Munca, martie 1962 (Anul 18, nr. 4453-4479)
1962-03-01 / nr. 4453
Pag. 2*a Darea de seamă prezentată în cadrul conferinţei pentru alegerea comitetului sindicatului lucrătorilor Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" a ridicat în faţa delegaţilor prezenţi o problemă de deosebită actualitate — aceea a rolului artistului de tip nou ca participant activ, conştient, la înfăptuirea revoluţiei culturale în patria noastră. Binecunoscut în ţară şi peste hotare, talentatul colectiv al Naţionalului a dobîndit în anii din urmă succese remarcabile pe tărîmul promovării dramaturgiei noastre contemporane, prezentării valoroaselor lucrări dramatice sovietice şi din celelalte ţări ale lagărului socialist, cît şi a unor piese din tezaurul dramaturgiei universale. Numai în perioada aprilie 1960—februarie 1962, prima noastră scenă a prezentat 18 premiere, dintre care 12 cu piese ale dramaturgilor români. „Oameni care tac“ şi „Oamenii înving“ de Al. Voitin, „Neamurile“ de Teofil Buşecan, „Fiicele“ de Sidonia Drăguşanu şi altele au fost primite cu interes de către zecile de mii de spectatori, oameni ai muncii din fabrici, uzine, de pe ogoare. De o deosebită apreciere s-au bucurat şi spectacolele : „Poveste din Irkutsk" de Arbuzov, „Ascultă-ţi inima" de Al. Korneiciuk, „Bolnavul închipuit“ de Molière şi altele. Succesele colectivului Teatrului Naţional sunt strîns legate de faptul că comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, şi-a desfăşurat activitatea pe linia îmbunătăţirii continue a muncii din această instituţie, a educării şi ridicării conştiinţei socialiste a actorilor şi regizorilor, a întregului personal care contribuie la punerea în scenă a spectacolelor. Pe bună dreptate delegaţii care au luat cuvîntul la conferinţă au relevat aportul adus de comitetul sindicatului la îmbunătăţirea repertoriului, la folosirea justă a cadrelor de artişti, precum şi la creşterea pregătirii politice şi profesionale a acestora. Luînd cuvîntul, artista Dina Cocea a scos în evidenţă progresul important făcut de majoritatea interpreţilor şi regizorilor, sprijiniţi fiind şi de comitetul sindicatului, în îmbogăţirea cunoştinţelor lor politice şi profesionale, fap care a dus la întărirea rolului ce-l are Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ în procesul de culturalizare şi educare socialistă a maselor de oameni ai muncii. Vorbitorii s-au referit la contribuţia adusă de comitetul sindicatului la bunul mers al activităţii consiliului artistic, ridicînd în acelaşi timp în mod just problema ca acest consiliu să fie ajutat în viitor cu mai multă competenţă, în mod permanent. Dacă consiliul artistic, care are o deosebită importanţă în ce priveşte orientarea repertoriului şi realizarea scenică a spectacolelor, şi-a îmbunătăţit în ultima vreme activitatea, aceasta se datoreşte — aşa cum au scos în evidenţă cei ce au luat cuvîntul — şi acţiunilor întreprinse de comitetul sindicatului (informări asupra pieselor ce urmau să fie puse în discuţie, convorbiri cu actorii asupra conţinutului fiecărei piese, difuzarea unor materiale de specialitate, studii, reviste etc). In cadrul conferinţei a fost apreciată ca pozitivă activitatea comitetului sindicatului, care sub conducerea organizaţiei de partid, a mobilizat pe membrii colectivului teatrului să prezinte în turneele întreprinse în ţară, în centrele muncitoreşti, la sate, spectacole bine alese şi cu o ţinută artistică înaltă, corespunzătoare exigenţelor maselor. „Ascultă-ţi inima“, „Milionarii“, „Dezertorul“, „Tartuffe“, „Titanic vals’’, „Năpasta“, „Omul cu mîrţoaga“, „Neamurile”, au fost primite cu căldură de publicul spectator format în cea mai mare parte din muncitori