Munca, martie 1962 (Anul 18, nr. 4453-4479)

1962-03-01 / nr. 4453

Pag. 2*a Darea de seamă prezentată în ca­drul conferinţei pentru alegerea comitetului sindi­catului lucrătorilor Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" a ridicat în faţa delegaţilor prezenţi o problemă de deosebită actualitate — aceea a rolului artistului de tip nou ca participant activ, conştient, la înfăptuirea revoluţiei culturale în patria noastră. Binecunoscut în ţară şi peste hotare, talentatul colec­tiv al Naţionalului a dobîndit în anii din urmă succese remarcabile pe tărîmul­ promovării dramatur­giei noastre contemporane, prezen­tării valoroaselor lucrări dramatice sovietice şi din celelalte ţări ale lagărului socialist, cît şi a unor piese din tezaurul dramaturgiei uni­versale. Numai în perioada aprilie 1960—februarie 1962, prima noastră scenă a prezentat 18 premiere, din­tre care­ 12 cu piese ale dramatur­gilor români. „Oameni care tac“ şi „Oamenii înving“ de Al. Voitin, „Neamurile“ de Teofil Buşecan, „Fiicele“ de Sidonia Drăguşanu şi altele au fost primite cu interes de către zecile de mii de spectatori, oameni ai muncii din fabrici, uzine, de pe ogoare. De o deosebită apre­ciere s-au bucurat şi spectacolele : „Poveste din Irkutsk" de Arbuzov, „Ascultă-ţi inima" de Al. Kornei­­ciuk, „Bolnavul închipuit“ de Mo­­lière şi altele. Succesele colectivului Teatrului Naţional sunt strîns legate de faptul că comitetul sindicatului, sub con­ducerea organizaţiei de partid, şi-a desfăşurat activitatea pe l­inia îmbu­nătăţirii continue a muncii din această instituţie, a educării şi ri­dicării conştiinţei socialiste a actori­lor şi regizorilor, a întregului per­sonal care contribuie la punerea în scenă a spectacolelor. Pe bună dreptate delegaţii care au luat cuvîntul la conferinţă au rele­vat aportul­ adus de comitetul sin­dicatului la îmbunătăţirea reperto­riului, la folosirea justă a cadrelor de artişti, precum şi la creşterea pre­gătirii politice şi profesionale a acestora. Luînd cuvîntul, artista Dina Cocea a scos în evidenţă pro­gresul important făcut de majorita­tea interpreţilor şi regizorilor, spri­jiniţi fiind şi de comitetul sindica­tului, în îmbogăţirea cunoştinţelor lor politice şi profesionale, fap care a dus la întărirea rolului ce-l are Teatrul Naţional­ „I. L. Caragiale“ în procesul de culturalizare şi edu­care socialistă a maselor de oameni ai muncii. Vorbitorii s-au referit la contri­buţia adusă de comitetul sindicatu­lui la bunul mers al activităţii con­siliului artistic, ridicînd în acelaşi timp în mod just problema ca acest consiliu să fie ajutat în viitor cu mai multă competenţă, în mod per­manent. Dacă consiliul artistic, care are o deosebită importanţă în ce priveşte orientarea repertoriului şi realizarea scenică a spectacolelor, şi-a îmbunătăţit în ultima vreme activitatea, aceasta se datoreşte — aşa cum au scos în evidenţă cei ce au luat cuvîntul — şi acţiuni­lor întreprinse de comitetul sindica­tului (informări asupra pieselor ce urmau să fie puse în discuţie, con­vorbiri cu actorii asupra conţinu­tului fiecărei piese, difuzarea unor materiale de specialitate, studii, reviste etc). In cadrul conferinţei a fost apre­ciată ca pozitivă activitatea comite­tului sindicatului, care sub condu­cerea