Munca, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4404-4428)

1962-01-03 / nr. 4404

Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XVIII.­­nr. 4404 Miercuri 3 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani Cuvintarea tovarăşului rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte în mij­locul celor dragi, al familiilor, prie­tenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătoreas­că, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anul pe care-l înche­iem a fost un an de mari înfăp­tuiri, roadele muncii poporului nos­tru — deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionante­lor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfăţi­şat la recenta sesiune a Marii Adu­nări Naţionale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost în­deplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii pot privi cu satisfacţie rezulta­tele muncii lor pline de abnegaţie, în toate ramurile economiei au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţională a primit mai mult metal, mai multe maşinii, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. în toate regiunile şi oraşele ţării iscusiţii noştri constructori au ridi­cat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de învăţă­­mînt, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gos­podării colective, au cules rod bo­gat , se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţără­nimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.­­uri­­muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse ne­cesare bunului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din în­­văţămîntul de toate gradele, lucră­torii din institutele de cercetări şti­inţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artistice au muncit cu de­votament pentru educarea tineretu­lui - schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi cultu­rii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflori­rea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felici­tări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care îşi îndeplineşte cu cinste mi­siunea de clasă conducătoare a so­cietăţii, ţărănimea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agricul­turii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi for­ţele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi Şi noi victorii celor obţinute pină acum, încrezător în capacităţile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, po­porul nostru, sub conducerea parti­dului, va păși cu elan la înfăp­tuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ra­murile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoare­lor calea spre o societate unde toate­­resursele materiale, toate cu­ceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără răz­­boaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pă­­mîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismu­lui, realizările remarcabile ale ce­lorlalte ţări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superiorita­tea socialismului asupra capitalis­mului, dau forţe noi luptei oame­nilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însu­fleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fie­cărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a în­tregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinu­tă este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agre­sive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoa­relor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale la­gărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a po­poarelor pacea va triumfa şi ome­nirea va fi ferită de ravagiile pus­tiitoare ale unui nou război mon­dial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexis­tenţă paşnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a în­tări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Re­publicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului, în pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernu­lui Republicii Populare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănă­tate, fericire şi noi succese în mun­ca rodnică pe care o desfăşoară, în clipa cînd se vesteşte începu­tul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! Spor la muncă în înfăptuirea celui de-al treilea plan anual al sesenatului Ianuarie 1962 , început de an. Nă­zuinţe, gînduri de Viitor, optimism — sentimente fireşti pe care le în­cearcă toţi oamenii muncii de fie­care dată cînd trec pragul unui nou an. Cu satisfacţie, cu conştiinţa datoriei îndeplinite a primit între­gul nostru popor mesajul de Anul Nou ce i-a fost adresat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Trecînd în revistă realizările din 1961, fiecare om al muncii poate spune cu mîndrie: înaintăm în construcţia socialistă cu sentimentul înălţător, înaripant, al bucuriei generate de înfăptuirea consecventă a măreţului program de dezvoltare economică a ţării şi de ridicare continuă a nive­lului de trai, stabilit de Congresul al Il lea al P.M.R. Sub înţeleaptă şi clarvăzătoarea conducere a parti­dului făurim viaţa nouă, înfloritoa­re, proprie epocii socialiste, mate­­rializînd în acest sens, cu fiecare an şi zi, perspectivele trasate, îna­intăm cu sentimentul dat de certi­tudinea împlinirilor, amplificat de conştiinţa faptului că fiecare pas fă­cut pe drumul desăvîrşirii construc­ţiei socialiste în ţara noastră în­seamnă un plus de