Munca, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4247-4272)
1961-07-22 / nr. 4265
„Nici un om al muncii in afara activității culturale“ Deschidem cu publicarea articolului de față o discuție privind cuprinderea celor mai largi mase de oameni ai muncii în activitatea culturală desfășurată de sindicate. Paralel cu exigența față de puritatea ideologică a manifestărilor organizate, mobilizarea muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și a familiilor lor la aceste manifestări constituie o sarcină tot atît de importantă și de răspundere. Avem create toate condițiile materiale pentru ca nici un om al muncii să nu rămînă în afara activității culturale, pentru a organiza acțiuni din cele mai variate menite să satisfacă dorințele și gusturile oamenilor muncii, care să contribuie din plin la educarea lor comunistă. La discuția de față sunt invitați să ia parte activiști sindicali, directori de cluburi și colectivele lor de conducere, ai colțurilor roșii, bibliotecilor, instructori artistici, responsabilii cercurilor de artă plastică, foto-amatori și toți aceia care se ocupă de munca culturală de masă. Ne adresăm tuturor acestora să ne scrie despre metodele cele mai bune folosite de ei în atragerea tuturor salariaților într-o formă sau alta a activității culturale. Cum reușește să folosească în mod rațional spațiul clubului și celelalte mijloace culturale puse de sindicate la dispoziția oamenilor muncii. Considerăm că articolele publicate în cadrul acestei discuții vor constitui un valoros schimb de experiență pentru toți aceia care au sarcina să organizeze acțiuni culturale din ce în ce mai interesante și instructive, în sprijinul producției, în organizarea timpului liber al muncitorilor și membrilor lor de familie, lărgirea continuă a orizontului cultural al oamenilor muncii, la îmbogățirea vieții spirituale, la dezvoltarea construcției socialiste. Statistică de un fel deosebit Să fii capul unei familii, fie ea cu de numeroasă, și să cunoști preferințele, preocupările fiecărui membru al ei, să știi ce citește este un lucru firesc. Dar ca să te ocupi de treburile culturale care numără 595 de într-o familie membri trebuie să recunoaștem că nu este un lucru prea ușor. Este în schimb o muncă atît de frumoasă, care îți dă atîtea satisfacții, nicit o faci cu toată dragostea și cu întreaga ta pricepere. Mi se umple inima de bucurie cînd aud pe fruntașii în producție, ajustorii Ion Stoica, Nicolae Dragomir, pe trezoarea Elena Burețea și pe mulți alții discutînd cu aprindere o conferință pe care au ascultat-o cu o zi înainte în sala de festivități a clubului, comentînd faptele unui erou preferat dintr-o carte de curînd citită, sau spunîndu-și părerea despre o piesă sau un film pe care l-au vizionat în colectiv. Dar lucru cel mai important este acela că oamenii muncesc mai bine ,dau produse de calitate din ce în ce mai superioară realizează economii importante. Mă bucură cu atît mai mult acest lucru, cu cât și noi, activul cultural, ajutați de comitetul de secție, am contribuit la obținerea acestor rezultate. Cînd am primit sarcina să mă ocup de problemele culturale în comitetul sindical de secție, am avut impresia că nu voi putea să mă descurc prea bine. 595 de oameni, fiecare cu preocupările și preferințele lui! Cum să le aflu ? Ce să organizăm și cum să muncim pentru ca acțiunile noastre să se bucure de participarea tuturor ? Iată cîteva din întrebările care m-au frămîntat și la care am reușit să găsesc răspunsuri numai cu ajutorul celor 16 delegați cu munca culturală. Cine poate cunoaște mai bine ca ei toate lucrurile acestea , încă din primele zile, întregul colectiv cultural îndrumat de organizația de partid, ne-am îndreptat atenția spre realizarea a două mari obiective : organizarea la clubul uzinei a unor acțiuni interesante, care să contribuie la educarea comunistă a tovarășilor noștri, să-i ajute în îndeplinirea sarcinilor de producție , apoi să facem ca toți tovarășii din secție să participe cu regularitate la acțiunile inițiate de colectivul cultural. Paralel cu popularizarea manifestărilor ce au loc la club sau în afara lui, noi ne-am ocupat și de puțină... statistică. Deschid caietul meu de însemnări zilnice. 