Munca, martie 1963 (Anul 19, nr. 4765-4791)

1963-03-01 / nr. 4765

Ce rezerve aţi descoperit şi cum le valorificaţi pentru rfffWWJWWMVW’jwwwwwwwwwwW’­mrr****************************** a obţine o productivitate înaltă la fiecare loc de muncă ? r*********************ir ****:**********************************************, Indici înalţi de utilizare la agregatele de clincher şi ciment Şi pentru colectivul nostru sporirea continuă a productivităţii muncii, constituie una din preocupările prin­cipale. în 1952, de pildă, am reuşit pe aceasta cale să dăm un spor de pro­­ducţie de 4.200 tone ciment de cali­tate superioară. Pornind de la aceste realizări, la începutul anului ne-am angajat să depăşim cu 0,5 la sută productivitatea muncii planificată pe 1963. Din experienţa de pînă acum, re­zultă că în condiţiile noastre de pro­ducţie cele mai însemnate rezerve se află în: îmbunătăţirea permanentă a indicilor de utilizare a agregatelor. Deşi se găseşte în plin proces de sis­tematizare, fabrica noastră are posi­bilitatea să producă mai mult şi mai bine încă în acest an. Numai dacă am asigura, de pildă, un mers uniform şi continuu al cuptoarelor am putea să dăm zilnic în plus cîteva zeci de tone de ciment. Există încă între diferite­le sectoare de muncă, a căror pro­ducţie se condiţionează, o neconcor­danţă în ceea ce priveşte decalajul. La ora actuală, la sectorul de con­­casare a calcarului se manifestă strangulare. La această situaţie con­cură mai mulţi factori. In primul rînd aprovizionarea insuficientă şi nerit­mică a concasoarelor cu calcar, iar în al doilea rînd desele stagnări în funcţionarea instalaţiilor. Noi ne aprovizionăm cu calcar de la o distanţă de circa 4 km de fabrică. La carieră se lucrează mecanizat. Dispunem de două excavatoare cu capacitate de 0,3 m3, iar transportul îl asigurăm cu vagoneţi acţionaţi de o locomotivă. Felul în care se desfă­şoară activitatea aici este departe de a fi satisfăcătoare. Este sufici­ent să arătăm că dacă a căzut un strat mai mare de zăpadă, transportul pe linia îngustă încetează, iar dacă plouă abundent, în carieră apar mari greutăţi în extragerea calcarului. In­­convenienţele datorate intemperiilor n-ar influenţa mersul producţiei, dacă am avea un depozit tampon cu o capa­citate de 3.000-4.000 tone calcar con­­casat. Sistemul în care mergem în prezent (concasoarele aşteaptă sosi­rea calcarului, morile brute nu func­­ţionează deci cu întreaga lor capaci­­tate) nu e de natură să conducă la realizarea unei productivităţi înalte. Necesitatea absolută a depozitului de calcar concasat este ştiută şi recunos­cută de multă vreme la Direcţia ge­nerală a lianţilor din ministerul tu­telar. S-au făcut propuneri, am dis­cutat de multe ori despre aceasta, dar lucrurile au rămas pe loc. Nici acum, în planul de sistematizare al fabricii, nu există o asemenea prevedere. Ne propunem ca prin mijloace proprii şi cu un sprijin minim din partea Direc­­ţiei noastre generale să organizăm cît mai curind acest depozit. Există, fără îndoială, posibilităţi ca şi în carieră să îmbunătăţim acti­vitatea de producţie. Aceasta depin­de numai de noi. Şi, trebuie să re­cunoaştem, că de multe ori conduce­rea tehnică a fabricii nu s-a preocu­pat de asigurarea unei asistenţe teh­nice competente la locurile de muncă, de promovarea unor procedee avan­sate la lucrările extractive. De aceea, multă vreme excavatoarele au fost folosite neraţional, nu li s-au asigurat rezerve suficiente de roci dizlocate, minerilor nu li s-au pus la dispoziţie totdeauna uneltele