Munca, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4689-4715)
1962-12-01 / nr. 4689
Anul XVIII.nr. 4689 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Sîmbătă 1 decembrie 1962 4 pagini 20 bani Rod al muncii entuziaste Folosim cu succes tehnologia cofrajelor glisante in construcţii Metoda cofrajelor glisante (alunecătoare), folosită pentru prima dată la noi în regiune la şantierele complexului turistic de la Mamaia, a stîrnit nu numai curiozitatea dar şi entuziasmul constructorilor constănţeni. A ridica într-o singură zi un etaj de hotel şi în două săptămîni construcţia unui bloc-turn, este un pas ferm pe calea industrializării construcţiilor. Comitetul sindicatului din întreprinderea noastră ne-a ajutat să preluăm şi noi această metodă înaintată, în consfătuirea de producţie care a dezbătut pe larg această problemă, a reieşit că trebuiau puse la punct o serie de lucrări nerezolvate încă pînă atunci la folosirea cofrajelor glisante. Pentru că aşa cum se folosea această metodă — într-adevăr rapidă şi economicoasă — ea mai prezenta totuşi lacune în ce priveşte bunăoară finisajele, lucrări anevoioase de instalarea tîmplăriei, etc. S-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice, în care un rol de seamă a fost acordat asistenţei tehnice competente la locul de muncă. Nu se poate spune că strădaniile nu ne-au fost încununate de succes. Noi am reuşit încă de la primele blocuri construite cu ajutorul cofrajelor glisante să instalăm tîmplăria în acelaşi timp cu glisarea şi să executăm şi o bună parte a lucrărilor de finisaj, ca de pildă tencuitul. Aceste prime succese au fost obţinute pe şantierul de locuinţe de la „Gara veche“. Dar noi nu ne-am mulţumit cu atît. După glisare, blocul rămînea de obicei ca un turn compartimentat, căruia i se executau apoi planşeele (din dulapi precomprimaţi). Confecţionarea dulapilor precomprimaţi necesita însă un oţel special, greu de prelucrat, şi apoi planşeele fiind executate după glisare se prelungea mult timpul de dare în folosinţă. O nouă consfătuire de producţie a avut ca rezultat propunerea inginerului Ion Papaie, care a recomandat planşee liftate, montate direct la locul respectiv. Fiind acceptată de conducerea trustului, propunerea a fost aplicată şi dă rezultate bune. în ce constă îmbunătăţirea ? După ridicarea primului nivel al blocului, începem turnarea planşeelor. Deoarece forma planşeului dau chiar pereţii blocului, nu mai avem nevoie de cofraj cînd turnăm primul planşeu la parter , în care se lasă 3 găuri de care sunt acţionate troliile pentru ridicarea lui ulterioară. Peste primul planşeu aşezăm un strat despărţitor (deocamdată folosim cartonul asfaltat). Ridicarea planşeelor începe după terminarea glisării cu ajutorul troliilor, la nivelele respective. Noile procedee prezintă avantaje multiple. Economisim un material costisitor (oţel S.B.P.), concentrăm manopera într-un singur loc, la parter, şi scurtăm simţitor timpul de execuţie. Folosit deocamdată experimental la blocul A. 1, acest procedeu poate fi simţitor îmbunătăţit şi extins, cu sprijinul conducerii tehnico - administrative şi al comitetului sindicatului, şi la alte loturi şi şantiere din cadrul întreprinderii noastre; şi n-aş greşi, afirmînd că îmbunătăţirile aduse de noi acestei metode pot fi preluate şi de alte unităţi cu profil similar din ţară. Ing. MARIN OANŢA , şef de lot — şantierul „Gara veche“, In-treprinderea nr. 1 a Trustului de Construcţii edilitare şi