organizaţiei de partid, a mo­bilizat pe membrii colectivului tea­trului să prezinte în turneele între­prinse în ţară, în centrele muncito­reşti, la sate, spectacole bine alese şi cu o ţinută artistică înaltă, co­respunzătoare exigenţelor maselor. „Ascultă-ţi inima“, „Milionarii“, „Dezertorul“, „Tartuffe“, „Titanic vals’’, „Năpasta“, „Omul cu mîrţoa­­ga“, „Neamurile”, au fost primite cu căldură de publicul spectator for­mat în cea mai mare parte din mun­citori şi ţărani colectivişti. Atît darea de seamă, cît şi majo­ritatea celor care au luat cuvîntul, s-au referit la multiplele aspecte ale activităţii sindicale. S-au ridicat probleme importante privind mun­ca cultural-educativă dusă de comi­tet în rîndurile membrilor de sindi­cat din această instituţie, insistîn­­du-se asupra rolului pe care trebuie să-l aibă în această privinţă clubul. Tovarăşii Matei Gheorghiu, Victor Pop şi alţii au arătat că activitatea clubului nu este încă suficient axa­tă pe problemele specifice care preo­cupă pe artişti şi pe lucrătorii din teatru. Vorbitorii au cerut comitetu­lui sindicatului să organizeze cu re­gularitate conferinţe pe teme ale politicii partidului nostru, cu privi­re la înfăptuirile regimului demo­crat-popular din ţara noastră în le­gătură cu problemele artei realist­­socialiste, simpozioane şi medali­oane despre marii actori ai scenei romîneşti, informări de politică ex­ternă etc. In conferinţă au fost făcute şi alte preţioase recomandări noului comi­tet sindical (preşedintă tovarăşa Di­na Cocea), propuneri menite să ducă la o activitate din ce în ce mai bu­nă a acestuia. O primă sarcină a noului comitet va fi de a sprijini conducerea tea­trului în privinţa promovării dra­maturgiei originale. In acest sens va trebui să se continue a se duce o muncă susţinută cu autorii. S-a pro­pus comitetului sindicatului să mo­bilizeze majoritatea artiştilor cu experienţă pentru a ajuta secreta­riatul literar în această muncă, ast­fel ca piesele din dramaturgia noas­tră contemporană care intră în re­pertoriul Teatru­lui Naţional să răspundă cît mai bine sarcinilor de­­săvîrşirii construc­­ţiei socialiste, pu­se în faţa întregului popor de Con­gresul al III-lea al P.M.R. In cuvîntul rostit la conferinţă, academicianul Zaharia Stancu, di­rectorul Teatrului Naţional, a amin­tit datoria pe care o au artiştii — intelectuali de tip nou — de a strîn­­ge necontenit legăturile cu masele de oameni ai muncii, constructori ai socialismului, de a lupta neoste­nit pentru ridicarea propriei lor conştiinţe socialiste. I s-a recoman­dat comitetului sindicatului ca în acest sens să desfăşoare în rîndurile artiştilor o activitate culturall-educa­­tivă cu un bogat conţinut, care să răspundă sarcinilor ce revin tea­trului în opera de culturalizare a maselor. ION IONESCU In slujba operei de culturalizare a maselor Curînd după alegerea sa, noul comitet de la întreprinderea poligrafică din Cluj s-a întrunit într-o şedinţă unde a stabilit sarcinile imediate ce urmează să fie realizate potrivit hotărîrii adoptate de conferință. MUNKA Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale O preocupare centrală — grija faţă de om Conferinţa pentru prezentarea dării de seamă şi alegerea noului comitet al sindicatului de la Rafi­năria nr. 1 din Ploieşti