Munca, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4534-4558)

1962-06-02 / nr. 4534

! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Valorificarea superioară a masei lemnoase — preocupare principală întreprinderea noastră forestieră gospodăreşte o suprafaţă de 63.000 ha. cu foioase — fag şi stejar — răs­­pîndite în 4 raioane administrative — cu 5 ocoale silvice : Bixad, Bor­­leşti, Livada, Satu Mare şi Tăşnad. Prelucrarea lemnului industrial noi o facem în cele două fabrici de che­restea din Bixad şi Satu Mare. Colectivele noastre de muncă, atît cel din sectorul de exploatare cît şi cel din industrializare, se preocu­pă să dezvolte continuu experienţa dobîndită în anul trecut, cînd între­prinderea a realizat planul la toţi indicii, obţinînd totodată 1.690.000 lei beneficii şi 297.000 lei economii peste plan. Ţinînd seamă de această ex­perienţă, conducerea administrativă, sprijinită de comitetul sindicatului, canalizează strădania întregului co­lectiv de muncitori, tehnicieni şi in­gineri spre valorificarea superioară a masei lemnoase şi îmbunătăţirea necontenită a indicilor de utilizare — obiectiv principal al întrecerii so­cialiste ce se desfăşoară în între­prinderea noastră. In acest sens, noi punem un ac­cent deosebit în exploatări pe orga­nizarea muncii în brigăzi complexe cu plata în acord global. Comitetul sindicatului a căutat prin schimburi de experienţă şi sprijinirea prac­tică pe teren a brigăzilor ca acestea să-şi însuşească şi să apli­ce în activitatea zilnică acele metode de lucru care au dove­dit o eficienţă economică sporită. La noi, de pildă, aplicarea metodei de exploatare a fagului în trunchiuri lungi şi catarge a determinat îmbunătăţirea simţitoare a indi­cilor de utilizare. Numeroase pro­puneri venite din partea mun­citorilor şi tehnicienilor în aceas­tă direcţie şi traduse în viaţă au ca scop tocmai valorificarea cît mai deplină a masei lemnoase. Astfel, prin fasonarea crăcilor, noi confec­ţionăm araci pentru vie şi legume. De asemenea, din o serie de piese în lungime de 1,2—1,5 m., care înainte erau destinate lemnului de foc, se ciontesc acum traverse înguste pen­tru întreprinderile miniere şi alţi be­neficiari. In parchetele cu fag, unde constatăm că există posibilităţi de fasonare a crăcilor şi legare a lor în snori, producem cantităţi însemnate de lemn de foc pentru aproviziona­rea populaţiei din mediul urban. Au fost luate şi alte numeroase măsuri care, pe lingă reducerea e­­fortului fizic al muncitorilor, contri­buie la reducerea pierderilor de ex­ploatare. Este vorba de mecanizarea unor lucrări de exploatare prin fo­losirea ferăstraelor mecanice de tip „Drujba“, iar la scos şi apropiat uti­lizarea tractoarelor R.D. 35 şi U.T.O.S. Cît priveşte transportul, în totalitatea lui, chiar pe drumuri de pămînt, se efectuează cu tractoare rutiere şi autocamioane. Experienţa ne-a arătat că pentru a evita deteriorarea materialului lemnos, este necesar de a avea cît mai multe drumuri de acces pietrui­te, care să uşureze operaţia de scos şi apropiat şi să poată fi folosite în orice anotimp al anului. De aceea în raza noastră de activitate se lu­crează intens la o serie de drumuri pietruite. Unele drumuri pietruite au şi fost date în exploatare. Aşa sunt drumurile auto Lechincioara — Ocolul silvic Bixad, Taina — Oco­lul silvic Livada etc. Fără îndoială că construirea pe mai departe a drumurilor pietruite va determina reducerea simţitoare a pierderilor de exploatare şi în acelaşi timp va permite mecanizarea completă a procesului tehnologic la parchetele de exploatare. Măsuri importante pe linia valori­ficării superioare a masei lemnoase au fost luate şi în sectorul de in­dustrializare. Trebuie spus că încă de la sfîrşitul anului trecut s-a por­­nit la o acţiune temeinică de moder­nizare a procesului tehnologic prin reamplasarea maşinilor în hala de gatere după tehnologia modernă de prelucrare a cherestelei, introducin­­du-se o dată cu alte utilaje noi şi cinci circulare. Şi la unitatea din Satu Mare, de pildă, întreaga secţie de parchete a fost reorganizată, do­­tîndu-se cu maşini noi etc. Toate acesta măsuri au adus după sine creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi în acelaşi timp a calităţii produselor. Muncitorii din sectorul industrial se străduiesc să