şi ţărani colectivişti. Atît darea de seamă, cît şi majoritatea celor care au luat cuvîntul, s-au referit la multiplele aspecte ale activităţii sindicale. S-au ridicat probleme importante privind munca cultural-educativă dusă de comitet în rîndurile membrilor de sindicat din această instituţie, insistîndu-se asupra rolului pe care trebuie să-l aibă în această privinţă clubul. Tovarăşii Matei Gheorghiu, Victor Pop şi alţii au arătat că activitatea clubului nu este încă suficient axată pe problemele specifice care preocupă pe artişti şi pe lucrătorii din teatru. Vorbitorii au cerut comitetului sindicatului să organizeze cu regularitate conferinţe pe teme ale politicii partidului nostru, cu privire la înfăptuirile regimului democrat-popular din ţara noastră în legătură cu problemele artei realistsocialiste, simpozioane şi medalioane despre marii actori ai scenei romîneşti, informări de politică externă etc. In conferinţă au fost făcute şi alte preţioase recomandări noului comitet sindical (preşedintă tovarăşa Dina Cocea), propuneri menite să ducă la o activitate din ce în ce mai bună a acestuia. O primă sarcină a noului comitet va fi de a sprijini conducerea teatrului în privinţa promovării dramaturgiei originale. In acest sens va trebui să se continue a se duce o muncă susţinută cu autorii. S-a propus comitetului sindicatului să mobilizeze majoritatea artiştilor cu experienţă pentru a ajuta secretariatul literar în această muncă, astfel ca piesele din dramaturgia noastră contemporană care intră în repertoriul Teatrului Naţional să răspundă cît mai bine sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste, puse în faţa întregului popor de Congresul al III-lea al P.M.R. In cuvîntul rostit la conferinţă, academicianul Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional, a amintit datoria pe care o au artiştii — intelectuali de tip nou — de a strînge necontenit legăturile cu masele de oameni ai muncii, constructori ai socialismului, de a lupta neostenit pentru ridicarea propriei lor conştiinţe socialiste. I s-a recomandat comitetului sindicatului ca în acest sens să desfăşoare în rîndurile artiştilor o activitate culturall-educativă cu un bogat conţinut, care să răspundă sarcinilor ce revin teatrului în opera de culturalizare a maselor. ION IONESCU In slujba operei de culturalizare a maselor Curînd după alegerea sa, noul comitet de la întreprinderea poligrafică din Cluj s-a întrunit într-o şedinţă unde a stabilit sarcinile imediate ce urmează să fie realizate potrivit hotărîrii adoptate de conferință. MUNKA Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale O preocupare centrală — grija faţă de om Conferinţa pentru prezentarea dării de seamă şi alegerea noului comitet al sindicatului de la Rafinăria nr. 1 din Ploieşti a analizat temeinic activitatea sindicală desfăşurată în această mare întreprindere. Anul trecut, muncitorii tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, mobilizaţi de sindicat, sub conducerea comitetului de partid, au reuşit să obţină rezultate frumoase. Angajamentul lor de a da peste plan o producţie globală echivalentă cu 6.900.000 lei a fost depăşit cu 14.921.000 lei. Cu peste 5 milioane lei a fost depăşit angajamentul privind reducerea preţului de cost. Prin micşorarea conţinutului de cenuşă la motorina de culoare, îmbunătăţirea curbei de distilaţie pentru benzină şi mărirea indicelui mediu de vîscozitate la uleiuri a fost realizat şi angajamentul privind îmbunătăţirea calităţii produselor petroliere. O problemă mult dezbătută în conferinţă a fost aceea privind grija faţă de om. — Eu aş vrea să subliniez — arăta în cuvîntul său tovarăşul Gh. Stoica — că îmbunătăţirea