hidrotehnice Constanţa inovaţii şi economii dintre care 76 au şi fost aplicate în procesul de producţie. Ele aduc întreprinderii economii post-calculate în valoare de 684.782 lei. Printre inovaţiile mai importante amintim : coebilă de turnare a cuzineţilor cu rază modificată", realizată de lăcătuşii Iulian Megan şi Ilie Dobrin. Această inovaţie permite turnarea cuzinetului la o formă foarte apropiată de a celui gata prelucrat. In felul acesta,, timpul necesar operaţiei de ajustare a fost micşorat cu aproape 80 la sută, reducîndu-se în acelaşi timp consumul specific de materiale. Economiile post-calculate obţinute prin aplicarea acestei inovaţii se ridică la cifra de 93.000 lei anual. Mai putem aminti dispozitivul pentru presat inelele de închidere la vane de diferite mărimi, inovaţie concepută de comunistul Gh. Bădescu cu un efect economic de 28.590 lei, G. ZAINESCU La cabinetul tehnic al Uzinelor mecanice din Tr. Severin s-au înregistrat peste 200 de propuneri de inovaţii. -------pro------ PRIN FOLOSIREA PLĂCILOR FIBRO - LEMNOASE Muncitorii fabricilor de mobilă „Măgura" din Şimleu, „Tudor Vladimirescu" din Aleşd, „Mobila" din Salonta, „Metato-lemn" din Oradea şi altele, din cadrul industriei locale a regiunii Crişana, au economisit în ultimele patru luni o cantitate de cherestea din care se pot confecţiona 919 garnituri de mobilă combinată tip „Sibiu". Acest succes se datoreşte în mare parte introducerii pe scară largă a plăcilor fibro-lemnoase la confecţionarea uşilor şi a pereţilor laterali de la diferite garnituri de mobilă — procedeu care a dus şi la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii. (Agerpres) Înainte de debitare Folosirea cu chibzuinţă a oţelului a devenit o preocupare permanentă şi pentru muncitorii din atelierul de debitări al fabricii „Elastic“ din Sibiu. Prin sortarea barelor de oţel înainte de debitare, în funcţie de lungimea reperelor, în aşa fel incit capetele neutilizabile de la fiecare bară să fie cît mai mici iar curata din echipa condusă de Binder Rudolf au economisit de la începutul anului pînă în prezent 13,7 tone oţel. Este un rezultat cu care se mîndresc. Minzălescu Vasile lăcătuş . SCHIMB DE EXPERIENŢA ! LA G.A.S. BUCIUMENI ! ! „Producţii sporite de lapte, j la un preţ de cost fa cit mai scăzut!“ . Ieri, a avut loc la G.A.S. B.- 14 ciumeni, raionul Olteniţa, regiu- 4 nea Bucureşti, un interesant 4 schimb de experienţă pe tema : 4 „Producţii sporite de lapte, la un preţ de cost cît mai scăzut !“. 4 Schimbul de experienţă a fost or- o ganizat de Trustul regional Gostat 14 Bucureşti cu sprijinul Consiliului . regional al sindicatelor şi al Comitetului regional U T.M. Bucureşti. Au luat parte crescători, amulgători şi brigadieri fruntaşi, ingineri zootehnişti şi medici ve ,terinari, activişti sinidicali şi U.T.M. din unităţile care aparţin de Trustul G.A.S. Bucureşti. Au mai participat ca invitaţi specialişti de la Institutul de cercetări zootehnice, precum şi fruntaşi în creşterea bovinelor din gospodărriile agricole colective. In cadrul schimbului de experienţă au fost prezentate referate privind metodele aplicate şi rezultatele obţinute la G.A.S. Buciumeni în sporirea producţiei de lapte şi reducerea preţului de cost. A urmat apoi vizitarea sectorului zootehnic al G.A.S. Buciu- meni, unde au avut loc demonstraţii practice. In cadrul discuţiilor numeroşi participanţi au împărtăşit metodele pe care le folosesc pentru sporirea producţiei de lapte în