a analizat temeinic activitatea sindicală desfă­şurată în această mare întreprinde­re. Anul trecut, muncitorii tehnicie­nii, inginerii şi funcţionarii, mobilizaţi de sindicat, sub conducerea comite­tului de partid, au reuşit să obţină rezultate frumoase. Angajamentul lor de a da peste plan o producţie globală echivalentă cu 6.900.000 lei a fost depăşit cu 14.921.000 lei. Cu peste 5 milioane lei a fost depăşit angajamentul privind reducerea preţului de cost. Prin micşorarea conţinutului de cenuşă la motorina de culoare, îmbunătăţirea curbei de distilaţie pentru benzină şi mărirea indicelui mediu de vîscozitate la u­­leiuri a fost realizat şi angajamen­tul privind îmbunătăţirea calităţii produselor petroliere. O problemă mult dezbătută în conferinţă a fost aceea privind gri­ja faţă de om. — Eu aş vrea să subliniez — arăta în cuvîntul său tovarăşul Gh. Stoica — că îmbunătăţirea condiţiilor de trai este în de­pendenţă directă de înseşi rezulta­tele muncii noastre. Noi singuri sîntem făuritorii fericirii noastre. Lucrînd mai bine, îndeplinind şi ,de­păşind continuu, sarcinile de plan, partidul şi guvernul au posibilita­tea ca an de an să aloce sume­ tot mai mari în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii. In felul acesta au putut fi luate o serie de măsuri şi în rafinăria noastră. Peste 350 de salariaţi au fost trimişi la odihnă şi tratament în staţiunile balneo-cli­­materice, 37 muncitori, tehnicieni şi ingineri au primit locuinţe noi. La dispoziţia salariaţilor noştri şi a fa­miliilor lor stă o frumoasă sală de festivităţi, mai multe săli de cultură şi terenuri de sport. Un număr de 60 de copii sunt îngrijiţi şi educaţi cu multă atenţie în creşa şi grădi­niţa întreprinderii. O deosebită atenţie s-a acordat însă aici, creării unor condiţii bune de muncă, protecţiei muncii, pen­tru care s-au cheltuit mari sume de bani. Rafinăria 1-Ploieşti este un vast laborator unde munca se desfăşoară în condiţi optime, lipsite de pericol. Prin grija conducerii tehnico-admi­­nistrative, ca şi prin munca şi ac­ţiunile iniţiate de comitetul sindica­tului au fost luate o seamă de mă­suri ce au dus la crearea unor şi mai bune condiţii de muncă. Comitetul sindicatului a prevăzut în planurile sale urmărirea îndepli­­nirii tuturor angajamentelor incluse în contractul colectiv şi a anexei sale privind lucrările de protecţia muncii. Urmărirea traducerii în viaţă a planului de introducere a micii mecanizări în scopul uşurării efor­tului fizic, apoi luarea unor măsuri pentru evitarea îmbolnăvirilor pro­fesionale, au fost alte puncte înscri­se în planul de activitate al comite­tului sindicatului. Astfel, au fost instalate perdele de protecţie împo­triva radiaţiilor termice la cuptorul de forjă de la atelierul de conducte, iar la sectorul de instalaţii pentru rafinarea produselor s-au confecţio­nat 300 de apărători din tablă la plăncile conductelor de acid şi baze. Ca rezultat la angajamentul luat în contractul colectiv, în rafinărie a luat fiinţă un laborator de toxi­cologie care efectuează analize mul­tiple şi repetate pentru a se cunoaş­te concentraţiile de substanţe toxice Concluziile cercetărilor întreprinse au fost studiate de comitetul sindi­catului împreună cu conducerea tehnică, stabilindu-se şi măsurile ce