condiţiilor de trai este în dependenţă directă de înseşi rezultatele muncii noastre. Noi singuri sîntem făuritorii fericirii noastre. Lucrînd mai bine, îndeplinind şi ,depăşind continuu, sarcinile de plan, partidul şi guvernul au posibilitatea ca an de an să aloce sume tot mai mari în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii. In felul acesta au putut fi luate o serie de măsuri şi în rafinăria noastră. Peste 350 de salariaţi au fost trimişi la odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice, 37 muncitori, tehnicieni şi ingineri au primit locuinţe noi. La dispoziţia salariaţilor noştri şi a familiilor lor stă o frumoasă sală de festivităţi, mai multe săli de cultură şi terenuri de sport. Un număr de 60 de copii sunt îngrijiţi şi educaţi cu multă atenţie în creşa şi grădiniţa întreprinderii. O deosebită atenţie s-a acordat însă aici, creării unor condiţii bune de muncă, protecţiei muncii, pentru care s-au cheltuit mari sume de bani. Rafinăria 1-Ploieşti este un vast laborator unde munca se desfăşoară în condiţi optime, lipsite de pericol. Prin grija conducerii tehnico-administrative, ca şi prin munca şi acţiunile iniţiate de comitetul sindicatului au fost luate o seamă de măsuri ce au dus la crearea unor şi mai bune condiţii de muncă. Comitetul sindicatului a prevăzut în planurile sale urmărirea îndeplinirii tuturor angajamentelor incluse în contractul colectiv şi a anexei sale privind lucrările de protecţia muncii. Urmărirea traducerii în viaţă a planului de introducere a micii mecanizări în scopul uşurării efortului fizic, apoi luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor profesionale, au fost alte puncte înscrise în planul de activitate al comitetului sindicatului. Astfel, au fost instalate perdele de protecţie împotriva radiaţiilor termice la cuptorul de forjă de la atelierul de conducte, iar la sectorul de instalaţii pentru rafinarea produselor s-au confecţionat 300 de apărători din tablă la plăncile conductelor de acid şi baze. Ca rezultat la angajamentul luat în contractul colectiv, în rafinărie a luat fiinţă un laborator de toxicologie care efectuează analize multiple şi repetate pentru a se cunoaşte concentraţiile de substanţe toxice Concluziile cercetărilor întreprinse au fost studiate de comitetul sindicatului împreună cu conducerea tehnică, stabilindu-se şi măsurile ce trebuie luate. In urma unor astfel de analize s-a construit la uzina electrică o cameră pentru cei ce lucrează cu mercur, prevăzută cu ventilaţie specială şi cu aparate de colectat mercurul. Aceeaşi măsură a fost luată şi la atelierul de aparate de măsură şi control. Drept rezultat şi într-un loc şi în celălalt a scăzut concentraţia de substanţe toxice. Despre această problemă a vorbit şi inginerul Emil Perescu. El a arătat, printre altele, că pentru protecţia muncii s-au cheltuit în anul 1961 peste 940 000 lei, iar pentru anul acesta s-a prevăzut un milion lei. — Asta însă nu înseamnă totul — a arătat el. Succesul în acest domeniu este determinat de felul cum respectă oamenii normele de tehnica securităţii muncii, de activitatea de instruire şi de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor. In această direcţie se pot cita multe fapte pozitive. Munca de prevenire începe cu instruirea tuturor celor care participă la procesul de producţie. La sugestia comitetului sindicatului s-a organizat un cabinet de tehnica securităţii, care a fost înzestrat cu instrumente, echipament, aparate, diafilme şi o bogată bibliotecă de specialitate. Pentru cunoaşterea cît mai aprofundată a N.T.S., în afară de instruirea lunară a tuturor muncitorilor, comitetul sindicatului a iniţiat un ciclu de lecţii la care