unităţile pe care le reprezintă. (Coresp. „Munca") Ştiinţa în sprijinul producţiei Activitatea cercetătorilor de la Institutul de Cercetări Textile este strîns legată de nevoile producţiei. In afară de rezolvarea problemelor de cercetări, specialiştii institutului sprijină întreprinderile în punerea în practică a noilor procedee tehnologice. In acest scop, în primele 10 luni ale anului au fost folosite circa 8.000 ore, pe care cercetătorii le-au petrecut în fabricile şi uzinele industriei uşoare, acordînd asistenţă tehnică la locul de muncă. Astfel, a fost acordată asistenţă tehnică fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ pentru eliminarea unor deficienţe la vopsirea tricoturilor de bumbac , colectivului fabricii „Adesgo“, în vederea diminuării petelor de ulei şi de coloranţi la ciorapii din felon, etc. (Rep.) Muncitorii Şantierului Naval Giurgiu au obţinut rezultate deosebite în întrecerea socialistă. Ei au reuşit în primele 10 luni ale I anului să-şi depăşească sarcinile de plan şi să execute reparaţii de cea mai bună calitate. In clişeu : In atelierul de motoare, şeful de echipă Ion Bucur împreună cu I mecanicii montori Ion Sîndei şi I Petre Nichiloagă execută ultimele lucrări pentru demontarea motoru- I lui de la remorcherul „Cloşca“. Această operaţie a fost executată cu 5 zile înainte de termen. Foto : GH. FRUNZĂ La biblioteca sindicală a uzinelor „Laminorul" din Brăila se desfășoară o rodnică activitate cu cartea. Foto : L. TIBOR „...Sînt tînăr. Locul meu simt că nu-i în birou — deşi şi munca de birou e necesară. Vă rog să mă repartizaţi în ce gospodărie agricolă colectivă găsiţi de cuviinţă. Acolo, unde de fapt se hotărăşte soarta producţiei agricole, mă voi strădui să aplic cu cit mai mult folos cele învăţate — mulţumind astfel pentru condiţiile minunate de învăţătură pe care partidul şi guvernul mi le-a creat...”. Scrisoarea era semnată de inginerul agronom Ion Curtu, pe atunci referent la secţia agricolă (nu se constituiseră încă consiliile agricole) a Sfatului popular raional Mizil. Dorinţa inginerului Curtu a fost îndeplinită. Nu se desprimăvărase încă 1ai bine. La Vadul Săpat, în comună, a sosit un tînăr cu o servietă în mină. „O fi de la raion...” şi-au zis oamenii. Tînărul păşea rar, cu luare aminte, privind cu atenţie către casele din jur. Case noi. Uliţi întregi cu case noi clădite gospodăreşte, învelite cu tablă, împrejmuite cu uluci de scîndură geluită (n-avea încă de unde să ştie că în cei 11 ani de cînd fiinţa gospodăria agricolă colectivă din comună, peste 40 la sută din familiile colectiviştilor se mutaseră în case noi). Pe acoperișuri, antene de radio, de televizor (dacă le-ar fi numărat ar fi văzut că sînt peste 300 de antene, adică atîtea cîte aparate de radio și televizoare sînt în comună). După felul în care privea se vedea că îi place comuna. — Cu ce treabă, tovarășe ?. — La colectivă... — V-o inspecţie, ai ? — Nu... Sînt inginerul cel nou. — Bată-te să te bată norocul, dar pe unde venişi, tovarăşe inginere ?! că Iordache, preşedintele, îţi ieşise întru întîmpinare la şosea... — Am venit peste cîmp — şi continuă ca o explicaţie: ca să văd cum avem pămîntul, ce soi e şi ce granulaţie are... — Păi să ne cunoaştem — zise omul şi-i întinse mina după ce o şterse după un vechi obicei al său, de poala scurtei de dimie — eu îs Jugănaru, Gheorghe, brigadierul de la vaci. — Îmi pare bine, eu mă numesc Curtu. Curtu Ion. Aşa a cunoscut inginerul Ion Curtu