Munca, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4689-4715)

1962-12-01 / nr. 4689

Anul XVIII.­­nr. 4689 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Sîmbătă 1 decembrie 1962 4 pagini 20 bani Rod al muncii entuziaste Folosim cu succes tehnologia cofrajelor glisante in construcţii Metoda cofrajelor gli­sante (alunecătoare), fo­losită pentru prima dată la noi în regiune la şantierele complexu­lui turistic de la Ma­maia, a stîrnit nu nu­mai curiozitatea dar şi entuziasmul constructo­rilor constănţeni. A ri­dica într-o singură zi un etaj de hotel şi în două săptămîni con­strucţia unui bloc-turn, este un pas ferm pe calea industria­lizării construcţii­lor. Comitetul sindi­catului din între­prinderea noastră ne-a ajutat să pre­luăm şi noi aceas­tă metodă înain­tată, în consfătuirea de producţie care a dezbă­tut pe larg această pro­blemă, a reieşit că tre­buiau puse la punct o serie de lucrări nerezol­vate încă pînă atunci la folosirea cofrajelor glisante. Pentru că aşa cum se folosea această metodă — într-adevăr rapidă şi economicoasă — ea mai prezenta to­tuşi lacune în ce pri­veşte bunăoară finisa­jele, lucrări anevoioa­se de instalarea tîm­­plăriei, etc. S-a întocmit un plan de măsuri tehnico-or­­ganizatorice, în care un rol de seamă a fost a­­cordat asistenţei tehni­ce competente la locul de muncă. Nu se poate spune că strădaniile nu ne-au fost încununate de succes. Noi am reu­şit încă de la primele blocuri construite cu ajutorul cofrajelor gli­sante să instalăm tîm­­plăria în acelaşi timp cu glisarea şi să exe­cutăm şi o bună parte a lucrărilor de finisaj, ca de pildă tencuitul. Aceste prime succese au fost obţinute pe şan­tierul de locuinţe de la „Gara veche“. Dar noi nu ne-am mulţumit cu atît. După glisare, blo­cul rămînea de obicei ca un turn comparti­mentat, căruia i se exe­cutau apoi planşeele (din dulapi precompri­­maţi). Confecţionarea dulapilor precompri­­m­aţi necesita însă un oţel special, greu de prelucrat, şi apoi plan­şeele fiind executate după glisare se prelun­gea mult timpul de dare în folosinţă. O nouă consfătuire de producţie a avut ca rezultat propunerea in­ginerului Ion Papaie, care a recomandat plan­­şee liftate, montate di­rect la locul respectiv. Fiind acceptată de con­ducerea trustului, pro­punerea a fost aplicată şi dă rezultate bune. în ce constă îmbu­nătăţirea ? După ridi­carea primului nivel al blocului, începem tur­narea planşeelor. Deoa­rece forma planşeului­­ dau chiar pereţii blo­cului, nu mai avem ne­voie de cofraj cînd turnăm primul planşeu la parter , în care se lasă 3 găuri de care sunt acţionate troliile pentru ridicarea lui ul­terioară. Peste primul planşeu aşezăm un strat despărţitor (deo­camdată folosim carto­nul asfaltat). Ri­dicarea planşeelor începe după termi­narea glisării cu ajutorul troliilor, la nivelele respec­tive. Noile procedee prezintă avantaje multiple. Econo­misim un material costisitor (oţel S.B.P.), concentrăm manope­ra într-un singur loc, la parter, şi scurtăm simţitor timpul de exe­cuţie. Folosit deocam­dată experimental la blocul A. 1, acest pro­cedeu poate fi simţitor îmbunătăţit şi extins, cu sprijinul conducerii tehnico - administrative şi al comitetului sindi­catului, şi la alte loturi şi şantiere din cadrul întreprinderii noastre; şi n-aş greşi, afirmînd că îmbunătăţirile aduse de noi acestei metode pot fi preluate şi de alte unităţi cu profil similar din ţară.