participă toţi inspectorii obşteşti din grupele sindicale şi din comitetele sindicale de secţie. De asemenea, s-a făcut reexaminarea tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din rafinărie în ce priveşte cunoştinţele de tehnică securităţii şi protecţia muncii. Am putea aminti aici şi de organizarea unui control obştesc de protecţia muncii, precum şi de faptul că în afară de realizarea celor 130 de angajamente din convenţia-anexă au mai fost executate alte 150 de lucrări privind mica mecanizare, apărători şi dispozitive de protecţie. Toate acestea au determinat reducerea substanţială a accidentelor şi îmbolnăvirilor. Grija faţă de om s-a manifestat şi sub alte forme. Acest lucru a fost subliniat de dr. Cornel Niculescu, care a vorbit despre baza materială ce stă la dispoziţia salariaţilor şi mai ales despre măsurile luate în vederea ocrotirii sănătăţii acestora, a prevenirii îmbolnăvirilor. împreună cu comitetul sindicatului a fost făcută trimestrial analiza morbidităţii, luîndu-se măsurile cuvenite, atunci cînd a fost cazul. O acţiune susţinută este aceea a controlului periodic făcut tuturor muncitorilor care lucrează în secţiile cu noxe profesionale. In felul acesta au fost depistate unele locuri de lucru necorespunzătoare, oameni predispuşi la îmbolnăviri, pentru care, aşa cum arată legile în vigoare, s-a cerut schimbarea locului de muncă, pentru o perioadă de timp- Educaţia sanitară, discuţiile individuale cu oamenii, tratamentul balnear, distribuirea alimentaţiei de protecţie, programul redus de lucru — fără reducerea salariului — pentru cei ce lucrează în condiţii vătămătoare, masa dietetică la cantină au contribuit mult la prevenirea îmbolnăvirilor. Toate acestea şi multe altele despre care au vorbit tovarăşii Gheorghe Tudor, Vasile Soare, Marin Gavrilă, inginerul Ion Ionescu etc., ilustrează grija ce o manifestă conducerea rafinăriei şi comitetul sindicatului faţă de omii muncii. Conferinţa sindicală, prin hotărîrea adoptată, a trasat ca sarcină noului comitet să folosească experienţa bună acumulată, luînd în continuare măsurile care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc aici. Aşa cum arată Rezoluţia Congresului al IV-lea al Sindicatelor din R.P.R., „aceasta trebuie să fie o preocupare centrală a sindicatelor, scopul întregilor activităţi“. M. RIZAC Premiza viitoarelor succese Pe baza Rezoluţiei Congresului al IV-lea al Sindicatelor din R.P.R., care trasează ca sarcină ,,să se organizeze instruirea sistematică, prin cursuri şi seminarii de scurtă durată a activiştilor consiliilor locale şi a comitetelor sindicatelor“, Consiliul regional al sindicatelor Galaţi a trecut, odată cu terminarea alegerilor din unităţile agricole de Stat, la instruirea organelor sindicale nou alese în acestea. Instruirea care s-a desfăşurat timp de 3 zile a fost organizată în două centre — Galaţi şi Brăila. La ea au participat membrii comitetelor sindicatelor din G.A.S., S.M.T., institute de cercetări agricole, hortiviticole şi zootehnice, precum şi din unităţi ale ramurii forestiere din regiune. Programul cursurilor de instruire a cuprins un ciclu de expuneri bine pregătite, adecvate specificului şi sarcinilor pe care le au sindicatele din agricultură şi ramura forestieră în etapa actuală, expuneri menite să ajute organele sindicale în desfăşurarea activităţii de viitor. Din totalul acestora, ţinute atît cu întregul activ cît şi separat pe probleme, ies în evidenţă cele intitulate : „Conducerea de către partid a luptei poporului nostru pentru socialism, bunăstare şi fericire" ; „Organizarea muncii în cadrul comitetului sindicatului“ ; „Activitatea ce o desfăşoară comitetul sindicatului pentru atragerea