pe primul om din comuna Vadul Săpat. Aşa l-a cunoscut primul colectivist din comună pe inginerul care avea să lucreze, de Fişe pentru un portret atunci incolo, alături de colectiviştii din Vadul Săpat. Despre inginerul Ion Curtu colectiviştii au cuvinte de laudă. Nu-i vorbă că şi inginerul s-a dovedit a fi destoinic în meseria sa. E drept că la început oamenii nu îl prea pricepeau în toate. „A făcut dintr-o cameră, laborator. Auzi poveste ! A luat pămînt de peste tot locul, cîte o probă, cum zice, și s-a apucat să facă analize. Păi ce zor avem noi de asta ?! O fi obișnuit săracul să stea în birou...”. Cînd însă inginerul a întocmit planul de culturi, ţinînd seama de eficacitatea lor în funcţie de sol, cantităţile de îngrăşăminte necesare fiecăreia, şi a supus notiţele sale discuţiei consiliului de conducere , colectiviştii au priceput care le vor fi foloasele dacă vor aplica cele propuse de inginer. Ba preşedintele, Gheorghe Iordache, a spus atunci o vorbă pe care, pe urmă, oamenii au repetat-o : „De acum s-a mîntuit; lucrăm la ştiinţă, ca la academie!”. Nu s-or fi petrecut ele minuni la Vadul Săpat, dar fapt e că la principalele culturi s-au obţinut sporuri însemnate faţă de producţia planificată — de pildă, la grîu s-a obţinut un spor mediu de 600 kg la hectar. — Argint viu, inginerul ăsta al nost’ — nu alta. Vezi că-l trage inima la treabă şi învăţătura nu i-a fost de pomană — zic despre el oamenii, fie că e vorba de brigadierul Gheorghe Manea sau colectivistul Gheorghe Ţucăr, care au obţinut o producţie de struguri cu peste 1.000 kg la hectar mai mult decit cea planificată. Aşa spune mai cu seamă despre el Gheorghe Jugănaru, brigadierul zootehnic. De ce ? Păi e o istorie întreagă cu furajarea raţională a vacilor. Jugănaru dădea animalelor furaje amestecate cu concentrate, cît puteau să mănînce. Numai că nu ieşea la nici o socoteală. Producţia de lapte în loc să crească staţiona, ba şi scădea. „Or fi bolnave..." s-a speriat el. S-a prins de asta şi inginerului Curtii. Numai că el avea altă părere. „Nu de vreo boală suferă vacile, ci de îmbuibare..." „Adică cum ? ! N-am auzit că de trai bun s-a betegit cineva..." „Ba uite că tocmai vacile pe care le ai în grijă s-au îmbolnăvit din cauza asta! îmbuibarea nu-i totuna cu o hrănire raţională..." Împreună cu îngrijitorul de vaci, inginerul a stabilit regimul cel mai potrivit de alimentaţie pentru fiecare grupă de vaci în funcţie de rasă, vîrstă. Roadele n-au întîrziat să se vadă.. Vacile au dat în medie. M. COLESIU (Continuare în pag. 2 a) Reşiţa, bătrina cetate a oţelului bănăţean, întinereşte zi de zi. O reclădesc din temelii făurarii vremurilor noastre, îi înalţă fruntea spre tăriile cerului şi i-o împodobesc cu nestematele noilor furnale. Furnal nou, şarjă nouă... Feerie de lumini, din lumina pe care o dau astăzi Reşiţei jurnaliştii cuprinşi în întrecerea socialistă... Întîlnire prietenească în port Handbal: R.P. Romînă-Finlanda 32-15 A intrat in obişnuinţă ca intre marinarii romini şi sovietici să se facă schimburi de vizite atunci cind se intilnesc in porturile străine. O asemenea întilnire a avut Ioc recent intre marinarii din echipajul navei ,,Elorie" şi marinarii navei sovietice „Dubno“, care s-au intilnit intr-un port din R.P.F. Iugoslavia. Intîlnirea a început prin vizionarea la bordul navei sovietice a unui film. Cu acest prilej marinarul român Ion Floricica a cintat la acordeon şi chitară cîntece romineşti şi sovietice. Marinarii