şi materialele co­respunzătoare. Organizarea mai bună a echipelor, folosirea unor foreze de mare adîncime şi randament, sunt măsuri ce se impun cu stringenţă. In ultima perioadă, din lipsa unor piese de schimb, excavatoarele au întreru­peri mari în funcţionare (circa 25 la sută din timpul normal de lucru), fapt ce se răsfrînge negativ asupra încărcării rapide cu calcar a vagone­­ţilor. Numai în lunile ianuarie şi fe­bruarie, de pildă, nu s-au transportat din această pricină sute de tone de calcar. Lipsa de materie primă s-a răsfrînt negativ în funcţionarea cu întreaga capacitate a morilor de ciment. De aceea, planul pe primele două luni ale anului la ciment noi nu l-am îndeplinit. Solicităm un sprijin mai operativ din partea ser­viciului aprovizionării din minister, care pînă acum în foarte mică mă­sură ne-a asigurat comenzile de pie­se de schimb. In privinţa utilizării mai bune a concasoarelor, am prevăzut ca, o dată cu efectuarea reparaţiilor capi­tale, lucrări ce vor avea loc încă în primăvara aceasta, să realizăm şi u­­nele modernizări, care le vor mări capacitatea cu cel puţin 15 tone pe zi. Rezerve însemnate mai avem şi în alte sectoare de muncă. Mecanizarea unor operaţiuni, între care transpor­tul zgurei şi al gipsului la cuptoare, încărcarea autocamioanelor, poate face ca instalaţiile noastre să lucreze mai din plin, iar forţele de muncă să fie mai bine folosite. Fabrica noastră a făcut apel în trecut prea puţin la creditele bancare. In acest an, lu­crările de mică mecanizare amintite cît şi altele le vom executa, prin so­licitarea creditelor pe termen scurt. Cu o aprovizionare ritmică şi în cantităţi suficiente, în special cu calcar concasat, cuptoarele noastre pot lucra întreaga lor capacitate. Este cu putinţă, bunăoară, ca la toate cele trei cuptoare, prin mărirea turaţiei cu 20-30 secunde pe disc, cît şi prin re­cuperarea unei însemnate cantităţi inginer MARIN CRISTEA director inginer-şef VICTOR BOGDAN şi ION PENU preşedintele comitetului sindicatului de la Fabrica de ciment Cernavoda. (Continuare în pag. 2­ a) In întrecerea pentru creşterea productivită­ţii muncii, colectivul uzinelor „Carbochim“ din Cluj a acumulat o bogată experienţă. Des­coperirea şi valorifica­rea rezervelor interne au dus anul trecut la depăşirea cu 4,6 la sută a sarcinii de creştere a acestui indice din plan. Anul acesta, potrivit sarcinilor, productivi­tatea muncii trebuie să crească cu 7,8 la sută faţă de realizările anu­lui 1962. Avînd la bază expe­rienţa anului trecut, în­trecerea continuă pe baze mai temeinice. Din noianul de fapte, din entuziasta întrece­re vă prezentăm cîteva aspecte surprinse de o­­biectivul fotografic : 1) Modernizarea procesu­lui de producţie este un aspect dintre cele mai însemnate din uzi­nă. Secţiile sunt înzes­trate cu noi maşini şi dispozitive dintre cele mai perfecţionate. Sec­ţia finisaj, de exemplu, a fost dotată recent cu un strung cu patru bra­ţe. Noua maşină, de­servită de muncitorul Adam Mezei, este de trei ori mai productivă decit strungul folosit înainte la operaţia de finisare a pietrelor de polizor. 