de noi membri de sindicat, încasarea cotizaţiilor sindicale şi întocmirea evidenţei membrilor de sindicat" ; „Sarcinile comitetelor sindicatelor din G.A.S. şi S.M.T. privind îndeplinirea planului de stat pe 1962“ ; „Sarcinile comitetelor sindicatelor în organizarea întrecerii socialiste" ; „Consfătuirea de producţie, formă importantă de atragere a maselor în organizarea şi conducerea producţiei“. Deosebit de instructive au fost atît expunerile cît şi seminariile în care au fost tratate problemele muncii de masă în producţie desfăşurata de sindicate. Ţinîndu-se seama de specificul ramurilor agricolă şi forestieră, aici s-a căutat să se arate, pe baza indicaţiilor date de Consiliul Central al Sindicatelor, metodele cele mai eficace de atragere a lucrătorilor în întrecerea socialistă, la organizarea şi conducerea producţiei Seminariile au căpătat un pronunţat caracter de schimb de experienţă, unele comitete ale sindicatelor împărtăşind experienţa acumulată de ele. In scopul mai bunei organizări şi conduceri a întrecerii socialiste, în expunerea referitoare la această problemă, s-a ţinut seama în primul rînd de stabilirea obiectivelor întrecerii socialiste, avîndu-se în vedere criteriile principale prevăzute de Directivele C.C. al P.M.R., precum şi de asigurarea unei evidenţe clare şi operative. Tovarăşul Gheorghe Vasiliu, preşedintele comitetului sindicatului de la GAS.Brateş, a arătat cum este organizată întrecerea socialistă pe întreg ciclul de producţie în unitatea respectivă. Această, formă de întrecere este folosită cu succes şi în alte unităţi agricole de stat ca: G.A.S.Odobeşti, Urletesca etc. Referitor la aceasta, preşedintele comitetului sindicatului de la G A.S.. Coteşti, to-măşul Ilie Dinică, şi alţii au avut oarecare nedumeriri. După părerea lor, în întrecerea pe întreg ciclul de producţie, mai ales în sectorul vegetal, este greu să se stabilească fruntaşii acesteia pe parcurs Cei care au acumulat însă o experienţă bună în această direcţie nu au fost de acord cu aceste aprecieri şi, pe baza propriei experienţe, i-au convins. Ei au arătat că în unităţile lor, pentru fiecare lucrare efectuată — însămînţare, îngrijirea culturilor etc — se întocmeşte un procesverbal în care se specifică calitatea lucrărilor, timpul oprim atins şi încadrarea în preţul de cost. Or, tocmai aceastea sunt şi obiectivele întrecerii. Deci, există posibilităţi de a se stabili şi pe parcurs, în anumite etape care coincid cu diferite perioade de muncă, fruntaşii în întrecerea socialistă pe întreg ciclul de producţie. Larîndul său, mecanizatorul Haralambie Tofan, secretar al comitetului sindicatului de la S.M.T.Bujor, a arătat că o metodă care stimulează realizarea angajamentelor luate în întrecere este permanentizarea brigăzilor, folosindu-se tractoriştii care ei înşişi sunt membri ai gospodăriei agricole colective respective. în felul acesta ei sunt nointeresaţi să efectueze lucrări de cea mai bună calitate, care să asigure producţii mari la hectar. — Noi credem că am pornit pe un drum bun în ceea ce priveşte stabilirea brigăzilor fruntaşe în întrecere — a spus brigadierul viticol Gheorghe Sabin, preşedintele comitetului sindicatului de la G.A.S.-Odobeşti. Astfel, după terminarea unor lucrări principale de îngrijire — săpat, tăiatul şi legatul coardelor, stropitul etc. — organizăm în cadrul secţiilor noastre schimburi de experienţă, cu care prilej membrii brigăzilor îşi verifică reciproc pe teren lucrările efectuate. în modul acesta se răspândeşte experienţa înaintată şi totodată se stabileşte cu imparţialitate brigada fruntaşă, în seminar s-a arătat că această metodă poate fi aplicată foarte bine şi în sectorul vegetal, la secţiile unde sunt mai multe brigăzi de cîmp. „Putem organiza consfătuiri de producţie lunare ?