fericire pentru toţi cei ce muncesc. Nu există om al muncii care să nu se fi bucurat din inimă aflînd vestea anunţată de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti : îndeplinirea planului producţiei globale industriale pe 1961 încă de la 19 decembrie. Deose­bit de elocvent pentru ilustrarea po­tenţialului în continuă creştere a industriei noastre este faptul că numai sporul de producţie obţinut anul trecut faţă de 1959 e cu aproa­pe odată şi jumătate mai mare de­cit întreaga producţie din 1938 a Romîniei burghezo-moşiereşti. Un entuziasm puternic stîrnesc schimbările petrecute în viaţa sate­lor noastre. în anul trecut a conti­nuat să se extindă rapi­d şi să se consolideze sectorul socialist al agriculturii. G.A.S., G­ A.C. şi înto­vărăşirile deţin în prezent peste 90 la sută din întreaga suprafaţă arabilă a ţării. Ca urmare a dezvol­tării industriei, agricultura a primit un număr important de maşini şi utilaje moderne, de înaltă produc­tivitate. Salariul real a fost în 1961 cu 16 la sută mai mare decit in 1959. Totodată oamenii muncii au primit peste 35.000 apartamente, a crescut puternic baza tehnico-mate­­rială a învăţămintului, culturii şi ocrotirii sănătăţii. Toate aceste izbînzi repurtate se datoresc faptului că întreaga putere de stat aparţine celor ce muncesc, că avem în frunte încercatul partid al clasei muncitoare, care ne con­duce cu înţelepciune pe drumul lu­minos al socialismului şi comunis­mului. Ele îşi au izvorul în torentul de energie creatoare a poporului, în avîntul necontenit al întrecerii so­cialiste, care au făcut ca, an de an, planurile de producţie să fie înde­plinite şi depăşite, realizîndu-se pro­duse mai multe, mai bune şi la un preţ de cost tot mai scăzut. Ţara noastră a intrat în anul 1962 viguroasă, mai întărită ca oricînd. Succesele înregistrate­­pînă în pre­zent constituie o bază solidă, sigu­ră, pentru altele şi mai însemnate. In acest an planul de stat preve­de o creştere a producţiei pe în­treaga industrie socialistă de 13,5 la sută faţă de 1961, din care pro­ducţia mijloacelor de producţie va spori cu 15,7 la sută, iar cea a bu­nurilor de consum cu 9,9 la sută. Astfel, se vor produce aproape 1,6 milioane tone fontă, peste 2,5 mi­lioane tone oţel, 1,9 milioane tone laminate finite, se vor extrage 11 milioane 850 mii tone ţiţei, se va mări puterea instalată de energie electrică cu 16 la sută faţă de 1961 etc­ S-au prevăzut, de asemenea, mă­suri importante pentru construcţii. Volumul Investiţiilor din fondurile statului în acest domeniu se ridică la 32,3 miliarde lei — aproape de două ori mai mult decît în anul 1959. Se vor da in exploatare în 1962 la C. S. hunnedoara un furnal de 1000 metri cubi — primul în ţară de această capacitate — furnalul nr. 2 de la Reşiţa, un cuptor de oţel de 400 tone şi noi linii de laminare la Hunedoara , fabrica de fire sintetice rolan de la S­ăvineşti, Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov, fabrica de anvelope de la Popeşti-Leordeni, Combinatul de ce­luloză şi hîrtie de la Suceava etc. Construirea de noi fabrici şi uzi­ne, înzestrarea celor existente cu maşini şi utilaje moderne — alături de introducerea şi extinderea unor procedee tehnologice avansate şi or­ganizarea mai bună a muncii — va trebui să conducă în acest an la sporirea productivităţii muncii pe întreaga industrie cu 8,9 la sută. Se va putea obţine astfel pe aceas­tă cale 2/3 din sporul producţiei. Pe baza creşterii productivităţii muncii şi a reducerii normelor de consum, prin gospodărirea cu grijă a tuturor fondurilor materiale şi bă­neşti , preţul de cost în industrie va fi redus cu 20 la sută iar în G.A.S., cu 9,7 la sută. Pentru ca măreţele sarcini să ca­pete viaţă este necesar încă din aceste zile ale începutului noului an în toate întreprinderile să se lucreze întrun ritm care să asigure nu numai îndeplinirea, dar şi de­păşirea prevederilor de plan. Putem spune că avem toate condiţiile create pentru aceasta. Lansarea pla­nului pe 1962 cu 6 luni înainte de începutul anului, dezbaterea lui largă în mase au permis conduceri­lor întreprinderilor, muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor să pre­vadă din timp măsuri tehnico-orga­­nizatorice în vederea desfăşurării ritmice a producţiei, îndeplinirii şi depăşirii indicilor de plan- întreprin­derile noastre dispun în prezent de (Continuare în pag. 2-a) C­HEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi singuri bucata de pămint, mecanizatori din gospodării de stat şi staţiuni de ma­şini şi tractoare, tehnicieni, ingi­neri şi oameni de ştiinţă din agri­cultură, spre voi toţi îndreptăm a­­ceastă chemare, în numele Consfă­tuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am­ adunat aci laolaltă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în ţara noastră agricultura socialistă. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului şi statului, cu oameni de ştiinţă, ingineri agro­nomi, zootehnişti, cu mecanizatori şi constructori de maşini, activişti de partid şi de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colecti­vizarea agriculturii, pentru a orga­niza cit mai bine gospodăriile co­lective, a le întări şi a le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori re­coltele de toate felurile şi a înmulţi cît mai mult animalele şi producţia lor. La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor sarcinile ce stau în faţa agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegaţi ai colecti­viştilor, noi înşine colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşa­dar bine viaţa gospodăriilor colective şi ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi raioanele lor, viaţa de azi a ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părţile ţării socialismul a învins, că cea mai mare parte a ţăranilor de as­tăzi sunt colectivişti, că regiunile Dobrogea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari regiuni agricole din ţară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat şi Galaţi trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe ţa­rinile ţării de la un capăt la altul, vezi deoparte şi de alta numai la­s­turi mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, maga­ziile albe ale gospodăriilor colective şi case noi ca nişte începuturi­­ de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, suntem­ astăzi o mare forţă. Însumăm laolaltă peste două milioane de familii şi stăpî­­nim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt Reprezentăm aşa­dar marea mulţime a ţărănimii, nădej­dea cea mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia belşugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pământului mai multe întrebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lu­crăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în aşa fel încît de la un an la altul să avem recolte tot mai mari şi să creştem tot mai multe animale. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, preşedinţi, brigadieri sau ţărani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospo­dăriile lor colective au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hec­tar, trei mii, patru, mii şi unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarăşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la ter­minarea colectivizării, producţia de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretutindeni unde ţăranii au întemeiat gospodării colective. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o dată cu acest belşug, colecti­viştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-au făcut case de cără­midă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umblă desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sunt atît de înlesniţi că şi-au luat radio, televizoare, aragaze, bi­ciclete şi unii dintre ei motociclete. Ţăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi da singur seama ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările — comunele şi satele — sunt mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbă­toare. Pe uliţele satelor de colecti­vişti întîlneşti seara, deseori, oa­meni — tineri şi bătrâni, fete şi fe­mei — venind de la bibliotecă cu o carte, în mînă, că nu-i sat fără bi­bliotecă şi nu-i bibliotecă fără sute de cititori. în multe sate vezi ferestrele şi curţile luminate ca ziua­­de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor şi, undeva, la căminul cultural, vezi mulţime mare venită la cinemato­graf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe, după aparetele frumoa­se ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oa­menilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toţii. Ele sînt rodul colectivizării care a dat satelor belşug şi mare înlesnire. Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăsta­rea şi fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuieşte, ne ajută mereu cu ma­şini, cu credite, cu tot ce este ne­cesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşi­nile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele în­tregii ţărănimi, noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija şi dragos­tea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sunt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag re­coltele bogate, tot în fabrici sunt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi uzinele noastre sînt hotărîţi să ne sprijine şi mai puter­nic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român şi guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lingă maşinile ce ne stau la dispoziţie, nooi, colectiviştii, mai pri­mim şi ajutorul inginerilor, tehni­cienilor şi specialiştilor în agricul­tură, care ne îndrumă zi cu zi pen­tru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. Congresul al III-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cît mai mult producţia de cereale şi în­deosebi de grîu şi porumb, de a creşte cît mai multe animale pen­tru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină şi altele. Ţărani colectivişti, mecani­zatori, lucrători din gospodă­­riile de stat. Să depunem toată străduinţa şi priceperea noastră pentru a da via­ţă acestor importante cerinţe. Să folosim cît mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce ştiinţa agriculturii ne învaţă. Să facem arături adînci, căci astăzi cu trac­toarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte (Continuare în pag. 2­4) Pentru ce s-au închinat pahare Harnicii metalurgişti ai uzinelor „Timpuri Noi“ din Capitală au ţinut ca şi noaptea A­­nului Nou să o sărbă­torească şi să se bucu­re împreună, aşa cum de atîtea ori în anul care s-a scurs au săr­bătorit şi s-au bucurat de succesele remarca­bile obţinute, dintre care cea mai recentă, îndeplinirea planului pe anul trecut cu 21 de zile înainte de termen. In sala cantinei fru­mos împodobită au ve­nit cu familiile vete­rani ai