2) Ne aflăm în secţia pietre de polizor. Aici, pînă nu de mult, descărcarea cuptoare­lor se făcea manual. Banda rulantă pe care o vedeţi în fotografie asigură o creştere a productivităţii muncii cu 10 la sută faţă de vechiul procedeu şi u­­şurează munca oameni­lor. 3) Perfecţionarea procesului tehnologic impune cunoştinţe pro­fesionale cît mai boga­te. La cursurile de ri­dicare a calificării pro­fesionale sunt înscrişi peste 400 de muncitori. Pentru buna desfăşu­rare a cursurilor, co­mitetul de partid din uzină a indicat pregă­tirea unui material bibliografic pentru cursanţi. In acest scop, inginerii şi tehnicienii din uzină au redactat „călăuze“ pentru dife­ritele meserii din uzi­nă. In fotografie , ingi­nerul Ion Vădeanu, lec­tor obştesc la aceste cursuri, discută conţi­nutul „călăuzei“ mun­citorilor de la fabrica­rea carburii de siliciu cu chimistul Ion Fe­­rent, înainte de multi­plicarea ei. EM. SIRZEA Fotocronică la uzinele „Carbochim“ Cluj Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4765 Vineri 1 martie 1963 6 pagini 30 bani Sărbătorirea fruntaşilor Consiliul local al sindicatelor din Baia Mare a organizat sărbătorirea fruntaşilor în producţie din între­prinderile din oraş. Cu acest prilej tovarăşul Ghişa Gheorghe, din par­tea Consiliului local al sindicatelor, a vorbit despre însemnătatea între­cerii socialiste şi rolul fruntaşilor în colectivele de muncă. După expunere, un grup de pio­nieri a oferit buchete de flori frun­taşilor în producţie, printre care David Gheorghe, Fenyeş Vasile, Gaier Ştefan, Marcu Vasile, Gheor­ghe Sasăr, Henchel Mihai şi alţii. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol oferit de colectivul drama­tic al Casei de cultură Baia Mare. Biz Ion muncitor Unităţile comerţului de stat, de produse alimentare şi de alimenta­ţie publică, care în ultimii trei ani au fost înzestrate cu aproximativ 10 000 de utilaje frigorifice, primesc şi în acest an un număr însemnat de astfel de produse. întreprinderile „Frigocom" şi „Gabor Aron’’ reali­zează în prezent 27 de tipuri de uti­laje frigorifice. A fost asimilată pro­ducţia unor noi modele : maşini de fabricat îngheţată, instalaţii de ră­cit apă, camere frigorifice demonta­­bile şi altele. Construcţia lor se re­marcă printr-o linie modernă şi fo­losirea în mai largă măsură a ma­selor plastice în diferite culori. Ca­racteristicile tehnice ale utilajelor frigorifice fabricate în prezent le si­tuează la nivelul celor similare, care înainte se importau. Concomitent cu fabricarea în acest an a 2 700 de utilaje comerciale fri­gorifice complete, precum şi a sute de agregate, cele două fabrici reali­zează zeci de mii de piese pe schimb. Aceasta a permis o bună aprovizio­nare a atelierelor regionale de în­treţinere şi reparaţii. (Agerpres) CURS DE BALNEOLOGIE PE LITORAL La sanatoriul balnear din Mangalia, sub conducerea profesorului doctor Dinculescu, s-a deschis un curs de balneologie. Cei 80 de medici balneo­­logi care frecventează cursurile îşi însuşesc cu perse­ ,--------------------­verență cele mai noi metode de tra­tament în această specialitate. M. I. Ionescu asistent medical Utilaje frigorifice înfăptuiri cu care ne mîndrim: II Chiuza — comuna noastră —, ■ • are acum o înfăţişară nouă. Via- ] ; ■ ţa oamenilor este alta faţă de, 1 acum 20 şi ceva de ani. Dacă : • • colinzi uliţele ai să întîlneşti în ; ;' cale zeci de case noi, frumoase,, ispaţioase, bine mobilate. Numai­­ între anii 1951—1962 colectiviştii,­­ şi-au zidit 375 case noi. Tot în ul-­­ timii ani, trei din satele apar-­­ ţinînd comunei au fost electrifi-­ cate, iar nu peste mult timp se­ X va aprinde lumina electrică şi j f în celelalte sate. Din primăvaraj ♦ anului 1962 avem şi cinemato- u­l graf. Filmele prezentate pînă; ♦ acum au fost vizionate de pestei 7­­1.000 de spectatori. i ţ Locuitorii din Chiuza iubesc, de * T asemenea, cu ardoare şi slova j T cărţilor. Cele 4 biblioteci sînt în-i X totdeauna pline de cititori tineri i 4 şi vîrstnici al căror număr a a­j­­­juns acum la cîteva mii. | Cine vine azi în Chiuza nu poa- * f te să nu admire şi alte realizări 4 * gospodăreşti cu care noi ne mîn- « t drim. Un magazin modern, 17 J î poduri şi podeţe, trotuare noi în« ♦ suprafaţă de 31.000 m.p. şi altele.