Munca, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4534-4558)
1962-06-02 / nr. 4534
! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Valorificarea superioară a masei lemnoase — preocupare principală întreprinderea noastră forestieră gospodăreşte o suprafaţă de 63.000 ha. cu foioase — fag şi stejar — răspîndite în 4 raioane administrative — cu 5 ocoale silvice : Bixad, Borleşti, Livada, Satu Mare şi Tăşnad. Prelucrarea lemnului industrial noi o facem în cele două fabrici de cherestea din Bixad şi Satu Mare. Colectivele noastre de muncă, atît cel din sectorul de exploatare cît şi cel din industrializare, se preocupă să dezvolte continuu experienţa dobîndită în anul trecut, cînd întreprinderea a realizat planul la toţi indicii, obţinînd totodată 1.690.000 lei beneficii şi 297.000 lei economii peste plan. Ţinînd seamă de această experienţă, conducerea administrativă, sprijinită de comitetul sindicatului, canalizează strădania întregului colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri spre valorificarea superioară a masei lemnoase şi îmbunătăţirea necontenită a indicilor de utilizare — obiectiv principal al întrecerii socialiste ce se desfăşoară în întreprinderea noastră. In acest sens, noi punem un accent deosebit în exploatări pe organizarea muncii în brigăzi complexe cu plata în acord global. Comitetul sindicatului a căutat prin schimburi de experienţă şi sprijinirea practică pe teren a brigăzilor ca acestea să-şi însuşească şi să aplice în activitatea zilnică acele metode de lucru care au dovedit o eficienţă economică sporită. La noi, de pildă, aplicarea metodei de exploatare a fagului în trunchiuri lungi şi catarge a determinat îmbunătăţirea simţitoare a indicilor de utilizare. Numeroase propuneri venite din partea muncitorilor şi tehnicienilor în această direcţie şi traduse în viaţă au ca scop tocmai valorificarea cît mai deplină a masei lemnoase. Astfel, prin fasonarea crăcilor, noi confecţionăm araci pentru vie şi legume. De asemenea, din o serie de piese în lungime de 1,2—1,5 m., care înainte erau destinate lemnului de foc, se ciontesc acum traverse înguste pentru întreprinderile miniere şi alţi beneficiari. In parchetele cu fag, unde constatăm că există posibilităţi de fasonare a crăcilor şi legare a lor în snori, producem cantităţi însemnate de lemn de foc pentru aprovizionarea populaţiei din mediul urban. Au fost luate şi alte numeroase măsuri care, pe lingă reducerea efortului fizic al muncitorilor, contribuie la reducerea pierderilor de exploatare. Este vorba de mecanizarea unor lucrări de exploatare prin folosirea ferăstraelor mecanice de tip „Drujba“, iar la scos şi apropiat utilizarea tractoarelor R.D. 35 şi U.T.O.S. Cît priveşte transportul, în totalitatea lui, chiar pe drumuri de pămînt, se efectuează cu tractoare rutiere şi autocamioane. Experienţa ne-a arătat că pentru a evita deteriorarea materialului lemnos, este necesar de a avea cît mai multe drumuri de acces pietruite, care să uşureze operaţia de scos şi apropiat şi să poată fi folosite în orice anotimp al anului. De aceea în raza noastră de activitate se lucrează intens la o serie de drumuri pietruite. Unele drumuri pietruite au şi fost date în exploatare. Aşa sunt drumurile auto Lechincioara — Ocolul silvic Bixad, Taina — Ocolul silvic Livada etc. Fără îndoială că construirea pe mai departe a drumurilor pietruite va determina reducerea simţitoare a pierderilor de exploatare şi în acelaşi timp va permite mecanizarea completă a procesului tehnologic la parchetele de exploatare. Măsuri importante pe linia valorificării superioare a masei lemnoase au fost luate şi în sectorul de industrializare. Trebuie spus că încă de la sfîrşitul anului trecut s-a pornit la o acţiune temeinică de modernizare a procesului tehnologic prin reamplasarea maşinilor în hala de gatere după tehnologia modernă de prelucrare a cherestelei, introducindu-se o dată cu alte utilaje noi şi cinci circulare. Şi la unitatea din Satu Mare, de pildă, întreaga secţie de parchete a fost reorganizată, dotîndu-se cu maşini noi etc. Toate acesta măsuri au adus după sine creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi în acelaşi timp a calităţii produselor. Muncitorii