trebuie luate. In urma unor astfel de analize s-a construit la uzina electrică o cameră pentru cei ce lu­crează cu mercur, prevăzută cu ven­tilaţie specială şi cu aparate de co­lectat mercurul. Aceeaşi măsură a fost luată şi la atelierul de aparate de măsură şi control. Drept rezul­tat şi într-un loc şi în celălalt a scăzut concentraţia de substanţe toxice. Despre această problemă a vor­bit şi inginerul Emil Perescu. El a arătat, printre altele, că pentru pro­tecţia muncii s-au cheltuit în anul 1961 peste 940 000 lei, iar pentru anul acesta s-a prevăzut un mi­lion lei. — Asta însă nu înseamnă totul — a arătat el. Succesul în acest do­meniu este determinat de felul cum respectă oamenii normele de tehnica securităţii muncii, de activitatea de instruire şi de prevenire a acciden­telor şi îmbolnăvirilor. In această direcţie se pot cita multe fapte pozitive. Munca de pre­venire începe cu instruirea tuturor celor care participă la procesul de producţie. La sugestia comitetului sindicatului s-a organizat un cabi­net de tehnica securităţii, care a fost înzestrat cu instrumente, echipa­ment, aparate, diafilme şi o bogată bibliotecă de specialitate. Pentru cunoaşterea cît mai aprofundată a N.T.S., în afară de instruirea lunară a tuturor muncitorilor, comitetul sindicatului a iniţiat un ciclu de lecţii la care participă toţi inspec­torii obşteşti din grupele sindicale şi din comitetele sindicale de secţie. De asemenea, s-a făcut reexamina­rea tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor din rafinărie în ce priveşte cunoştinţele de tehnică securităţii şi protecţia muncii. Am putea aminti aici şi de organizarea unui control obştesc de protecţia muncii, precum şi de faptul că în afară de realizarea celor 130 de an­gajamente din convenţia-anexă au mai fost executate alte 150 de lu­crări privind mica mecanizare, apă­rători şi dispozitive de protecţie. Toate acestea au determinat redu­cerea substanţială a accidentelor şi îmbolnăvirilor. Grija faţă de om s-a manifestat şi sub alte forme. Acest lucru a fost subliniat de dr. Cornel Nicu­­lescu, care a vorbit despre baza ma­terială ce stă la dispoziţia salaria­ţilor şi mai ales despre măsurile luate în vederea ocrotirii sănătăţii acestora, a prevenirii îmbolnăviri­lor. împreună cu comitetul sindica­tului a fost făcută trimestrial ana­liza morbidităţii, luîndu-se măsurile cuvenite, atunci cînd a fost cazul. O acţiune susţinută este aceea a controlului periodic făcut tuturor muncitorilor care lucrează în secţiile cu noxe profesionale. In felul aces­ta au fost depistate unele locuri de lucru necorespunzătoare, oameni predispuşi la îmbolnăviri, pentru care, aşa cum arată legile în vi­goare, s-a cerut schimbarea locu­lui de muncă, pentru o perioadă de timp- Educaţia sanitară, discuţiile individuale cu oamenii, tratamentul balnear, distribuirea alimentaţiei de protecţie, programul redus de lu­cru — fără reducerea salariului — pentru cei ce lucrează în condiţii vătămătoare, masa dietetică la can­tină au contribuit mult la preveni­rea îmbolnăvirilor. Toate acestea şi multe altele des­pre care au vorbit tovarăşii Gheor­­ghe­ Tudor, Vasile Soare, Marin Ga­­vrilă, inginerul Ion Ionescu etc., ilustrează grija ce o manifestă con­ducerea rafinăriei şi comitetul sin­dicatului