« f Ceea ce merită să fie remarcat * * este faptul că n-a fost acţiune * * gospodărească la care miile de * ♦ cetăţeni din comună, împreună * X cu deputaţii Sfatului popular, să« ♦ nu fi participat cu entuziasm. ♦ ♦ La întîlnirile care au avut loc* X între alegători şi candidaţi s-a f­i vorbit mult despre ceea ce am f ♦ înfăptuit, sub conducerea parti- * ț dului, în aceşti ani luminoşi, şi ş ♦ mai cu seamă, despre ceea ce 4 t vom mai face pentru mai buna t X gospodărire şi înfrumuseţare a ţ ♦ comunei noastre.­­ ♦ IOAN COSMA * | preşedintele comitetului exe-I ţ cutiv al Sfatului popular dinf ♦ comuna Chiuza, raionul Nă­ţ­î săud, regiunea Cluj I Alegeri de deputaţi in sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor Vă prezentăm construcţia căminului cultural „8 Mai“ din comuna Breaza, regiunea Ploieşti, o realizare a regimului democrat-popular. Cetăţenii localităţii respective petrec aici ore plăcute şi instructive. Zilnic se organizează diverse manifestări cultural-educative. Foto : AGERPRES Sate electrificate în cursul anului 1962 în regiunea Bacău s-au construit 98 km. reţele de înaltă tensiune. Numărul satelor electrificate pînă în prezent din re­giunea Bacău se ridică la 299. în 1963 numărul lor va creşte cu încă 80. în momentul de faţă se lu­crează la electrificarea satelor Blă­­geşti, Slobozia şi Calul din raionul Buhuşi, Văleni din raionul Adjud şi altele. Ioan Arhire funcţionar Sânătatea le este ocrotită Viaţa raionului Bu­huşi este ca un torent bogat de ape. Ar fi greu să-i cuprindem întregul curs în această scurtă însemnare. Vom căuta să pornim doar pe un singur fir, cel al ocrotirii sănătăţii lo­cuitorilor. Raionul are multe sate. Peste tot întîl­­neşti oameni harnici, mîndri de realizările lor. Am vizitat zilele trecute comuna Taz­­lău, acolo lucrează so­ţii Mihail şi Georgeta Voloseţchi, ambii me­dici. Ei sunt ajutaţi de o soră de ocrotire, o moaşe, şi încă alte trei cadre medii sanitare. Medicul Mihai Volo­seţchi ne-a arătat ca­binetul medical, sala de tratament, staţiona­rul pentru copii, bucă­tăria dietetică, cabine­tul dentar deservit de stomatologul Ileana Is­pas, precum şi casa de naştere în care numai în anul trecut au venit pe lume 60 de copii. Privite comparativ cu starea de mizerie şi înapoiere sanitară a acestui raion înainte de 1944, realizările în­făptuite în anii puterii populare apar în toată lumina lor. Potrivit da­telor statistice, numă­rul circumscripţiilor sanitare s-a mărit de la 4 (în 1948) la 22 (în prezent), iar cel al dis­pensarelor de la 4 la 25. Au luat fiinţă noi unităţi care pînă în 1944 nici nu existau, cum sunt: policlinicile, staţionarele rurale de copii, casele de naşte­re. Numărul medicilor s-a ridicat de la 8 în 1948 la 62. Creşterea de la an la an a fonduri­lor alocate pentru ac­ţiuni sanitare ilustrea­ză atenţia pe care o acordă statul nostru democrat-popular apă­rării sănătăţii oameni­lor muncii. Faţă de 1955, cînd au fost alo­cate în acest scop 2,9 milioane lei, în anul ce a trecut acest fond s-a ridicat la 4,6 mili­oane lei. (Rep.). 