“ „Ce facem îtr campanie cînd oamenii sunt răspîndiţi în două trei tocuri ?“ Aceste întrebări au fost puse de o serie de tovarăşi ca Mitică Radu, secretar al comitetului sindicatului de la G.A.S.Bereşti, Vlădifir Ghidti, secretar al comitetului sindicatului de la S.M.T.. Şendreni şi alţii. Şi în legătură cu această problemă au răspuns unii cursanţi pe baza propriei experienţe. Membrii comitetului sindicatului de la G.A.S.Odobeşti au arătat că se poate înlătura şi acest neajuns. Astfel, ei întocmesc două sau trei referate comune, iar organizatorul grupei, delegatul cu munca cultural-educativă şi cel cu asigurările sociale se deplasează la locurile de muncă, unde ţin simultan consfătuiri de muncă. Concluziile se trag pe baza celor trei referate. Utilitatea cursurilor de instruire a fost subliniată de majoritatea participanţilor. — Ne întoarcem acasă cu bogate învăţăminte — a spus tovarăşul I. Stancov, membru în comitetul sindicatului de la I.C.H.V.-Odobeşti. Datoria noastră este ca cele învăţate să le traducem în viaţă zi cu zi,. Contribuind astfel la realizarea sarcinilor importante puse de partid şi guvern în faţa oamenilor muncii din agricultură. H. VALENTIN Tinăra desenatoare Gherda Roman de la fabrica „Bela Breiner“ din Timişoara are intr-adevăr ce admira. Lustrele, veiozele şi lămpile portative cu suport metalic, produse in această întreprindere se întrec în fantezie, bun gust şi eleganţă. Foto: N. A. MORARU Corespondenţii voluntari din regiunea Suceava comunică: SUCEAVA. Unităţile forestiere din regiunea Suceava vor fi înzestrate anul acesta cu 100 ferăstraie mecanice, 38 funiculare „Mîneciu", 4 compresoare, 4 gatere de înaltă productivitate şi alte maşini. Primele maşini au şi sosit. Astfel, la L F. Gura Humorului s-au adus 3 ferăstraie mecanice, la I. F. Suceava un compresor etc. (Sigi Sontag) DRĂGUŞENI. Un grup de muncitori de la G.A.S. Drăguşeni au făcut o excursie de 3 zile pe itinerariul Suceava - Bucureşti — Sinaia şi retur. La Cîmpina au vizitat casamuzeu a pictorului Grigorescu, apoi muzeul Doftana. Printre excursionişti se aflau tractoriştii fruntaşi Constantin Ciubotaru, Dumitru Coţovanu şi Emil Răducanu. (Elena Dascălu). DOROHOI. Filiala S.R.S.C. Dorohoi a trimis recent o brigadă ştiinţifică în satul Eşanca. Cei 150 săteni au ascultat cu multă atenţie răspunsurile date de membrii brigăzii ştiinţifice: M. Dumitru, I. Bejenaru, H. Vasilescu şi dr. V. Dragan, la întrebările lor. Printre altele ei le-au vorbit despre următoarele teme : „Cum a apărut viaţa pe pămînt“, „Cum s-au născut sectele religioase“, „Despre bolile mai frecvente la copii“, „Despre unele probleme internaţionale“, precum şi despre unele probleme agricole printre care şi modul cum se pot obţine 5.000 kg. porumb la ha. (Bucur Constantin) DARABANI. Repertoriul formaţiei de teatru a salariaţilor de la Şcoala medie din comuna Darabani s-a îmbogăţit cu piesa „Titanic wa’s" de Tudor Muşatescu. Sub îndrumarea instructorului Elena Colescu, artiştii amatori N. Huţanu, M. Cuciuc, C. Bejenaru, V. Vasilica, S. Mihăilescu şi A. Ştirbu şi-au însuşit bine rolurile. Primele spectacole s-au bucurat de succes. (C. Barbacaru) ♦ I /1NGAJEVA — conducători auto I — tractorişti j I — rutierişti j — tractorişti pentru t ♦ tractoare cu şenilă, j I pentru şantierele din | î țară, cu păstrarea do- J îmiciliului. I CINEMATOGRAFE Filmul documentar NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCÎV rulează la cinematograful Munca : STRĂZILE AU AMINTIRI : rulează I la cinematografele Patria, G CoşbuC I I PACE NOULUI VENIT , rulează la cinematografele Republica, L C. Frimu