folosească cît mai bine aceste maşini, să obţină în în­trecerea socialistă un indice de uti­­lizare cît mai înalt. Numai la U.I.L. Satu Mare, prin buna organizare a procesului de producţie şi prin stră­dania colectivului de a folosi şi va­lorifica cît mai raţional masa lem­noasă, s-au obţinut economii de 648 m.c. buşteni la cherestea de stejar şi 120 m.c. buşteni la frize de fag şi stejar pentru parchete. Şi aici, în do­rinţa de a valorifica cît mai com­plet masa lemnoasă, muncitorii se străduiesc şi reuşesc să dea deşeuri­lor o valorificare cît mai superioară. Astfel, ei confecţionează lăzi de am­balaje, răsadniţe pentru tutun, araci pentru legume, cozi de mătură etc. Se situează în fruntea întrecerii so­cialiste brigăzile complexe de la hala de gatere, frize şi depozitul de buş­teni, precum şi muncitorii Iosif An­­dreica, Paul Nichita, Dumitru Boca şi mulţi alţii. Lemnul —* o mare bogăţie a pa­triei noastre — noi avem datoria şi sîntem hotărîţi să-l gospodărim cît mai bine. De aceea în anul acesta vrem ca numai acel lemn care nu va putea avea nici o altă întrebuin­ţare să fie destinat focului. De alt­fel am şi trecut la exploatarea res­turilor din parchetele părăsite şi vechi, curăţirea văilor şi demonta­rea unor instalaţii. Această acţiune ne va permite să realizăm în anul acesta aproximativ 10.000 m. steri lemn de foc, pentru aprovizionarea populaţiei cu combustibil. De aseme­nea sîntem hotărîţi să sporim indi­cele de utilizare a masei lemnoase cu încă 5 procente la sortimentele buşteni de gater şi derulaj. In ob­ţinerea acestui rezultat se întrec 18 parchete care aspiră la titlul de „parchet de calitate“. Tinzînd spre valorificarea cît mai completă a ma­sei lemnoase vom produce din de­şeuri cantităţi sporite de panouri pentru cofraje, araci de legume, ma­terial de răsadniţe, lăzi de ambalaj etc. TRAIAN TATARU inginer şef — întreprinderea Forestieră Satu Mare Anul XVIII—nr. 4534 SÎMBÂTA 2 IUNIE 1962 4 pagini 20 bani Întrecerea inovatorilor hunedoreni La întrecerea organizată de C.L.S. Hunedoara pentru cît mai multe i­­novaţii introduse în procesul de producţie participă toate întreprin­derile din raza oraşului. Această în­trecere a căpătat în acest an un ca­racter şi mai larg prin organizarea de către C.L.S. a unor schimburi de experienţă între inovatori, expoziţii şi zile ale cabinetelor tehnice. La uzina „Victoria"-Calan, Combinatul Siderurgic Hunedoara, întreprinderi­le miniere Ghelar şi Teliuc şi la în­treprinderea de construcţii siderur­gice Hunedoara, numărul muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor care au realizat în acest an inovaţii s-a ridicat pînă în prezent la peste 700. Cele mai bune rezultate pe oraş le au inovatorii şi cabinetul tehnic din cadrul întreprinderii de construc­ţii siderurgice Hunedoara. De la în­ceputul anului pînă la 30 mai ei au prezentat cabinetului tehnic 210 pro­puneri de inovaţii din care, pînă în prezent, au fost introduse în procesul de producţie 145, cu o economie an­­tecalculată de peste 3 milioane lei. Inovaţiile aplicate pe şantierele a­­cestei întreprinderi reprezintă o creştere de aproape două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (Coresp. „Munca“) p'l>00*#*00*l*M'l'OC'|.00*l'00'«»(X'0'CC**'WO'X'0'(»^ o Printre altele, la Uzinele des • mașini electrice București se j ? fabrică și grupuri de sudură de­­ 0 350 A, grupuri electrogene de 30 \ • K.V.A. etc. * 1 In foto : montorul Ion Stăn- * 8 culeț, împreună cu Nicu Recea, ? I discutînd despre calitatea grupu-­­­ rilor electrogene 4 T­S, necesare î­n la iluminarea S.M.T. și spitalelor. $­­ Foto: AGERPRES * Săptămîna viitoare pe ecrane După cum ne informează Direcţia Difuzării Filmelor, iubitorii ecranu­lui vor putea să vizioneze săptă- Mina viitoare trei premiere cine­matografice. Pe primul plan se si­tuează remarcabila realizare a ci­neaştilor sovietici ÎNVIEREA (am­bele serii) — după romanul cu ace­laşi nume de Tolstoi. Apoi este vor­ba de comediile RAZE PE GHEA­ŢĂ primit din partea studiourilor ungare şi COMEDIANŢII — pro­ducţie franceză. (Rep.) Deschiderea expoziţiei de desene a tineretului şcolar din ţara noastră Vineri la amiază, în Parcul de cultură şi odihna „Herăstrău" a fost deschisă expoziţia de desene a tine­retului şcolar cu tema „Viaţa fericită din patria mea”, organizată în cin­stea Zilei internaţionale a copilului de Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii în colaborare cu Uniunea Tine­retului Muncitor. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Pompiliu Vîlcu, director în Mini­sterul Invăţămîntului şi Culturii, care a relevat condiţiile deosebite asigurate tinerilor din ţara noastră pentru afirmarea aptitudinilor ar­tistice. Expoziţia cuprinde lucrări de de­sene în creion, acuarele şi tuş, exe­cutate de şcolari din ţara noastră. De asemenea, sunt expuse lucrări trimise de elevi din ţările socialiste. La deschiderea expoziţiei au luat parte funcţionari superiori din Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, pre­cum şi ataşaţi culturali ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului ANTONIO SEGNI preşedintele Republicii Italia ROMA Cu ocazia Zilei naţionale a Italiei, vă rog să primiţi Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, cele mai cordiale felicitări şi urări de fericire pentru Excelenţa voastră şi pentru poporul italian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ÎNCEPUT DE SEZON PE LITORAL De cite ori revezi litoralul tră­ieşti clipe deosebite. Măreţia natu­rii, precum şi decorul încîntător al noilor construcţii create de mina omului îţi dau un sentiment de admiraţie, de mîndrie. Acum, la început de sezon, litoralul e mai frumos ca oricînd. Soarele e mai strălucitor, apa mai cristalină, ve­getaţia mai proaspătă. De cîteva zile litoralul freamătă iarăşi de voie bună. Şi-a primit primii oaspeţi. Majoritatea sunt muncitori, veniţi aici prin grija sin­dicatelor, pentru a-şi petrece con­cediul în modul cel mai plăcut. Au fost primiţi aşa cum se cuvine. „Sunt incintat de tot ce văd la Efo­­rie-Nord , a declarat Dumitru Crăciun, muncitor la întreprinderea de cam­ere C.F.R.-Braşov. îmi plac deosebit de mult construcţiile noi şi moderne, camera în care sunt ca­zat străluceşte de curăţenie, masa este gustoasă şi îndestulătoare. Toate acestea, precum şi timpul ex- D. NEGOIŢĂ (Continuare in pag. 3-a) Pe plaja de la Eforie-Nord, la început de sezon Vedere panoramică a staţiunii Mamaia Sesiune ştiinţifică a Institutului pentru proiectări de laminoare Intre 3 şi 5 iunie va avea loc în Capitală sesiunea ştiinţifică a Insti­tutului pentru proiectări de lami­noare, avînd tema: „Realizări şi tendinţe în construcţia laminoarelor în industria siderurgică din R. P. Romînă". Sesiunea, care se va desfăşura în 4 secţii de specialitate : tehnologică, utilaje de laminoare, electrică şi construcţii industriale, va dezbate problemele legate de proiectarea la­minoarelor care vor intra în func­ţiune în perioada planului de 6 ani şi în anii următori. La lucrările sesiunii iau parte spe­cialişti din exploatare, din construc­ţia de utilaje şi instalaţii pentru la­minoare, din institutele de cercetări şi proiectări şi din alte întreprin­deri colaboratoare. (Agerpres). -------0*0-------­ ­0­0-Copii pe scenă Cei peste 100 de copii din cadrul cercurilor de muzică ale Casei de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş au prezentat ieri (1 iunie a.c.) in faţa părinţilor un bogat program de mu­zică. Cercurile de pian, vioară, or­chestra de acordeoane au interpretat cîntece populare şi dansuri româ­­neşti, maghiare şi sovietice şi nu­meroase fragmente din operele nemuritoare ale lui Beethoven, Mo­zart, Schumann şi altele. (Coresp. „Munca“ Intre 3—5 iunie Serbare cimpenească In cinstea fruntaşilor în întrece­rea socialistă şi a inovatorilor, co­mitetul sindicatului şi cel al U.T.M. de la Fabrica de cabluri şi materia­le electroizolante din Capitală au organizat pe terenul sportiv al în­treprinderii o serbare cimpenească. Cei peste 1.000 de participanţi au aplaudat călduros formaţia de dan­suri, care a prezentat un bogat pro­gram. Constantin Gheorghiu tehnician In sprijinul unor recolte bogate In regiunea Braşov, lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoa­ră într-un ritm susţinut. Folosind cu randament sporit utilajele, mecaniza­torii din G.A.S. au efectuat pînă în prezent prima praşilă la porumbul boabe şi pentru siloz, pe o suprafa­ţă de peste 6.000 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în G.A.S, Sibiu, Mediaş, Nocrich şi altele. (Coresp. „Munca") U.R.S.S. — După cum scrie ziarul „Sovetskaia Kultura”, intre 9 şi 13 iunie va avea loc la Gorki primul festival de muzică contemporană din U.R.S.S., care va fi unul dintre cele mai importante evenimente muzicale ale anului. IZRAEL. — Agenţia Reuter comu­nică că la 1 iunie în închisoarea din apropierea Tel Avivului a fost spînzu­­rat Adolf Eichman, condamnat pentru exterminarea în masă a evreilor. BELGIA. — Marea Britanie a făcut prima concesie importantă faţă de ţările Pieţei comune, ca preţ al ade­rării sale la acest bloc economic şi politic din Europa occidentală înjghe­bat de monopolurile vest-germane, franceze şi italiene. După cum anunţă agenţia D.P.A., în urma tratativelor purtate în acest sens la Bruxelles, Anglia a promis că va spori în trei etape tarifele sale vamale pentru pro­dusele industriale importate din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, în aşa fel incit pînă în 1970 să renunţe complet la sistemul tarifelor preferen­ţiale, prin care era legată de aceste ţări în cadrul Commonwealthului, şi să accepte tariful vamal general al Pieţei comune. U.R.S.S. — Prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, și-a expri­­mat dorința ca fiul și nepotul său să-și facă studiile în Uniunea Sovie­tică. La 31 mai, ei au sosit la Mos­cova. Lăcătuşul Vasile Coja (stînga) şi sudorul Vasile Tudor sînt to­varăşi de muncă. Amindoi lucrea­ză în brigada de construcţii meta­lice din atelierul de reparaţii al Fabricii de rulmenţi Bîrlad. Acest colectiv obţine rezultate deosebite în întrecerea socialistă ce se desfăşoară între brigăzile din ateliere, situîndu-se pe pri­mul loc. In clişeu, cei doi muncitori surprinși într-un moment de repaos. Foto : ST. ALBESCU 2382 tone combustibil economisit In întrecerea socialistă organizată de comitetul sindicatului de la De­poul Cîmpulung-Est între brigăzile de pe locomotive s-au obţinut succese importante. De la începutul anului au fost remorcate 581 tre­nuri cu tonaj sporit, totalizînd 137.944 tone, ceea ce echivalează cu transportarea a 141 trenuri pe dis­tanţa Suceava Nord-Ilva Mică. In acelaşi timp s-au economisit 2382 tone combustibil convenţional. In consfătuirile de producţie ţi­nute recent s-a constatat că cele mai frumoase realizări au fost ob­ţinute de brigăzile de pe locomoti­vele conduse de mecanicii Vasile Coţoveanu, loan Moroşanu, Con­stantin Popovici, loan Mariş, Ca­­zimir Colodeiciuc şi Constantin Ru­­su, împreună cu fochiştii respectivi. loan Beluşică mecanic instructor Se extinde reţeaua de radioficare in regiunea Dobrogea Recent în regiunea Dobrogea au început lucrări noi de extindere a reţelei de radioficare. In centre so­licitate ca Tulcea, Babadag şi Mă­­cin, extinderea reţelei va cuprinde distanţe cuprinse între 8—10 km. Executarea instalaţiilor va dezaglo­­mera reţeaua, contribuind simţitor la îmbunătăţirea condiţiilor de audiţie la actualii abonaţi. (Coresp. „Munca“) La Geneva Dejun oferit de V. Zorin în cinstea delegaţiei R. P. Romíne GENEVA­­ (Agerpres). — La 1 iunie reprezentantul sovietic în Co­mitetul celor 18 state pentru dezar­mare, V. A. Zorin, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a oferit un dejun în cinstea delegaţiei Republicii Populare Ro­mîne. La dejun, care s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă prietenească, au luat parte membri ai delegațiilor sovieti­că și romînă. Pină la sfîrşitul acestei luni deficitul bugetului S.U.A. va fi de 7 miliarde dolari WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ Agenţia United Press International anunţă că cercurile oficiale din S.U.A. au confirmat că deficitul ac­tualului buget, pe anul financiar, care ia sfîrşit la 31 iunie, va fi de 7.000.000.000 dolari. Relatarea asupra evaluării bugetu­lui a fost făcută, după cum menţio­nează agenţia, de către David E. Bell, director al bugetului din Minis­terul Finanţelor al S.U.A. Bell, împreună cu Dillon, ministrul Finanţelor, au cerut totodată, să fie aprobat un proiect de lege guverna­mental care prevede mărirea plafo­nului datoriilor de stat „pînă la ni­velul record pentru timp de pace de 308.000.000.000 dolari în anul finan­ciar care începe la 1 iulie“, după cum relevă United Press Interna­tional. * Lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale. Raportul prezentat de Louis Saillant, secretar general al F.S.M.

Next