90 de muncitori urmează cursurile școlilor medii serale. Zilele acestea strungarii Dinu Constantin, Florian Mareș, Enache Iarca și alții s-au întors cu diplomele de maturitate. Acum se pregătesc să dea examene în toamnă la politehnică. Zece oameni sunt în echipa de dansuri, 8 în orchestra de muzică ușoară. Din colectivul cercului dramatic fac parte 7 tovarăși. Dintre cei mai apreciați artiști amatori amintesc pe frezoarea Constanța Bălan și Smaranda Mihăilescu, ajustorul Dinu Constantin, Ion Folea, muncitoarea Virginica Vanghelie. Eu iau delegații cu munca culturală ION PIRÎU responsabil cultural în comitetul sindical de secție, ajustor mecanic secția l-a, uzinele „21 Decembrie“ București (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Dragi tovarăși, BUCUREȘTI In numele tuturor membrilor de partid și al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulțumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Român și poporului român pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorimea coeziunea și prietenia dintre cele două partide și popoare ale Chinei și Romîniei să se întărească și să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obțină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ BIBLIOTECA CENTRALĂ ,SIBIU ------ooo----- ITRALĂ J Noile obiective industriale sunt avansate față de grafic Lucrările de pe șantierul noilor construcții de la Combinatul siderurgic Hunedoara sunt avansate față de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au terminat, cu aproape o lună mai devreme, blindajul furnalului, precum și instalațiile metalice de susținere. La noul laminor de sîrmă, benzi și profile au fost asamblate în ultimele 6 luni mai mult de 8.000 tone de construcții metalice pentru ridicarea halelor, obținîndu-se o productivitate muncii cu 39 la sută mai mare față de a plan. Bolta cuptorului nr. 5, de la noua oțelărie Martin, a fost zidită în numai 7 zile față de aproape 3 săptămâni cât a durat această lucrare la cuptorul nr. 4. Acum se lucrează intens la sudarea diferitelor părți ale cuptorului. Aceste succese au fost obținute datorită extinderii mecanizării lucrărilor, aplicării unor metode avansate în construcții precum și aprovizionării mai bune a locurilor de muncă cu materialele necesare. (Agerpres) Prin economisirea oțelului-beton la întrecerea avîntată desfășurată între constructorii șantierului combinatului de valorificare superioară a lemnului de la Suceava de a obține ci mai multe economii fără a suferi calitatea lucrărilor, echipa de fierari-betoniști a lui Gheorghe Armeanca a obținut un succes însemnat. Prin buna organizare a muncii în echipă și prin reducerea pierderilor admisibile de oțel-beton, echipa sa, care a executat lucrările de armături la blocurile de locuințe, a economisit 56.203 kg. oțel-beton. Cu aceste materiale economisite s-au putut executa armături bună calitate la două blocuri de și jumătate. Prin aceasta echipa de fierari-betoniști a lui Gheorghe Armeanca a adus o economie șantierului de aproape 70.000 lei. (Coresp. „Munca") Fruntași pe regiune Mecanizatorii din G.A.S. din regiunea Ploiești, folosind din plin fiecare zi bună de lucru, au reușit pînă ieri să recolteze grîul de pe mai bine de 70 la sută din întreaga suprafață. Fruntașe pe regiune sunt G.A.S.Răducești (care a terminat recoltatul cerealelor păioase), Rîmnicu Sărat, Drăgănești, Săhăteni și altele. Odată ce terenurile au fost eliberate, mecanizatorii au trecut să efectueze arături adînci de vară și însămînțarea culturilor duble. Pînă în prezent ei au arat peste 2600 ha teren din care au fost însămînțate peste 1000 ha. (Coresp. „Munca“) O 8 Tinerii Gheorghe Haidei și Traian |8 r § Dobre de la uzinele „Vasile RoatoO O §tă“ lucrează la două mașini alăturg 8 rate. Deși sunt fruntași în produc g O O 8 ție, totuși un ajutor de la vecin go § este întotdeauna binevenit. In uig primele trei luni ei n-au avut nici un rebut Foto : D. NEGOIȚĂ MUNCILE AGRICOLE, EFECTUATE IN TIMPUL OPTIM! In regiunea Dobrogea: Mai multă atenție arăturilor adinei de vară " In regiunea Dobrogea, după.. ." cum se știe, recoltatul griului a" a fost terminat. Și treierișul se a " propie de sfirșit, cu toate că pro- ,, " centul de 83 la sută înregistrat în" și ziua de 18 iulie a.c. reprezintă un" ••decalaj nejustificat față de sece,, " zi". Cu atît mai mult nu poate fi " a scuzat însă ritmul încetinit al ară ",', " turilor adînci de vară, lucrare e,, " rectuată pînă la această 1 .. procent de numai 9 la sută,dacă în Ritmul încetinit se datorește slabei activități a unor S.M.T.