­­ Ing. MARIN OANŢA , şef de lot — şantie­rul „Gara veche“, In-­­treprinderea nr. 1 a Trustului de Con­strucţii edilitare şi hi­drotehnice Constanţa inovaţii şi economii dintre care 76 au şi fost aplicate în procesul de producţie. Ele aduc în­treprinderii economii post-calculate în valoare de 684.782 lei. Printre inovaţiile mai importante amintim : coebilă de turnare a cuzineţilor cu rază modificată", realizată de lăcătu­şii Iulian Megan şi Ilie Dobrin. A­­ceastă inovaţie permite turnarea cu­­zinetului la o formă foarte apropia­tă de a celui gata prelucrat. In felul acesta,, timpul necesar operaţiei de ajustare a fost micşorat cu aproape 80 la sută, reducîndu-se în acelaşi timp consumul specific de materiale. Economiile post-calculate obţinute prin aplicarea acestei inovaţii se ri­dică la cifra de 93.000 lei anual. Mai putem aminti dispozitivul pentru pre­sat inelele de închidere la vane de diferite mărimi, inovaţie concepută de comunistul Gh. Bădescu cu un efect economic de 28.590 lei, G. ZAINESCU La cabinetul tehnic al Uzinelor me­canice din Tr. Severin s-au înregistrat peste 200 de propuneri de inovaţii. -------pro------­ PRIN FOLOSIREA PLĂCILOR FIBRO - LEMNOASE Muncitorii fabricilor de mobilă „Măgura" din Şimleu, „Tudor Vladi­mirescu" din Aleşd, „Mobila" din Sa­­lonta, „Metato-lemn" din Oradea şi altele, din cadrul industriei locale a regiunii Crişana, au economisit în ul­timele patru luni o cantitate de che­restea din care se pot confecţiona 919 garnituri de mobilă combinată tip „Sibiu". Acest succes se datoreşte în mare parte introducerii pe scară largă a plăcilor fibro-lemnoase la confecţionarea uşilor şi a pereţilor laterali de la diferite garnituri de mobilă — procedeu care a dus şi la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii. (Agerpres) Înainte de debitare Folosirea cu chibzuinţă a oţelului a devenit o preocupare permanentă şi pentru muncitorii din atelierul de debitări al fabricii „Elastic“ din Sibiu. Prin sortarea barelor de oţel înainte de debitare, în funcţie de lungimea reperelor, în aşa fel incit capetele neutilizabile de la fiecare bară să fie cît mai mici i­ar cura­ta din echipa condusă de Binder Rudolf au economisit de la începu­tul anului pînă în prezent 13,7 tone oţel. Este un rezultat cu care se mîndresc. Minzălescu Vasile lăcătuş . SCHIMB DE EXPERIENŢA­­ ! LA G.A.S. BUCIUMENI ! ! „Producţii sporite de lapte,­­ j la un preţ de cost f­a cit mai scăzut!“ .­ ­ Ieri, a avut loc la G.A.S. B.- 1­4 ciumeni, raionul Olteniţa, regiu- 4 nea Bucureşti, un interesant 4 schimb de experienţă pe tema :­­ 4 „Producţii sporite de lapte, la un­­ preţ de cost cît mai scăzut !“. 4 Schimbul de experienţă a fost or- o­­ ganizat de Trustul regional Gostat 1­4 Bucureşti cu sprijinul Consiliului .­­ regional al sindicatelor şi al Co­mitetului regional U T.M. Bucureşti. Au luat parte crescători, a­mulgători şi brigadieri fruntaşi, ingineri zoo­­tehnişti şi medici ve­ ,­terinari, activişti sin­­i­dicali şi U.T.M. din­­ unităţile care aparţin de Trustul G.A.S. Bucureşti. Au mai participat ca invitaţi specia­lişti de la Institutul de cercetări­­ zootehnice, precum şi fruntaşi în­­ creşterea bovinelor din gospodăr­­­riile agricole colective. In cadrul schimbului de expe­rienţă au fost prezentate referate privind metodele aplicate şi re­zultatele obţinute la G.A.S. Buciu­­meni în sporirea producţiei de lapte şi reducerea preţului de cost. A urmat apoi vizitarea sec­­t­­orului zootehnic al G.A.S. Buciu-­­ meni, unde au avut loc demons­traţii practice. In cadrul discuţiilor numeroşi participanţi au împărtăşit metode­le pe care