sovietici le-au dat în dar marinarilor romini ca semn al prieteniei un volum de picturi pe a cărui copertă au scris dedicaţia: „Tovarăşilor romini, în amintirea întilnirii de la Rijeka. Vă dorim succes, să navigaţi cu noroc şi prietenie — 1962“. Petre Enache tehnician La clubul uzinelor „Republica“ La clubul uzinelor „Republica“ a avut loc o întîlnire a muncitorilor din uzină cu realizatori ai filmului romînesc „Omul de lîngă tine“, o nouă producţie a Studioului Cinematografic „Bucureşti“. Au luat parte artista Silvia Popovici, protagonista filmului, regizorul Horia Popescu şi operatorul filmului, Lupu Gutman. După prezentarea filmului au avut loc discuţii. (Rep.) HELSINKI 30 (Agerpres). — Echipa selecţionată masculină de handbal a" R.P. Romíne a evoluat aseară la Helsinki în compania reprezentativei Finlandei. Handbaliștii români au oferit celor 2.000 de spectatori o veritabilă demonstrație, repurtînd victoria cu scorul de 32—16 (17—7). Cel mai eficace jucător al echipei noastre a fost Moser, care a înscris 8 puncte. Echipa R.P. Romíno sosește în țară marți dimineața. Săptămna viitoare pe ecrane Direcţia difuzării filmelor anunţă pentru săptămîna viitoare următoarele premiere cinematografice : „Fata cu care am fost prieten“, o realizare a Studioului cinematografic „Lenfilm“, coproducţia italo-spaniolă „Magistratul“, precum şi filmul cehoslovac „Moartea în insula de zahăr". De asemenea, va fi reluat în Capitală filmul englez „Hamlet“ cu cunoscutul artist Laurence Olivier. Tricotaje variate din relon La Pavilionul de mostre au fost deosebit de apreciate produsele de tricotaje din relon prezentate de colectivul fabricii „Tricotajul Roşu“ din Capitala. O parte din ele au şi fost introduse în fabricaţie. Printre ele amintim cămăşile bărbăteşti, scampolouri şi jachete din relon scămoşat pentru bărbaţi, jupoane din relon pentru femei şi copii, pijamale din relon, capcade din tricot imprimat, rochii imprimate etc. (Rep.) «•O ( Crestele munţilor s-au troienit. Cu ! ! ocazia excursiilor organizate de j I O.N.T. la sfîrşitul săptămînii, cei j I ce îndrăgesc decorul încîntător al j ! iernii și sportul cu schiurile se I vor desfăta din plin, urcînd pe j platoul Bucegilor. ! Foto : EM. SÎRZEA ! Plenarele Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicatelor In zilele de 28 și 30 noiembrie a.c. au avut loc plenarele Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicatelor. Plenarele au analizat activitatea desfășurată de sindicatele din ramurile respective pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1962 și sarcinile ce le revin în lumina hotărîrilor plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 21—23 noiembrie a.c., pentru îndeplinirea planului de stat pe 1963. Pregătiri pentru finală Clasîndu-se pe primul loc în faza regională, formaţia de teatru a Întreprinderilor textile din Galaţi se pregăteşte în mod intens pentru faza finală. Paralel cu repetiţiile care se desfăşoară cu asiduitate, formaţia noastră de teatru prezintă multe spectacole în faţa muncitorilor din fabrică, precum şi în comunele din raion. Zilele trecute, de pildă, s-a deplasat în comuna Tudor Vladimirescu unde în faţa a peste 350 de colectivişti a prezentat spectacolul „Povestea cu şorţurile schimbate". Aplauzele la scenă deschisă au demonstrat că pregătirile dau roade bune, că formaţia îşi perfecţionează continuu jocul, ţinînd seama de sugestiile unui „arbitru" competent: publicul, Al. Lazariuc tehnician