteze grîul de pe mai bine de 70 la sută din întreaga suprafață. Fruntașe pe regiune sunt G.A.S.­Ră­­ducești (care a terminat recoltatul cerealelor păioase), Rîmnicu Sărat, Drăgănești, Săhăteni și altele. Odată ce terenurile au fost eliberate, me­canizatorii au trecut să efectueze arături adînci de vară și însămînța­­rea culturilor duble. Pînă în prezent ei au arat peste 2600 ha teren din care au fost însămînțate peste 1000 ha. (Coresp. „Munca“) O 8 Tinerii Gheorghe Haidei și Traian |8 r § Dobre de la uzinele „Vasile Roat­oO O §­tă“ lucrează la două mașini alătu­­rg 8 rate. Deși sunt fruntași în produc­ g O O 8 ție, totuși un ajutor de la vecin g­o § este întotdeauna binevenit. In ui­­g p­rimele trei luni ei n-au avut­­ nici un rebut Foto : D. NEGOIȚĂ MUNCILE AGRICOLE, EFECTUATE IN TIMPUL OPTIM! In regiunea Dobrogea: Mai multă atenție arăturilor adinei de vară " In regiunea Dobrogea, după.. ." cum se știe, recoltatul griului a" a­ fost terminat. Și treierișul se a­­ " propie de sfirșit, cu toate că pro- ,, " centul de 83 la sută înregistrat în" și ziua de 18 iulie a.c. reprezintă un" ••decalaj nejustificat față de sece­,, " zi". Cu atît mai mult nu poate fi " a scuzat însă ritmul încetinit al ară­ ",', " turilor adînci de vară, lucrare e­,, " rectuată pînă la această 1 .. procent de numai 9 la sută,dacă în Ritmul încetinit se datorește sla­­­­bei activități a unor S.M.T.-uri. Se­­­­ știe că eliberarea terenurilor de 1, 1patele rămase după recoltare este [ [ o primă condiție pentru începerea­­­ arăturilor adînci de vară. Multe’,' ’consilii ale G.A.C. așteaptă însă]• [[ca acestea să fie eliberate numai" ,"cu ajutorul tractoarelor. Era de : [ datoria conducerilor S.M.T. să a­­­­jute G.A.C. să înțeleagă că pe,, I­ lingă folosirea din plin a trac­[[ " toarelor este necesară și folosirea "atelajelor proprii la căratul pale-,. ■ ior. Pentru a obține sporuri conside­­­rabile de recoltă, arăturile adinei , de vară trebuie făcute la timp, în­­ deplină concordanță cu cerințele­­­ agrotehnice. De aceea eliberarea neîntîrziată a terenurilor de paie­ ,,­le rămase după recoltare ca și fo­­­losirea din plin a tractoarelor la,, efectuarea arăturilor adinei de[[ vară trebuie să preocupe in aces­t ’­te zile pe toți mecanizatorii din S.M.T. (Coresp. „Munca“). Foto . D. CONSTANTIN In acest an colectiviștii din Cocargeaua, raionul Fetești, au însămînțat o însemnată suprafață cu sfeclă de zahăr. Ei sînt hotăriți să obțină o recoltă cît mai bogată, lucru pentru care acordă toată grija lu­crărilor de întreținere. In clișeu, președintele gospodăriei colective, Petre Popescu (strigă), și Ion Roșea controlează stadiul de dez­voltare a acestei culturi. Vedere din stațiunea Tușnad Foto, S. EMIL „ g 8 ©oooooecooooeoocooooooooooooooooooooeoooaoooooty TELEGRAMA Tovarășului WLADYSLA'N GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez :Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine și al poporului român, vă transmitem dv. și prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut frățesc și cele mai cordiale feli­citări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întimpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi și importante realizări în activi­tatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii și a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacție că prietenia strînsă și colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărârile adop­tate în comun cu prilejul recentei vizite a delegației de partid și guver­namentale a Republicii Populare Romîne în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viață și contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două țări, în interesul ambelor noastre popoare și al comunității țărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale lagă­rului socialist, Republica Populară Romina și Republica Populară Po­lonă militează cu consecvență pentru reglementarea pe calea tratative­lor a tuturor problemelor internaționale litigioase, în scopul păcii și securității popoarelor din Europa și din întreaga lume, apărării pentru triumful politicii de coexistență pașnică. Vă dorim, dragi tovarăși, dv. și poporului frate polonez noi și mari succese în munca rodnică închinată prosperității Republicii Populare Polone, cauzei socialismului și păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar Președintele Consiliului de Miniștri al Comitetului Central al Republicii Populare Române al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Florile prie Totul a pornit de la o evidență. După obișnuință, In fiecare sîmbătă se afișează in secție rezultatele în­trecerii din săptămâna care s-a scurs. De trei luni brigada Anelisei Schuller se menținea în frunte, iar portretul conducătoarei ei era ne­lipsit de la panoul de onoare. Și iată că în acea zi de­­ primăvară un nume nou