le folosesc pentru sporirea producţiei de lapte în unităţile pe care le reprezintă. (Coresp. „Munca") Ştiinţa în sprijinul producţiei Activitatea cercetătorilor de la In­stitutul de Cercetări Textile este strîns legată de nevoile producţiei. In afară de rezolvarea problemelor de cercetări, specialiştii institutului sprijină întreprinderile în punerea în practică a noilor procedee tehno­logice. In acest scop, în primele 10 luni ale anului au fost folosite circa 8.000 ore, pe care cercetătorii le-au petrecut în fabricile şi uzinele in­dustriei uşoare, acordînd asistenţă tehnică la locul de muncă. Astfel, a fost acordată asistenţă tehnică fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ pentru eliminarea unor deficienţe la vopsirea tricoturilor de bumbac , co­lectivului fabricii „Adesgo“, în ve­derea diminuării petelor de ulei şi de coloranţi la ciorapii din felon, etc. (Rep.) ­ Muncitorii Şantierului Naval Giur­giu au obţinut rezultate deosebite­­ în întrecerea socialistă. Ei au reuşit în primele 10 luni ale I anului să-şi depăşească sarcinile de plan şi să execute reparaţii de cea mai bună calitate. In clişeu : In atelierul de motoare, şeful de­­ echipă Ion Bucur împreună cu I mecanicii montori Ion Sîndei şi I Petre Nichiloagă execută ultimele­­ lucrări pentru demontarea motoru- I lui de la remorcherul „Cloşca“.­­ Această operaţie a fost executată cu 5 zile înainte de termen. Foto : GH. FRUNZĂ La biblioteca sindicală a uzinelor „Laminorul" din Brăila se desfășoară o rodnică activitate cu cartea. Foto : L. TIBOR „...Sînt tînăr. Locul meu simt că nu-i în birou — deşi şi munca de birou e necesară. Vă rog să mă repartizaţi în ce gospodărie agricolă colectivă găsiţi de cu­viinţă. Acolo, unde de fapt se ho­tărăşte soarta producţiei agricole, mă voi strădui să aplic cu cit mai mult folos cele învăţate — mulţumind astfel pentru condi­ţiile minunate de învăţătură pe care partidul şi guvernul mi le-a creat...”. Scrisoarea era semnată de inginerul agronom Ion Cur­tu, pe atunci referent la secţia a­­gricolă (nu se constituiseră încă consiliile agricole) a Sfatului popular raional Mizil. Dorinţa in­ginerului Curtu a fost îndeplinită. N­­­u se desprimăvărase încă 1a­i bine. La Vadul Săpat, în comună, a sosit un tînăr cu o servietă în mină. „O fi de la raion...” şi-au zis oamenii. Tînă­­rul păşea rar, cu luare aminte, privind cu atenţie către casele din jur. Case noi. Uliţi întregi cu case noi clădite gospodăreşte, în­velite cu tablă, împrejmuite cu uluci de scîndură geluită (n-avea încă de un­de să ştie că în cei 11 ani de cînd fiinţa gospodăria agricolă colectivă din comună, peste 40 la sută din familiile co­lectiviştilor se mutaseră în case noi). Pe acoperișuri, antene de radio, de televizor (dacă le-ar fi numărat ar fi văzut că sînt peste 300 de antene, adică atîtea cîte aparate de radio și televizoare sînt în comună). După felul în care privea se vedea că îi place comuna. — Cu ce treabă, tovarășe ?. — La colectivă... — V-o inspecţie, ai ? — Nu... Sînt inginerul cel nou. — Bată-te să te bată norocul, dar pe unde venişi, tovarăşe in­ginere ?! că Iordache, preşedin­tele, îţi ieşise întru întîmpinare la şosea... — Am venit peste cîmp — şi continuă ca o explicaţie: ca să văd cum avem pămîntul, ce soi e şi ce granulaţie are... — Păi să ne cunoaştem — zise omul şi-i întinse mina după ce o şterse după un vechi obicei al său, de poala scurtei de dimie — eu îs Jugănaru, Gheorghe, bri­gadierul de la vaci. — Îmi pare bine, eu mă nu­mesc Curtu. Curtu Ion. Aşa