400 de oameni din ţara noastră au depăşit vîrstă de 100 de ani In urma unor recente cercetări în­treprinse de specialiştii Institutului de geriatrie „Bucureşti" s-a constatat existenţa unui important număr de cetăţeni de 100 de ani şi a multora care au depăşit şi această vîrstă. Aşa sînt Florea Crăciun, din comuna Bo­­lintin, regiunea Bucureşti, care a îm­plinit 110 ani, Ana Lefter din comuna Chilia Veche, regiunea Dobrogea, de 106 ani, Petru Sima, din comuna Blă­­jenii de Jos, regiunea Galaţi, care are 100 de ani şi alţii. Cercetările de pînă în prezent au identificat peste 400 de persoane în vîrstă de 100 de ani şi chiar mai mult şi peste 2000 de persoane avînd între 95 şi 99 de ani. Cei mai numeroşi longovivi trăiesc în regiunile de baltă (Delta Dunării) şi de munte. S-a con­statat că majoritatea dintre aceştia au muncit peste 60 de ani, iar un sfert din ei au avut o activitate neîn­treruptă de 80 de ani. Cercetătorii institutului au găsit în raionul Foc­şani, de pildă, mulţi longovivi în vîr­stă de 90 de ani la munca cîmpului. Totodată, specialiştii institutului, pe baza anchetelor întreprinse, au întoc­mit fişe medico-sociale pentru un mare număr de persoane din diferite regiuni ale ţării care au depăşit vîrstă de 85 de ani. Existenţa acestui important număr de longevivi în ţara noastră a permis adîncirea cercetărilor privind pre­lungirea duratei de viaţă de baze şti­inţifice. (Agerpres). jps către sfîrşitul lui februarie. IM Soarele străluceşte în piscurile cerului, dar zăpada nu se dă bătută. Cîmpurile, dealurile, mar­ginile pădurilor sclipesc, miliarde de stele de argint se fugăresc pe în­tinderea lor, ziua în amiaza mare. Cu tot soarele inait şi strălucitor, gerul pişcă. Cunosc bine satele prin care po­posesc pe rînd: Ilişeşti, Vama, Sa­dova, Pojoriţa. Le cunosc din anii copilăriei, din anii războiului, din anii noştri, senini şi rotunzi. Iată Ilişeştiul, de pildă. Sat la şoseaua naţională Suceava — Va­tra Dornei stătea gîrbovit, bietul, sub acoperişuri vechi, moşnegeşte. In ferestruicile cît pumnul, abia licărea lumina lămpilor cu gaz. Doar în „centru” avea nişte clădiri mai ară­toase : cîteva prăvălii, primăria... Pe atunci, Ion Sărmanu era aşa precum îi recomanda numele. Săr­man lipit, îndoit sub necazuri, frînt de nevoi, cu chipul întunecat. O singură grijă avea omul: să smul­gă pămîntului cît de cită roadă pen­tru cei din jurul său... In timpul răz- DRAGOŞ NICOL boiului, o mare parte a satului a ars. Aşadar, Ion Sărmanu a devenit şi mai sărman... Nu ştiu de ce mi-l închipui tocmai pe el străbătind uli­ţele de demult, în noroi pînă la ge­nunchi, pe întuneric, pornit spre Hu­mor sau spre Suceava, cu traista un băţ... Am cunoscut Ilişeştiul de altădată şi îl cunosc şi pe cel de acum, totuşi, cel de acum mi-a rezervat o surpri­ză. Iată, în sala căminului cultural (cămin nou, fireşte!) îl reîntîlnesc pe Ion Sărmanu. Şi-a pus ochelarii pe nas, ca profesorii, şi discută li­teratură cu nişte scriitori. Discuta „Risipitorii“ de Marin Preda şi „Lun­trea sublimă“ a lui Victor Kern­bach. A citit 22 de cărţi de la 1 ia­nuarie încoace, fiindcă — nu se poate altfel! — „sînt colectivist vechi şi, de, sînt destul de în vîrstă... Trebuie să ţin pasul cu agrotehnica şi l­a cultura Sînt cuvintele lui Ion Sărmanu, care nu mai este nici sărman lipit, nici întunecat, nici frînt de nevoi. E un om sprinten, vrednic gospodar, care munceşte, nu cerşeşte roade bogate, şi care iu­beşte cartea cu pasiune. Şi e firesc să fie aşa cînd însăşi comuna Ilişeşti este alta. Iată : case noi, şosea asfal­tată, lumină electrică, magazin u­­niversal, librărie, bibliotecă numă­­rînd pare-mi-se vreo 8000 volume, poştă-telegraf-telefon, dispensar, cu un cuvînt tot ce îi trebuie unei co­mune