din sectorul industrial se străduiesc să folosească cît mai bine aceste maşini, să obţină în întrecerea socialistă un indice de utilizare cît mai înalt. Numai la U.I.L. Satu Mare, prin buna organizare a procesului de producţie şi prin strădania colectivului de a folosi şi valorifica cît mai raţional masa lemnoasă, s-au obţinut economii de 648 m.c. buşteni la cherestea de stejar şi 120 m.c. buşteni la frize de fag şi stejar pentru parchete. Şi aici, în dorinţa de a valorifica cît mai complet masa lemnoasă, muncitorii se străduiesc şi reuşesc să dea deşeurilor o valorificare cît mai superioară. Astfel, ei confecţionează lăzi de ambalaje, răsadniţe pentru tutun, araci pentru legume, cozi de mătură etc. Se situează în fruntea întrecerii socialiste brigăzile complexe de la hala de gatere, frize şi depozitul de buşteni, precum şi muncitorii Iosif Andreica, Paul Nichita, Dumitru Boca şi mulţi alţii. Lemnul —* o mare bogăţie a patriei noastre — noi avem datoria şi sîntem hotărîţi să-l gospodărim cît mai bine. De aceea în anul acesta vrem ca numai acel lemn care nu va putea avea nici o altă întrebuinţare să fie destinat focului. De altfel am şi trecut la exploatarea resturilor din parchetele părăsite şi vechi, curăţirea văilor şi demontarea unor instalaţii. Această acţiune ne va permite să realizăm în anul acesta aproximativ 10.000 m. steri lemn de foc, pentru aprovizionarea populaţiei cu combustibil. De asemenea sîntem hotărîţi să sporim indicele de utilizare a masei lemnoase cu încă 5 procente la sortimentele buşteni de gater şi derulaj. In obţinerea acestui rezultat se întrec 18 parchete care aspiră la titlul de „parchet de calitate“. Tinzînd spre valorificarea cît mai completă a masei lemnoase vom produce din deşeuri cantităţi sporite de panouri pentru cofraje, araci de legume, material de răsadniţe, lăzi de ambalaj etc. TRAIAN TATARU inginer şef — întreprinderea Forestieră Satu Mare Anul XVIII—nr. 4534 SÎMBÂTA 2 IUNIE 1962 4 pagini 20 bani Întrecerea inovatorilor hunedoreni La întrecerea organizată de C.L.S. Hunedoara pentru cît mai multe inovaţii introduse în procesul de producţie participă toate întreprinderile din raza oraşului. Această întrecere a căpătat în acest an un caracter şi mai larg prin organizarea de către C.L.S. a unor schimburi de experienţă între inovatori, expoziţii şi zile ale cabinetelor tehnice. La uzina „Victoria"-Calan, Combinatul Siderurgic Hunedoara, întreprinderile miniere Ghelar şi Teliuc şi la întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara, numărul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care au realizat în acest an inovaţii s-a ridicat pînă în prezent la peste 700. Cele mai bune rezultate pe oraş le au inovatorii şi cabinetul tehnic din cadrul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara. De la începutul anului pînă la 30 mai ei au prezentat cabinetului tehnic 210 propuneri de inovaţii din care, pînă în prezent, au fost introduse în procesul de producţie 145, cu o economie antecalculată de peste 3 milioane lei. Inovaţiile aplicate pe şantierele acestei întreprinderi reprezintă o creştere de aproape două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (Coresp. „Munca“) p'l>00*#*00*l*M'l'OC'|.00*l'00'«»(X'0'CC**'WO'X'0'(»^ o Printre altele, la Uzinele des • mașini electrice București se j ? fabrică și grupuri de sudură de 0 350 A, grupuri electrogene de 30 \ • K.V.A. etc. * 1 In foto : montorul Ion Stăn- * 8 culeț, împreună cu Nicu Recea, ? I discutînd despre calitatea grupu- rilor electrogene 4 TS, necesare în la iluminarea S.M.T. și spitalelor. $ Foto: AGERPRES * Săptămîna viitoare pe ecrane După cum ne informează Direcţia Difuzării Filmelor, iubitorii ecranului vor putea să vizioneze săptă- Mina viitoare trei premiere cinematografice. Pe primul plan se situează remarcabila realizare a cineaştilor sovietici ÎNVIEREA (ambele serii) — după romanul cu acelaşi nume de Tolstoi. Apoi este vorba de comediile RAZE PE GHEAŢĂ primit din partea studiourilor ungare şi COMEDIANŢII — producţie franceză. (Rep.) Deschiderea expoziţiei de desene a tineretului şcolar din ţara noastră Vineri la amiază, în Parcul de cultură şi odihna „Herăstrău" a fost deschisă expoziţia de desene a tineretului şcolar cu tema „Viaţa fericită din patria mea”, organizată în cinstea Zilei internaţionale a copilului de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii în colaborare cu Uniunea Tineretului Muncitor. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Pompiliu Vîlcu, director în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, care a relevat condiţiile deosebite asigurate tinerilor din ţara noastră pentru afirmarea aptitudinilor artistice. Expoziţia cuprinde lucrări de desene în creion, acuarele şi tuş, executate de şcolari din ţara noastră. De asemenea, sunt expuse lucrări trimise de elevi din ţările socialiste. La deschiderea expoziţiei au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, precum şi ataşaţi culturali ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului ANTONIO SEGNI preşedintele Republicii Italia ROMA Cu ocazia Zilei naţionale a Italiei, vă rog să primiţi Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, cele mai cordiale felicitări şi urări de fericire pentru Excelenţa voastră şi pentru poporul italian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ÎNCEPUT DE SEZON PE LITORAL De cite ori revezi litoralul trăieşti clipe deosebite. Măreţia naturii, precum şi decorul încîntător al noilor construcţii create de mina omului îţi dau un sentiment de admiraţie, de mîndrie. Acum, la început de sezon, litoralul e mai frumos ca oricînd. Soarele e mai strălucitor, apa mai cristalină, vegetaţia mai proaspătă. De cîteva zile litoralul freamătă iarăşi de voie bună. Şi-a primit primii oaspeţi. Majoritatea sunt muncitori, veniţi aici prin grija sindicatelor, pentru a-şi petrece concediul în modul cel mai plăcut. Au fost primiţi aşa cum se cuvine. „Sunt incintat de tot ce văd la Eforie-Nord , a declarat Dumitru Crăciun, muncitor la întreprinderea de camere C.F.R.-Braşov. îmi plac deosebit de mult construcţiile noi şi moderne, camera în care sunt cazat străluceşte de curăţenie, masa este gustoasă şi îndestulătoare. Toate acestea, precum şi timpul ex- D. NEGOIŢĂ (Continuare in pag. 3-a) Pe plaja de la Eforie-Nord, la început de sezon Vedere panoramică a staţiunii Mamaia Sesiune ştiinţifică a Institutului pentru proiectări de laminoare Intre 3 şi 5 iunie va avea loc în Capitală sesiunea ştiinţifică a Institutului pentru proiectări de laminoare, avînd tema: „Realizări şi tendinţe în construcţia laminoarelor în industria siderurgică din R. P. Romînă". Sesiunea, care se va desfăşura în 4 secţii de specialitate : tehnologică, utilaje de laminoare, electrică şi construcţii industriale, va dezbate problemele legate de proiectarea laminoarelor care vor intra în funcţiune în perioada planului de 6 ani şi în anii următori. La lucrările sesiunii iau parte specialişti din exploatare, din construcţia de utilaje şi instalaţii pentru laminoare, din institutele de cercetări şi proiectări şi din alte întreprinderi colaboratoare. (Agerpres). -------0*0------- 00-Copii pe scenă Cei peste 100 de copii din cadrul cercurilor de muzică ale Casei de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş au prezentat ieri (1 iunie a.c.) in faţa părinţilor un bogat program de muzică. Cercurile de pian, vioară, orchestra de acordeoane au interpretat cîntece populare şi dansuri româneşti, maghiare şi sovietice şi numeroase fragmente din operele nemuritoare ale lui Beethoven, Mozart, Schumann şi altele. (Coresp. „Munca“ Intre 3—5 iunie Serbare cimpenească In cinstea fruntaşilor în întrecerea socialistă şi a inovatorilor, comitetul sindicatului şi cel al U.T.M. de la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Capitală au organizat pe terenul sportiv al întreprinderii o serbare cimpenească. Cei peste 1.000 de participanţi au aplaudat călduros formaţia de dansuri, care a prezentat un bogat program. Constantin Gheorghiu tehnician In sprijinul unor recolte bogate In regiunea Braşov, lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară într-un ritm susţinut. Folosind cu randament sporit utilajele, mecanizatorii din G.A.S. au efectuat pînă în prezent prima praşilă la porumbul boabe şi pentru siloz, pe o suprafaţă de peste 6.000 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în