a cunoscut inginerul Ion Curtu pe primul om din comuna Vadul Săpat. Aşa l-a cunoscut primul colectivist din comună pe inginerul care avea să lucreze, de Fişe pentru un portret atunci in­colo, alături de colec­tiviştii din Vadul Săpat. D­espre inginerul Ion Curtu colectiviştii au cuvinte de laudă. Nu-i vorbă că şi in­ginerul s-a dovedit a fi destoinic în meseria sa. E drept că la în­ceput oamenii nu îl prea price­peau în toate. „A făcut dintr-o cameră, laborator. Auzi poveste ! A luat pămînt de peste tot locul, cîte o probă, cum zice, și s-a apu­cat să facă analize. Păi ce zor a­­vem noi de asta ?! O fi obișnuit săracul să stea în birou...”. Cînd însă inginerul a întocmit planul de culturi, ţinînd seama de efica­citatea lor în funcţie de sol, can­tităţile de îngrăşăminte necesare fiecăreia, şi a supus notiţele sale discuţiei consiliului de conducere , colectiviştii au priceput care le vor fi foloasele dacă vor aplica cele propuse de inginer. Ba preşe­dintele, Gheorghe Iordache, a spus atunci o vorbă pe care, pe urmă, oamenii au repetat-o : „De acum s-a mîntuit; lucrăm la ştiinţă, ca la academie!”. Nu s-or fi petrecut ele minuni la Vadul Săpat, dar fapt e că la principalele culturi s-au obţi­nut sporuri însemnate faţă de producţia planificată — de pildă, la grîu s-a obţinut un spor me­diu de 600 kg la hectar. — Argint viu, inginerul ăsta al nost’ — nu alta. Vezi că-l trage inima la treabă şi învăţătura nu i-a fost de pomană — zic despre el oamenii, fie că e vorba de bri­gadierul Gheorghe Manea sau colectivistul Gheorghe Ţucăr, care au obţinut o producţie de struguri cu peste 1.000 kg la hec­tar mai mult decit cea planifi­cată. Aşa spune mai cu seamă despre el Gheorghe Jugănaru, brigadierul zootehnic. De ce ? Păi e o istorie întreagă cu furajarea raţională a vacilor. Jugănaru dă­dea animalelor furaje amesteca­te cu concentrate, cît puteau să mănînce. Numai că nu ieşea la nici o socoteală. Producţia de lapte în loc să crească staţiona, ba şi scădea. „Or fi bolnave..." s-a speriat el. S-a prins de asta şi inginerului Curtii. Numai că el avea altă părere. „Nu de vreo boală suferă vacile, ci de îmbui­bare..." „Adică cum ? ! N-am au­zit că de trai bun s-a betegit ci­neva..." „Ba uite că tocmai va­cile pe care le ai în grijă s-au îmbolnăvit din cauza asta! îm­buibarea nu-i totuna cu o hră­­nire raţională..." Împreună cu îngrijitorul de vaci, inginerul a stabilit regimul cel mai potrivit de alimentaţie pentru fiecare grupă de vaci în funcţie de rasă, vîrstă. Roadele n-au întîrziat să se vadă.. Vacile au dat în medie. M. COLESIU (Continuare în pag. 2­ a) R­eşiţa, bătrina cetate a oţelului bănă­ţean, întinereşte zi de zi. O reclădesc din temelii făurarii vremurilor noastre, îi înalţă fruntea spre tăriile cerului şi i-o împodobesc cu nestematele noilor furnale. Furnal nou, şarjă nouă... Feerie de lumini, din lumina pe care o dau astăzi Reşiţei jurnaliştii cuprinşi în întrecerea socialistă... Întîlnire prietenească în port Handbal: R.P. Romînă-Finlanda 32-15 A intrat in obişnuinţă ca intre marinarii romini şi sovietici să se facă schimburi de vizite atunci cind se intilnesc in porturile străine. O asemenea întilnire a avut Ioc recent intre marinarii din echipajul navei ,,E­­lorie" şi marinarii navei sovietice „Dubno“, care s-au intilnit intr-un port din R.P.F. Iugoslavia. Intîlnirea a început prin vizionarea la bordul navei sovietice a unui film. Cu acest prilej marinarul român Ion Floricica a cintat la acordeon şi chitară cîntece romineşti şi