-uri. Se știe că eliberarea terenurilor de 1, 1patele rămase după recoltare este [ [ o primă condiție pentru începerea arăturilor adînci de vară. Multe’,' ’consilii ale G.A.C. așteaptă însă]• [[ca acestea să fie eliberate numai" ,"cu ajutorul tractoarelor. Era de : [ datoria conducerilor S.M.T. să ajute G.A.C. să înțeleagă că pe,, I lingă folosirea din plin a trac[[ " toarelor este necesară și folosirea "atelajelor proprii la căratul pale-,. ■ ior. Pentru a obține sporuri considerabile de recoltă, arăturile adinei , de vară trebuie făcute la timp, în deplină concordanță cu cerințele agrotehnice. De aceea eliberarea neîntîrziată a terenurilor de paie ,,le rămase după recoltare ca și folosirea din plin a tractoarelor la,, efectuarea arăturilor adinei de[[ vară trebuie să preocupe in acest ’te zile pe toți mecanizatorii din S.M.T. (Coresp. „Munca“). Foto . D. CONSTANTIN In acest an colectiviștii din Cocargeaua, raionul Fetești, au însămînțat o însemnată suprafață cu sfeclă de zahăr. Ei sînt hotăriți să obțină o recoltă cît mai bogată, lucru pentru care acordă toată grija lucrărilor de întreținere. In clișeu, președintele gospodăriei colective, Petre Popescu (strigă), și Ion Roșea controlează stadiul de dezvoltare a acestei culturi. Vedere din stațiunea Tușnad Foto, S. EMIL „ g 8 ©oooooecooooeoocooooooooooooooooooooeoooaoooooty TELEGRAMA Tovarășului WLADYSLA'N GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez :Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine și al poporului român, vă transmitem dv. și prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut frățesc și cele mai cordiale felicitări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întimpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi și importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii și a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacție că prietenia strînsă și colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărârile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viață și contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două țări, în interesul ambelor noastre popoare și al comunității țărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale lagărului socialist, Republica Populară Romina și Republica Populară Polonă militează cu consecvență pentru reglementarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaționale litigioase, în scopul păcii și securității popoarelor din Europa și din întreaga lume, apărării pentru triumful politicii de coexistență pașnică. Vă dorim, dragi tovarăși, dv. și poporului frate polonez noi și mari succese în munca rodnică închinată prosperității Republicii Populare Polone, cauzei socialismului și păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar Președintele Consiliului de Miniștri al Comitetului Central al Republicii Populare Române al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Florile prie Totul a pornit de la o evidență. După obișnuință, In fiecare sîmbătă se afișează in secție rezultatele întrecerii din săptămâna care s-a scurs. De trei luni brigada Anelisei Schuller se menținea în frunte, iar portretul conducătoarei ei era nelipsit de la panoul de onoare. Și iată că în acea zi de primăvară un nume nou apăru pe graficul întrecerii : Victor Molnár. Faptul acesta păru curios majorității strungarilor, mai ales că Molnár fusese angajat în uzină doar cu cîteva luni în urmă. Așadar, un nou pretendent la titlul de „cel mai bun pe profesie“, iar pentru brigada a șasea, din care Molnár, făcea parte, locul întîi... La consfătuirea de producție care a avut loc, șeful de secție sublinie aportul tînărului strungar Victor Molnár, pasiunea sa pentru studiul cărților tehnice și, ca urmare, îmbunătățirile aduse strunjirii bucșelor pentru lanțurile petrolifere. Anelise l-a