faţă de o­mii muncii. Conferinţa sindicală, prin hotărî­­rea adoptată, a trasat ca sarcină noului comitet să folosească expe­rienţa bună acumulată, luînd în con­tinuare măsurile care să ducă la îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc aici. Aşa cum arată Rezoluţia Congresu­lui al IV-lea al Sindicatelor din R.P.R., „aceasta trebuie să fie o preocupare centrală a sindicatelor, scopul întregi­­lor activităţi“. M. RIZAC Premiza viitoarelor succese Pe baza Rezoluţiei Congresului al IV-lea al Sindicatelor din R.P.R., care trasează ca sarcină ,,să se or­ganizeze instruirea sistematică, prin cursuri şi seminarii de scurtă dura­tă a activiştilor consiliilor locale şi­ a comitetelor sindicatelor“, Consi­liul regional al sindicatelor Galaţi a trecut, odată cu terminarea alege­rilor din unităţile agricole de Stat, la instruirea organelor sindicale nou alese în acestea. Instruirea care s-a desfăşurat timp de 3 zile a fost organizată în două centre — Galaţi şi Brăila. La ea au participat membrii comitetelor sin­dicatelor din G.A.S., S.M.T., institute de cercetări agricole, hortiviticole şi zootehnice, precum şi din unităţi ale ramurii forestiere din regiune. Programul cursurilor de instruire a cuprins un ciclu de expuneri bine pregătite, adecvate specificului şi sarcinilor pe care le au sindicatele din agricultură şi ramura forestieră în etapa actuală, expuneri menite să ajute organele sindicale în desfăşu­rarea activităţii de viitor. Din tota­lul acestora, ţinute atît cu întregul activ cît şi separat pe probleme, ies în evidenţă cele intitulate : „Condu­cerea de către partid a luptei po­­porului nostru pentru socialism, bu­năstare şi fericire" ; „Organizarea muncii în cadrul comitetului sindi­catului“ ; „Activitatea ce o desfă­şoară comitetul sindicatului pentru atragerea de noi membri de sindi­cat, încasarea cotizaţiilor sindicale şi întocmirea evidenţei membrilor de sindicat" ; „Sarcinile comitetelor sin­­dicatelor din G.A.S. şi S.M.T. privind îndeplinirea planului de stat p­e 1962“ ; „Sarcinile comitetelor sindi­catelor în organizarea întrecerii so­­cialiste" ; „Consfătuirea de producţie, formă importantă de atragere a ma­selor în organizarea şi conducerea producţiei“. Deosebit de instructive au fost a­­tît expunerile cît şi seminariile în care au­ fost tratate problemele mun­cii de masă în producţie desfăşura­ta de sindicate. Ţinîndu-se seama de specificul ramurilor agricolă şi forestieră, aici s-a căutat să se ara­te, pe baza indicaţiilor date de Con­siliul Central al Sindicatelor, meto­dele cele mai eficace de atragere a lucrătorilor în întrecerea socialistă, la organizarea şi conducerea pro­ducţiei Seminariile au căpătat un pronunţat caracter de schimb de ex­perienţă, unele comitete ale sindi­catelor împărtăşind experienţa acu­mulată de ele. In scopul mai bunei organizări şi conduceri a întrecerii socialiste, în expunerea referitoare la această pro­blemă, s-a ţinut seama în primul rînd de stabilirea obiectivelor în­trecerii socialiste, avîndu-se în ve­­dere criteriile principale prevăzute de Directivele C.C. al P.M.R., pre­cum şi de asigurarea unei evidenţe clare şi operative. Tovarăşul Gheorghe Vasiliu, pre­şedintele comitetului sindicatului de la GAS.