uzinei, cunos­cuţi inovatori şi frun­taşi în întrecere, strun­gari, lăcătuşi, turnă­tori, frezori, matriţeri. Se discută cu însufle­ţire despre munca a­­nului trecut, despre în­deplinirea dorinţelor, despre cele viitoare. Se cîntă, se dansează. Pe lingă mîncărurile şi băuturile alese, din care n-au lipsit tradi­ţionalele sarmale cu mămăliguţă, participan­ţilor le-au fost rezer­vate numeroase surpri­ze. Pentru fruntaşii în întrecere, strungarii Ion Moldovan, Ion Petre­­scu, turnătorul Sabin Buşcă, pentru veteranul uzinei, pensionarul Ma­rin Turcu, şi pentru mulţi alţii orchestra a interpretat melodiile preferate de fiecare, iar brigada artistică le-a împărţit... cadouri şi răvaşe. Ultimele minute ale anului. Cei prezenţi au urmărit la televi­zorul aflat în sală, şi au ascultat cu deosebit interes, urările de A­­nul Nou adresate po­porului nostru de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Urale, exclamaţii, clin­chete de pahare şi vo­ioşie. Aşa au întimpi­­nat noul an vrednicii metalurgişti de la uzi­nele „Timpuri Noi“. Pî­­nă-n zori, — intr-o at­mosferă de veselie —­ s-a dansat, s-a cîntat şi s-au închinat pahare pentru succesele pre­zente şi cele viitoare, pentru hotărîrea ca in anul acesta harnicul colectiv de metalur­gişti de la această ma­re întreprindere să dea patriei motoare e­­lectrice mai ieftine şi de o calitate tot mai superioară. (Rep.). Periniţa... una din „grijile" muncitorilor de la Uzinele noaptea de Anul Nou. ,23 Augint" în Instantaneu hunedorean la ora 24 Siderurgiştii hunedoreni, construc­torii, oamenii muncii din acest mare centru industrial au sărbătorit cum se cuvine sosirea noului an. In să­lile noului club muncitoresc, în toate restaurantele oraşului, mii de oameni ai muncii au aşteptat cu veselie miezul nopţii. In sala de reuniuni a clubului muncitoresc „Siderurgistul" peste 1000 de tineri­­dansează. In ce­lelalte încăperi spaţioase muncitori, tehnicieni şi ingineri mai vîrstnici, împreună cu familiile lor, stau în ju­rul meselor încărcate cu bunătăţi. Ora 24 este întîmpinată cu urale. Se ridică pahare cu vin în sănătatea partidului nostru, pentru succesele repurtate de harnicul nostru popor muncitor in anul 1961, pentru pace şi prosperitatea oamenilor muncii din întreaga lume. Ion Achim, pre­şedintele comitetului sindicatului Combinatului siderurgic Hunedoara, ii felicită pe toţi cei de faţă pentru realizările înregistrate de ei, de miile de siderurgişti hunedoreni în între­cerea socialistă desfăşurată în anul 1961. Le urează „La mulţi ani!“ şi succese mai mari in noul an pentru sporirea producţiei de metal. Mais­trul oţelar Aurel Stanciu îi îmbrăţi­şează cu căldură pe tovarăşii săi de muncă. In anul 1962, spune el, Să dăm patriei de la noua noastră oţe­­lărie peste 1.200.000 tone oţel de bună calitate, să ne îndeplinim cu cinste sarcina pe care ne-a încredin­ţat-o partidul. Oţelarii ciocnesc pa­harele cu vin, hotărîţi ca in anul ce a sosit să îmbunătăţească şi mai mult indicii de utilizare a agregate­lor, să elaboreze mai multe şarje (Continuare In pag. 3-a) Impiegatul Nicolae Vitan (în clişeu, stingă), şef de tură la biroul de Mişcare din Gara de Nord, felicită meca­nicii care pleacă în cursă în prima zi din noul an Foto : AGERPRES TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului dr. OSVALDO DORT IC OS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Excelenţei Sale Comandant dr. FIDEL CASTRO RUZ Primul ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, al întregului popor romín şi al nostru personal, vă trimitem cele mai calde felicitări cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cuba cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban. Poporul romín se bucură din toată inima de realizările remarcabile înfăptuite de eroicul popor cuban care, sub conducerea guvernului său revoluţionar, îşi făureşte o viaţă nouă, fericită. Relaţiile de sinceră prietenie şi colaborare multilaterală care s-au statornicit între R. P. Romînă şi Cuba sunt expresia vie a sentimen­telor de caldă simpatie şi a respectului reciproc de care sunt animate popoarele noastre. Poporul român este alături de poporul cuban în lupta sa eroică pentru apărarea libertăţii, independenţei naţionale şi a dreptului sacru al poporului cuban de a dispune liber de soarta sa. Cu prilejul acestei aniversări voi urăm succese tot mai mari in activitatea dv. neobosită pentru înflorirea Cubei, pentru binele poporului cuban prieten. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CHILE Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Chile vă adresăm dv. şi prin dv. tuturor comuniştilor chilieni cele mai sincere şi călduroase felicitări. De la crearea sa, Partidul Comunist din Chile a luptat neclintit pentru realizarea năzuinţelor arzătoare ale clasei muncitoare şi ma­selor populare din Chile. Astăzi, avînd rădăcini adînci în mase, Partidul Comunist din Chile desfăşoară o largă mişcare populară în lupta pentru deplina independenţă politică şi economică a ţării, pentru bunăstarea oamenilor muncii chilieni. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi succese în lupta voastră îndreptată împotriva dominaţiei monopolurilor imperialiste, în lupta pentru întă­rirea continuă a unităţii forţelor progresiste din Chile, pentru întărirea continuă a partidului, sub steagul invincibil al marxism-leninismului, pentru democraţie, pace şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN

Next