privit atunci pentru prima oară mai insistent și a descoperit că bărbatul cu părul blond și mînecile salopetei suflecate nu e așa de morocănos și neinteresant cum încerca să i-l descrie una din fetele din brigadă, ci dimpotrivă... Au trecut cîteva luni și brigada a șasea de strungari, al cărei responsabil a fost numit Victor Molnár, continuă să se mențină în frunte. Ca să respectăm adevărul, trebuie să arătăm că fetelor nu le-a convenit aceasta... Fiecare căuta să dea tot ce poate pentru ca tradiția să nu se piardă. Brigada fetelor să se numere iarăși printre fruntașe, să se afle pe un loc cit mai onorabil în întrecerea cu „rivalii“ dintr-a șasea. Dar, în ciuda acestor eforturi, brigada batea pasul pe loc... S-a scurs o bună bucată de vreme și ea n-a reușit să depășească locul doi. Fetele s-au adunat deseori, au discutat, au luat hotărîri de îmbunătățire a muncii în brigadă, însă rezultatele întîrziau să se arate... Care să fie cauza ? Iată întrebarea care frămînta pe fiecare dintre ele, întrebare căreia toate doreau sincer să-i afle răspunsul cit mai aproape de realitate. Intr-una din zile, la gazeta de perete a secției lanț-gall apăru un articol, în care brigada fetelor era aspru criticată pentru că la ultimele două schimburi de experiență n-a participat nici una dintre ele. — Cred — le spuse înciudată Anelise, în timp ce se aflau ciorchine in jurul gazetei de perete — că noi am făcut mai puțin pentru îmbogățirea cunoștințelor noastre profesionale. Ne mulțumim cu ceea ce am învățat cu ani în urmă, cu ceea ce prindem de ici, de colo, — Asta cam așa e — încuviință Doina Iea. Uite, nu mai departe aici, în secție, o seamă de tovarăși aplică metode rapide de strunjire, se preocupă să fie în pas cu tehnica nouă. Iar noi... Cine a dat ideea să-l invite pe Victor Molnár la un schimb de experiență, nu se poate stabili precis. Fapt este că flăcăul, nițeluș emoționat, le-a explicat pe-ndelete și la concret, pe strung, cum taie el filetul, ce cuțit folosește pentru un anumit fel de bucșe și pentru altul. La această demonstrație fetele au recunoscut că au învățat foarte multe dar au plecat puțintel cu inima pe ghimpi. — Ne-au luat-o serios înainte băieții — a spus atunci una din ele. — O să-l ajungem din urmă — căută să le îndrijească Anelise. Vom întocmi un plan de ridicare a nivelului nostru profesional. ...Mai că nu era zi în care una din fete să nu treacă pe la mașina lui Molnár, Vasile Căpățină sau a altor fruntași. Treceau așa, ca din întîmplare. Băieții cunoșteau scopul acestor vizite și, firește, erau bucuroși, întrecerea între brigăzi se desfășura mai vie, mai pasionantă, „rivalitatea“ devenise și mai aprigă. Săgeata graficului se urca tot mai sus. Zilnic, 60—70 procente pest- pian. Și iată că, pe panoul întrecerii apărură pe locul întîi, două brigăzi deodată... Brigada a șasea a lui Molnár și brigada întîia de strungărițe condusă de Anelise. Secretul ? Un dispozitiv, o perfecționare tehnică gîndită și realizată de cei doi șefi de brigadă care a dus la o creștere a productivității muncii cu 80 la sută. ...De aici să fi pornit oare prietenia între Victor și Anelise ? O întrebare la care e greu de răspuns. Ea susține că Victor i-a rămas la inimă încă de atunci, de la consfăuirea de producție, cînd șeful de secție Constantin Begu, le-a vorbit atît de frumos. Molnár, mai zgîrcit în confidențe, se mulțumește să răspundă printr-un surîs. Săptămînă de săptămînă primul loc în întrecerea dintre brigăzile de strungari ai secției lanț-gall de la uzinele „Independența" din Sibiu continuă să i se dispute între brigăzile 1 și 6. Pe prima decadă a lunii iulie în frunte se află brigada Anelisei. Iar la două procente diferență cea a lui Victor. Mîine însă, cine știe ?... Sîmbăta trecută, în secție a fost mare veselie. Flori, felicitări, îmbrățișări și cîntece. Victor și Anelise s-au căsătorit. Și tovarășii de muncă au ținut să sărbătorească evenimentul așa cum se cuvine. Seara s-a dansat, s-au închinat pahare cu vin, între strungarii din cele două brigăzi a domnit o atmosferă caldă, tovărășească. Și totuși, așa cum preciza unul din muncitorii prezenți la petrecere, lupta dintre brigăzi nu a luat și nu va lua sfîrșit V D. SANDU >