G.A.S, Sibiu, Mediaş, Nocrich şi altele. (Coresp. „Munca") U.R.S.S. — După cum scrie ziarul „Sovetskaia Kultura”, intre 9 şi 13 iunie va avea loc la Gorki primul festival de muzică contemporană din U.R.S.S., care va fi unul dintre cele mai importante evenimente muzicale ale anului. IZRAEL. — Agenţia Reuter comunică că la 1 iunie în închisoarea din apropierea Tel Avivului a fost spînzurat Adolf Eichman, condamnat pentru exterminarea în masă a evreilor. BELGIA. — Marea Britanie a făcut prima concesie importantă faţă de ţările Pieţei comune, ca preţ al aderării sale la acest bloc economic şi politic din Europa occidentală înjghebat de monopolurile vest-germane, franceze şi italiene. După cum anunţă agenţia D.P.A., în urma tratativelor purtate în acest sens la Bruxelles, Anglia a promis că va spori în trei etape tarifele sale vamale pentru produsele industriale importate din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, în aşa fel incit pînă în 1970 să renunţe complet la sistemul tarifelor preferenţiale, prin care era legată de aceste ţări în cadrul Commonwealthului, şi să accepte tariful vamal general al Pieţei comune. U.R.S.S. — Prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, și-a exprimat dorința ca fiul și nepotul său să-și facă studiile în Uniunea Sovietică. La 31 mai, ei au sosit la Moscova. Lăcătuşul Vasile Coja (stînga) şi sudorul Vasile Tudor sînt tovarăşi de muncă. Amindoi lucrează în brigada de construcţii metalice din atelierul de reparaţii al Fabricii de rulmenţi Bîrlad. Acest colectiv obţine rezultate deosebite în întrecerea socialistă ce se desfăşoară între brigăzile din ateliere, situîndu-se pe primul loc. In clişeu, cei doi muncitori surprinși într-un moment de repaos. Foto : ST. ALBESCU 2382 tone combustibil economisit In întrecerea socialistă organizată de comitetul sindicatului de la Depoul Cîmpulung-Est între brigăzile de pe locomotive s-au obţinut succese importante. De la începutul anului au fost remorcate 581 trenuri cu tonaj sporit, totalizînd 137.944 tone, ceea ce echivalează cu transportarea a 141 trenuri pe distanţa Suceava Nord-Ilva Mică. In acelaşi timp s-au economisit 2382 tone combustibil convenţional. In consfătuirile de producţie ţinute recent s-a constatat că cele mai frumoase realizări au fost obţinute de brigăzile de pe locomotivele conduse de mecanicii Vasile Coţoveanu, loan Moroşanu, Constantin Popovici, loan Mariş, Cazimir Colodeiciuc şi Constantin Rusu, împreună cu fochiştii respectivi. loan Beluşică mecanic instructor Se extinde reţeaua de radioficare in regiunea Dobrogea Recent în regiunea Dobrogea au început lucrări noi de extindere a reţelei de radioficare. In centre solicitate ca Tulcea, Babadag şi Măcin, extinderea reţelei va cuprinde distanţe cuprinse între 8—10 km. Executarea instalaţiilor va dezaglomera reţeaua, contribuind simţitor la îmbunătăţirea condiţiilor de audiţie la actualii abonaţi. (Coresp. „Munca“) La Geneva Dejun oferit de V. Zorin în cinstea delegaţiei R. P. Romíne GENEVA (Agerpres). — La 1 iunie reprezentantul sovietic în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a oferit un dejun în cinstea delegaţiei Republicii Populare Romîne. La dejun, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, au luat parte membri ai delegațiilor sovietică și romînă. Pină la sfîrşitul acestei luni deficitul bugetului S.U.A. va fi de 7 miliarde dolari WASHINGTON (Agerpres). Agenţia United Press International anunţă că cercurile oficiale din S.U.A. au confirmat că deficitul actualului buget, pe anul financiar, care ia sfîrşit la 31 iunie, va fi de 7.000.000.000 dolari. Relatarea asupra evaluării bugetului a fost făcută, după cum menţionează agenţia, de către David E. Bell, director al bugetului din Ministerul Finanţelor al S.U.A. Bell, împreună cu Dillon, ministrul Finanţelor, au cerut totodată, să fie aprobat un proiect de lege guvernamental care prevede mărirea plafonului datoriilor de stat „pînă la nivelul record pentru timp de pace de 308.000.000.000 dolari în anul financiar care începe la 1 iulie“, după cum relevă United Press International. * Lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale. Raportul prezentat de Louis Saillant, secretar general al F.S.M.