i NANA , Maghen, Bucureşti, Floreasca SENTINŢA * rulează la cinematografele V. Alecsandri, 8 Martie ; CETATEA HURRAMZAMIN - cinemascop : Elena Pavel, Al. Popov Arta, Olga Bancic, 30 Decembrie ; PERLE NEGRE: Lumina, Libertăţii , DRAGOSTEA LUI ALIOŞA: rulează la cinematografele Maxim Gorki, înfrăţirea între popoare (cinemascop), Miorița, 16 Februarie IN NOAPTEA SPRE 13 Central, Cultural ; FRUMOASA LURETTE , Victoria, V. Roaită; Flacăra, Aurel VlaiCu FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi , ULTIMUL MEU TANGO i i.1 Septembrie ; PRIMELE ÎNCERCĂRI - ambele serii Tineretului, B. Delavrahcea ; INSULA — cinemascop : Gh. Doja, T. Vladim Pitescu ; CER SENIN Grivita , TOM DEGEȚELUL* rulează la cinematografele Drumul Șefii, M. Eminescu ! CURSA DE 100 KILOMETRI : Unirea, 23 August, Volga MUZICANTUL ORB : rulează la cinematografele Al. Sabia,N. Bălcescu ; FĂCLII -t- cinemascop : Popular ! CIRCUL FARA . CUPOLA : Moșilor ! CAIDUL : Donca Simo : S.A FURAT O BOMBA : rulează la cinematografele I. Pintilie, G. Bacovia, C. David • PINZE PURPURII : 8 Mai » FII FERICITA ANI!: Luceafărul. RADIO VINERI 2 MARTIE PROGRAMUL I . 5.10 Jocuri populare romîneşti. 6.10 Muzică uşoară interpretată la acordeon. 7.16 Piese interpretate de fanfară. 8.30 Melodii populare romîneşti. 9-30 Scene şi duete din opera ,,Lakmé“ de Delibes. 10.35 Cîntece de Dumitru Stancu şi Nelu Ionescu. 11.03 ,,Lucrări inspirate din lupta poporului nostru pentru libertate“. 12.45 Tineri interpreţi de muzică populară rominească. 13.05 Selecţiuni din operete 14.00 Muzică populară rominească. 15.10 Muzică de cameră. 16.15 VORBEŞTE MOSCOVA ! 17.15 „Chaccona" de Vitali — interpretează Ștefan Ruha la vioară și Eva Sinea la pian. 18.00 Fragmente din opera ,,Manon Lescaut“ de Puccini. 19.25 Concert de muzică populară românească. 20.20 Muzică instrumentală. 21.20 Pe scenele cămilelor culturale. 22.30 Seară de baleteLacul lebedelor" de Ceaikovski *- montaj muzical literar. PROGRAMUL II . 12.15 Muzică populară rominească. 13.15 Raid prin întreprinderi ale industriei uşoare. 14.30 Trio în Sol minor pentru vioară, violoncel şi pian de Smetana. 15.35 Actualitatea in ţările socialiste. 16.30 Formaţii de muzică uşoară din R. D. Germană. 17.30 Sfatul medicului. Convalescența. 18-05 Concert de concerte. 19.30 Teatru la microfon : „APUS DE SOARE". 21.45 Scene din operele lui Wagner. 22.35 Melodii lirice. TELEVIZIUNE JOI 1 MARTIE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Emisiune pentru copii ; ,,Grădiniţa noastră" ; 19.35 Transmisie de la Teatrul ,,C. Nottara“ , „ClND ÎNFLORESC MIGDALII“ de Angelo Niculescu Platti, după romanul ,,Zilele vieţii noastre" de Marina Sereni . In pauză : poşta televiziunii și ultimele știri. „I. S. E. M." I I Serv. Transporturi , str. Caransebeș nr. 1, * raionul Griviţa Roșie, tramvaie 6, 19 și 24 * go oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo « I REŢINEŢI DIN TIMP 8 8 locuri pentru concediul de odihnă sau tratament în staţiunea balneară preferată AgenţiileO. N. T. „ Carpaţi“ din toată ţara au pus în vînzare bilete pentru lunile 8 aprilie — mai — iunie în staţiunile : 8 OLĂNEŞTI (boli ale aparatului di-- gestiv şi glandelor anexe, uro- 8 logie) 8 SOVATA (reumatologie și gineco-1 logie) 8 VICTORIA „9 MAI“ (reumatologie) 8 VICTORIA „1 MAI" (reumatologie) 9 0 BUZIAŞ (boli cardio-vasculare) 8 SLANIC MOLDOVA (boli ale apa- ratului digestiv si ale glandelor g anexe) 8 CĂLIMÃNEŞTI (boli ale aparatului digestiv şi glandelor anexe, g urologie, boli profesionale) 9 CACIULATA (boli ale aparatului g digestiv şi glandelor anexe, uro- 8 logie). Flata eşalonată Tarife reduse pînâ la 31 mai la 50 la sută reducere g pe C.F.R. şi I.R.T.A.