­Brateş, a arătat cum este organizată întrecerea socialistă pe întreg ciclul de producţie în unitatea respectivă. Această, formă de între­cere este folosită cu succes şi în alte u­nităţi agricole de stat ca: G.A.S.­­Odobeşti, Urletesca etc. Referitor la aceasta, preşedintele comitetului sindicatului de la G­ A.S.. Coteşti, to-­m­ăşul Ilie Dinică, şi alţii au avut oarecare nedumeriri. După părerea lor, în întrecerea pe întreg ciclul de producţie, mai ales în sec­torul vegetal, este greu să se stabi­lească fruntaşii acesteia pe parcurs Cei care au acumulat însă o expe­rienţă bună în această direcţie nu au fost de acord cu aceste aprecieri şi, pe baza propriei experienţe, i-au convins. Ei au arătat că în unităţile lor, pentru fiecare lucrare efectuată — însămînţare, îngrijirea culturilor etc — se întocmeşte un proces­­verbal în care se specifică calitatea lucrărilor, timpul oprim atins şi în­cadrarea în preţul de cost. Or, toc­mai aceastea sunt şi obiectivele în­trecerii. Deci, există posibilităţi de a se stabili şi pe parcurs, în anumite etape care coincid cu diferite pe­rioade de muncă, fruntaşii în între­cerea socialistă pe întreg ciclul de producţie. La­­rîndul său, mecanizatorul Haralambie Tofan, secretar al comi­tetului sindicatului de la S.M.T.­Bu­­jor, a arătat că o metodă care stimu­lează realizarea angajamentelor luate în întrecere este permanentizarea bri­găzilor, folosindu-se tractoriştii care ei înşişi sunt membri ai gospodăriei agricole colective respective. în fe­lul acesta ei sunt nointeresaţi să e­­fectueze lucrări de cea mai bună ca­litate, care să asigure producţii mari la hectar. — Noi credem că am pornit pe un drum bun în ceea ce priveşte stabi­lirea brigăzilor fruntaşe în întrecere — a spus brigadierul viticol Gheor­ghe Sa­bin, preşedintele comitetului sindicatului de la G.A.S.-Odobeşti. Astfel, după terminarea unor lucrări principale de îngrijire — săpat, tă­iatul şi legatul coardelor, stropitul etc. — organizăm în cadrul secţiilor noastre schimburi de experienţă, cu care prilej membrii brigăzilor îşi ve­rifică reciproc pe teren lucrările efec­tuate. în modul acesta se răspândeş­te experienţa înaintată şi totodată se stabileşte cu imparţialitate brigada fruntaşă, în seminar s-a arătat că această m­etodă poate fi aplicată foarte bine şi în sectorul vegetal, la secţiile unde sunt mai multe brigăzi de cîmp. „Putem organiza consfătuiri­ de producţie lunare ?“ „Ce facem îtr cam­­panie cînd oamenii sunt răspîndiţi în două trei tocuri ?“ Aceste între­bări au fost puse de o serie de to­varăşi ca Mitică Radu, secretar al comitetului sindicatului de la G.A.S.­­Bereşti, Vlădifir Ghidti, secretar al comitetului sindicatului de la S.M.T.. Şendreni şi alţii. Şi în legătură cu această problemă au răspuns unii cursanţi pe baza pro­priei experienţe. Membrii comitetului sindicatului de la G.A.S.­Odobeşti au arătat că se poate înlătura şi a­­cest neajuns. Astfel, ei întocmesc două sau trei referate comune, iar organizatorul grupei, delegatul cu munca cultural-educativă şi cel cu a­­sigurările sociale se deplasează la locurile de muncă, unde ţin simul­tan consfătuiri de muncă. Concluzi­ile se trag pe baza celor trei refe­rate. Utilitatea cursurilor de instruire a fost subliniată de majoritatea par­ticipanţilor. — Ne întoarcem acasă cu bogate învăţăminte — a spus tovarăşul I. Stancov, membru în comitetul sin­dicatului de la I.C.H.V.