cu colectivişti vrednici ca cei din Ilişeşti. Avînd la îndemînă toate acestea, realizări ale sfatului popu­lar, ale deputaţilor, ale tuturor cetă­ţenilor, Ion Sărmanu nu avea dreptul să rămînă în urmă. Colectivistul şi ce­tăţeanul Ion Sărmanu a renăscut şi el, aşa cum a renăscut comuna. Şi cazul lui nu este nicidecum un caz izolat, întîmplător. Ion Sărmanu este un numitor comun. Cazul său vorbeşte în numele tuturor ţăranilor colectivişti din Ilişeşti. Şi nu numai în numele lor. ★ Am asistat la două întîlniri ala candidaţilor cu alegătorii, la Vama şi la Sadova, raionul Cîmpulung. La întîlnirea de la Vama un ale­gător a propus : — Tovarăşe candidat, avem ne­apărată nevoie de o cabană sus pe... Nu mai ţin minte numele locului. Reţin doar din cuvîntul alegătoru­lui că e vorba de­ un loc splendid, sub straşina pădurilor de molid, de unde ,,ai o perspectivă încîntătoare asupra văii Moldovei“... Auzind propunerea, o veche cu­noştinţă a zîmbit zicîndu-mi: ..Iată unul care umblă cu capul în nori... Oare cabana asta e lucrul cel mai necesar acuma ?” Zîmbind, şi-a în­tors privirile spre candidat. Acesta însă nu zîmbea, ci asculta cu inte­res, atent, cuvintele alegătorului. Și-am citit atunci pe chipul candi­datului parcă o umbră de regret că nu s-a gîndit el mai întîi la ceea ce propunea alegătorul. In orice caz, vedeam clar că e cu totul și cu totul de acord cu propu­nerea alegătorului. Şi-a­tunci am în­cercat o trecere în revistă a ceea ce are şi ceea ce nu are încă această comună de pe malul Moldovei. Şcoli? Da. Cămin cultural ? Nou-nouţ. (In chiar sala lui ne aflăm). Cinemato­graf ? Desigur... Magazine univer­ (Continuare în pag. 5-a) Pe cuprinsul regiunii Banat Anul trecut, pe cuprinsul regiunii Banat au fost date în folosinţă 684 de noi obiective social-culturale, printre care 17 şcoli elementare, 20 de cămine culturale, două dispen­sare medicale şi înfăptuite peste 400 de lucrări de gospodărie comu­nală — podeţe, fîntîni, parcuri etc. De asemenea, în aproape 70 de co­mune şi sate s-a introdus sau a fost extinsă reţeaua de curent electric, în unele comune ca Variaş, Buziaş, Lovrin, Sînnicolau Mare, Recaş, Le­­nauheim şi altele s-a introdus ilu­­mina­tul fluorescent. Pentru acest an, la propunerea cetăţenilor, sfaturile populare co­munale din regiune au prevăzut construcţia a 880 de obiective de interes obştesc — şcoli elementare şi săli de clasă, cămine culturale, dispensare medicale, puncte sanita­re etc. In acelaşi timp au fost pre­văzute lucrări de amenajări şi re­paraţii la 567 de construcţii social­­culturale, extinderea reţelei de cu­rent electric în comune şi sate cu aproape 1 400 km.­­ (Agerpres) In aşteptarea primăverii... Foto: A. ŞTEFAN Decada cadourilor Intre 28 februarie şi 8 martie a.c. în oraşele şi satele regiunii Mureş-Autonomă Maghiară se desfăşoară de­cada cadourilor, organizată în întîmpinarea zilei de 8 Martie. Magazinele au fost aprovizionate din abun­denţă cu noi şi bogate sortimente de mărfuri. La Tg. Mureş, în mai multe magazine, s-au organizat expoziţii cu vînzare, iar în întreprinderi au loc prezentări de mărfuri de uz casnic ca : maşini de spălat, frigidere, aparate de radio, televizoare etc. (Coresp. „Munca") De la fabrică*.* la magazine Zilele acestea, în magazine se vor pune în vînzare noi produse ale fabricii de tricotaje „Tînăra Gardă” din Ca­pitală. Printre acestea se numără scampolouri, rochii jerse, jachete, căciuliţe, mănuşi de primăvară, cămăşi bărbăteşti etc. Noile sortimente vor fi de diferite culori și .contexturi.

Next