so­vietice. Marinarii sovietici le-au dat în dar marinarilor ro­mini ca semn al prieteniei un volum de picturi pe a cărui copertă au scris dedicaţia: „Tovarăşilor romini, în amintirea întilnirii de la Rijeka. Vă dorim succes, să navigaţi cu noroc şi prietenie — 1962“. Petre Enache tehnician La clubul uzinelor „Republica“ La clubul uzinelor „Re­publica“ a avut loc o în­tîlnire a muncitorilor din uzină cu realizatori ai fil­mului romînesc „Omul de lîngă tine“, o nouă pro­ducţie a Studioului Cine­matografic „Bucureşti“. Au luat parte artista Silvia Popovici, protago­nista filmului, regizorul Horia Popescu şi operato­rul filmului, Lupu Gutman. După prezentarea filmului au avut loc discuţii. (Rep.) HELSINKI 30 (Ager­­pres). — Echipa selecţio­nată masculină de hand­bal a" R.P. Romíne a e­­voluat aseară la Helsinki în compania reprezenta­tivei Finlandei. Handba­­liștii români au oferit ce­lor 2.000 de spectatori o veritabilă demonstrație, repurtînd victoria cu sco­rul de 32—16 (17—7). Cel mai eficace jucător al e­­chipei noastre a fost Moser, care a înscris 8 puncte. Echipa R.P. Romíno so­­sește în țară marți dimi­neața. Săptămn­a viitoare pe ecrane Direcţia difuzării filmelor anunţă pentru săptămîna viitoare următoarele premiere cinematografice : „Fata cu care am fost prieten“, o realizare a Studioului ci­nematografic „Lenfilm“, coproducţia italo-spaniolă „Magistratul“, precum şi filmul cehoslovac „Moartea în insula de zahăr". De asemenea, va fi reluat în Capitală filmul englez „Hamlet“ cu cunoscutul artist Laurence Olivier. Tricotaje variate din relon La Pavilionul de mostre au fost deosebit de apre­ciate produsele de tricotaje din relon prezentate de colectivul fabricii „Tricotajul Roşu“ din Capitala. O parte din ele au şi fost introduse în fabricaţie. Prin­tre ele amintim cămăşile bărbă­teşti, scampolouri şi jachete din re­lon scămoşat pentru bărbaţi, jupoa­­ne din relon pentru femei şi copii, pijamale din relon, capcade din tri­cot imprimat, rochii imprimate etc. (Rep.) «•O ( Crestele munţilor s-au troienit. Cu ! ! ocazia excursiilor organizate de j I O.N.T. la sfîrşitul săptămînii, cei j I ce îndrăgesc decorul încîntător al j ! iernii și sportul cu schiurile se­­ I vor desfăta din plin, urcînd pe j platoul Bucegilor. ! Foto : EM. SÎRZEA ! Plenarele Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicatelor In zilele de 28 și 30 noiembrie a.c. au avut loc plenarele Comitetelor Centrale ale Uniunilor sindicatelor. Plenarele au analizat activitatea desfășurată de sindicatele din ra­murile respective pentru îndepli­nirea planului de stat pe anul 1962 și sarcinile ce le revin în lumina hotărîrilor plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 21—23 noiembrie a.c., pentru îndeplinirea planului de stat pe 1963. Pregătiri pentru finală Clasîndu-se pe primul loc în faza regională, formaţia de teatru a Între­prinderilor textile din Galaţi se pre­găteşte în mod intens pentru faza fi­nală. Paralel cu repetiţiile care se desfăşoară cu asiduitate, formaţia noastră de teatru prezintă multe spec­tacole în faţa muncitorilor din fabri­că, precum şi în comunele din raion. Zilele trecute, de pildă, s-a deplasat în comuna Tudor Vladimirescu unde în faţa a peste 350 de colectivişti a prezentat spectacolul „Povestea cu şorţurile schimbate". Aplauzele la scenă deschisă au de­monstrat că pregătirile dau roade bune, că formaţia îşi perfecţionează continuu jocul, ţinînd seama de su­gestiile unui „arbitru" competent: publicul, Al. Lazariuc tehnician

Next