apăru pe graficul în­trecerii : Victor Molnár. Faptul a­­cesta păru curios majorității strun­garilor, mai ales că Molnár fusese angajat în uzină doar cu cîteva luni în urmă. Așadar, un nou pretendent la titlul de „cel mai bun pe profe­sie“, iar pentru brigada a șasea, din care Molnár, făcea parte, locul întîi... La consfătuirea de produc­ție care a avut loc, șeful de secție sublinie aportul tînărului strungar Victor Molnár, pasiunea sa pentru studiul cărților tehnice și, ca ur­mare, îmbunătățirile aduse strunji­­rii bucșelor pentru lanțurile petro­­lifere. Anelise l-a privit atunci pentru prima oară mai insistent și a desco­perit că bărbatul cu părul blond și mînecile salopetei suflecate nu e așa de morocănos și neinteresant cum încerca să i-l descrie una din fetele din brigadă, ci dimpotrivă... Au trecut cîteva luni și brigada a șasea de strungari, al cărei respon­sabil a fost numit Victor Molnár, continuă să se mențină în frunte. Ca să respectăm adevărul, trebuie să arătăm că fetelor nu le-a conve­nit aceasta... Fiecare căuta să dea tot ce poate pentru ca tradiția să nu se piardă. Brigada fetelor să se numere iarăși printre fruntașe, să se afle pe un loc cit mai onorabil în întrecerea cu „rivalii“ dintr-a șa­sea. Dar, în ciuda acestor eforturi, brigada batea pasul pe loc... S-a scurs o bună bucată de vreme și ea n-a reușit să depășească locul doi. Fetele s-au adunat deseori, au dis­cutat, au luat hotărîri de îmbună­tățire a muncii în brigadă, însă re­zultatele întîrziau să se arate... Care să fie cauza ? Iată întrebarea care frămînta pe fiecare dintre ele, întrebare căreia toate doreau sin­cer să-i afle răspunsul cit mai a­­proape de realitate. Intr-una din zile, la gazeta de pe­rete a secției lanț-gall apăru un ar­ticol, în care brigada fetelor era aspru criticată pentru că la ulti­mele două schimburi de experiență n-a participat nici una dintre ele. — Cred — le spuse înciudată A­­nelise, în timp ce se aflau ciorchine in jurul gazetei de perete — că noi am făcut mai puțin pentru îmbogă­țirea cunoștințelor noastre profesio­nale. Ne mulțumim cu ceea ce am învățat cu ani în urmă, cu ceea ce prindem de ici, de colo, — Asta cam așa e — încuviință Doina I­ea. Uite, nu mai departe aici, în secție, o seamă de tovarăși aplică metode rapide de strunjire, se preocupă să fie­­ în pas cu teh­nica­ nouă. Iar noi... Cine a dat ideea să-l invite pe Victor Molnár la un schimb de ex­periență, nu se poate stabili precis. Fapt este că flăcăul, nițeluș emo­ționat, le-a explicat pe-ndelete și la concret, pe strung, cum taie el filetul, ce cuțit folosește pentru un anumit fel de bucșe și pentru altul. La această demonstrație fetele au recunoscut că au învățat foarte multe dar au plecat puțintel cu inima pe ghimpi. — Ne-au luat-o serios înainte bă­ieții — a spus atunci una din ele. — O să-l ajungem din urmă — căută să le îndrijească Anelise. Vom întocmi un plan de ridicare a nive­lului nostru profesional. ...Mai că nu era zi în care una din fete să nu treacă pe la mașina lui Molnár, Vasile Căpățină sau a al­tor fruntași. Treceau așa, ca din în­­­tîmplare. Băieții cunoșteau scopul acestor vizite și, firește, erau bucu­roși, întrecerea între brigăzi se des­fășura mai vie, mai pasionantă, „ri­valitatea“ devenise și mai aprigă. Săgeata graficului se urca tot mai sus. Zilnic, 60—70 procente pest- pian. Și iată că, pe panoul între­cerii apărură pe locul întîi, două brigăzi deodată... Brigada a șasea a lui Molnár și brigada întîia de strungărițe condusă de Anelise. Secretul ? Un dispozitiv, o perfec­­ționare tehnică gîndită și realizată de cei doi șefi de brigadă care a dus la o creștere a productivității muncii cu 80 la sută. ...De aici să fi pornit oare priete­nia între Victor și Anelise ? O în­­trebare la care e greu de răspuns. Ea susține că Victor i-a rămas la inimă încă de atunci, de la consfă­­­uirea de producție, cînd șeful de secție Constantin Begu, le-a vorbit atît de frumos. Molnár, mai zgîrcit în confidențe, se mulțumește să răs­pundă printr-un surîs. Săptămînă de săptămînă primul loc în întrecerea dintre brigăzile de strungari ai secției lanț-gall de la uzinele „Independența" din Sibiu continuă să i se dispute între brigă­zile 1 și 6. Pe prima decadă a lunii iulie în frunte se află brigada Ane­­lisei. Iar la două procente diferență cea a lui Victor. Mîine însă, cine știe ?... Sîmbăta trecută, în secție a fost mare veselie. Flori, felicitări, îmbră­țișări și cîntece. Victor și Anelise s-au căsătorit. Și tovarășii de mun­că au ținut să sărbătorească eve­nimentul așa cum se cuvine. Seara s-a dansat, s-au închinat pahare cu vin, între strungarii din cele două brigăzi a domnit o atmosferă cal­dă, tovărășească. Și totuși, așa cum preciza unul din muncitorii pre­zenți la petrecere, lupta dintre bri­găzi nu a luat și nu va lua sfîrșit V D. SANDU >

Next