-Odobeşti. Da­toria noastră este ca cele învăţate să le traducem în viaţă zi cu zi,. Con­tribuind astfel la realizarea sarcini­lor importante puse de partid şi gu­vern în faţa oamenilor muncii din agricultură. H. VALENTIN Tinăra desenatoare Gherda Roman de la fabrica „Bela Breiner“ din Timi­şoara are intr-ade­văr ce admira. Lus­trele, veiozele şi lămpile portative cu suport metalic, produse in această întreprindere se întrec în fantezie, bun gust şi ele­ganţă. Foto: N. A. MORARU Corespondenţii voluntari din regiunea Suceava comunică: SUCEAVA. Unităţile forestiere din regiunea Suceava vor fi înzes­trate anul acesta cu 100 ferăstraie mecanice, 38 funiculare „Mîneciu", 4 compresoare, 4 gatere de înaltă productivitate şi alte maşini. Pri­mele maşini au şi sosit. Astfel, la L F. Gura Humorului s-au adus 3 ferăstraie mecanice, la I. F. Sucea­va un compresor etc. (Sigi Sontag) DRĂGUŞENI. Un grup de mun­citori de la G.A.S. Drăguşeni au fă­cut o excursie de 3 zile pe itinera­­riul Suceava - Bucureşti — Sinaia şi retur. La Cîmpina au vizitat casa­­muzeu a pictorului Grigorescu, apoi muzeul Doftana. Printre excursio­nişti se aflau tractoriştii fruntaşi Constantin Ciubotaru, Dumitru Co­­ţovanu şi Emil Răducanu. (Elena Dascălu). DOROHOI. Filiala S.R.S.C. Doro­­hoi a trimis recent o brigadă ştiin­ţifică în satul Eşanca. Cei 150 să­teni au ascultat cu multă atenţie răspunsurile date de membrii bri­găzii ştiinţifice: M. Dumitru, I. Be­­jenaru, H. Vasilescu şi dr. V. Dra­gan, la întrebările lor. Printre altele ei le-au vorbit despre următoarele teme : „Cum a apărut viaţa pe pă­­mînt“, „Cum s-au născut sectele religioase“, „Despre bolile mai frec­vente la copii“­, „Despre unele pro­bleme internaţionale“, precum şi despre unele probleme agricole printre care şi modul cum se po­t obţine 5.000 kg. porumb la ha. (Bucur Constantin) DARABANI. Repertoriul forma­ţiei de teatru a salariaţilor de la Şcoala medie din comuna Darabani s-a îmbogăţit cu piesa „Titanic wa’s" de Tudor Muşatescu. Sub îndruma­rea instructorului Elena Colescu, ar­tiştii amatori N. Huţanu, M. Cuciuc, C. Bejenaru, V. Vasilica, S. Mihă­­ilescu şi A. Ştirbu­ şi-au însuşit bine rolurile. Primele spectacole s-au bucurat de succes. (C. Barbacaru) ♦ I /1NGAJEVA­­ — conducători auto I — tractorişti j I — rutierişti j — tractorişti pentru t ♦ tractoare cu şenilă, j I pentru şantierele din | î țară, cu păstrarea do- J î­miciliului. I CINEMATOGRAFE Filmul documentar NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCέV rulează la cinematograful Munca : STRĂZILE AU AMINTIRI : rulează I la cinematografele Patria, G CoşbuC I I PACE NOULUI VENIT , rulează la cinema­­tografele Republica, L C. Frimu i NANA , Maghen, Bucureşti, Floreasca­­ SENTINŢA * rulează la cinematografele V. Alecsandri, 8 Martie ; CETATEA HURRAMZAMIN - ci­­nemascop : Elena Pavel, Al. Popov Arta, Olga Bancic, 30 Decembrie ; PERLE NEGRE­: Lumina, Libertăţii , DRAGOSTEA LUI ALIO­­ŞA: rulează la cinematografele Maxim Gorki, înfrăţirea între popoare (cinemascop), Mio­­rița, 16 Februarie­­ IN NOAPTEA SPRE 13 Central, Cultural ; FRUMOASA LU­RETTE , Victoria, V. Roaită; Flacăra, Aurel VlaiCu­­ FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi , UL­­TIMUL MEU TANGO i i.1 Septembrie ; PRI­MELE ÎNCERCĂRI - ambele seri­­i Tine­retului, B. Delavrahcea ; INSULA — cine­­mascop : Gh. Doja, T. Vladim Pitescu ; CER SENIN Grivita , TOM DEGEȚELUL* rulează la cinematografele Drumul Șefii, M. Emi­­nescu ! CURSA DE 100 KILOMETRI : Uni­rea, 23 August, Volga­­ MUZICANTUL ORB : rulează la cinematografele Al. Sabia,­­N. Bălcescu ; FĂCLII -t- cinemascop : Popu­lar ! CIRCUL FARA . CUPOLA : Moșilor ! CAIDUL : Donca Simo : S.A FURAT O BOMBA : rulează la cinematografele I. Pin­­tilie, G. Bacovia, C. David • PINZE PUR­PURII : 8 Mai » FII FERICITA ANI!: Lu­ceafărul. RADIO VINERI 2 MARTIE PROGRAMUL I . 5.10 Jocuri populare ro­mîneşti. 6.10 Muzică uşoară interpretată la acordeon. 7.16 Piese interpretate de fan­fară. 8.30 Melodii populare romîneşti. 9-30 Scene şi duete din opera ,,Lakmé“ de De­­libes. 10.35 Cîntece de Dumitru Stancu şi Nelu Ionescu. 11.03 ,,Lucrări inspirate din lupta­ poporului nostru pentru libertate“. 12.45 Tineri interpreţi de muzică populară rominească. 13.05 Selecţiuni din operete 14.00 Muzică populară rominească. 15.10 Muzică de cameră. 16.15 VORBEŞTE MOS­­COVA ! 17.15 „Chaccona" de Vitali — in­terpretează Ștefan Ruha la vioară și Eva Sinea la pian. 18.00 Fragmente din opera ,,Manon Lescaut“ de Puccini. 19.25 Con­cert de muzică populară românească. 20.20 Muzică instrumentală. 21.20 Pe scenele că­milelor culturale. 22.30 Seară de balet­eLacul lebedelor" de Ceaikovski *- montaj muzical literar. PROGRAMUL II . 12.15 Mu­­zică populară rominească. 13.15 Raid prin întreprinderi ale industriei uşoare. 14.30 Trio în Sol minor pentru vioară, violoncel şi pian de Smetana. 15.35 Actualitatea in ţările socialiste. 16.30 Formaţii de muzică uşoară din R. D. Germană. 17.30 Sfatul me­dicului.­ Convalescența. 18-05 Concert de concerte. 19.30 Teatru la microfon : „APUS DE SOARE". 21.45 Scene din operele lui Wagner. 22.35 Melodii lirice. TELEVIZIUNE JOI 1 MARTIE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Emisiune pentru copii ; ,,Grădiniţa noastră" ; 19.35 Transmisie de la Teatrul ,,C. Nottara“ , „ClND ÎNFLORESC MIGDALII“ de Angelo Niculescu Platti, după romanul ,,Zilele vie­­ţii noastre" de Marina Sereni . In pauză : poşta televiziunii și ultimele știri. ­ „I. S. E. M." I­ I Serv. Transporturi ,­­ str. Caransebeș nr. 1, *­­ raionul Griviţa Roșie,­­ tramvaie 6, 19 și 24 * go oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo « I REŢINEŢI DIN TIMP 8 8 locuri pentru concediul de odihnă sau tratament în­­ staţiunea balneară preferată Agenţiile­­O. N. T. „ Carpaţi“ din toată ţara au pus în vînzare bilete pentru lunile 8 aprilie — m­ai — iunie în staţiunile : 8 OLĂNEŞTI (boli ale aparatului di-- gestiv şi glandelor anexe, uro- 8 logie) 8 SOVATA (reumatologie și gineco-1 logie) 8 VICTORIA „9 MAI“ (reumatologie) 8 VICTORIA „1 MAI" (reumatologie) 9 0 BUZIAŞ (boli cardio-vasculare) 8 SLANIC MOLDOVA (boli ale apa-­ ratului digestiv si ale glandelor g anexe) 8 CĂLIMÃNEŞTI (boli ale aparatu­­­­lui digestiv şi glandelor anexe, g urologie, boli profesionale) 9 CACIULATA (boli ale aparatului g digestiv şi glandelor anexe, uro- 8 logie). Flata eşalonată Tarife reduse pînâ la 31 mai la 50 la sută reducere g pe C.F.R. şi I.R.T.A.

Next