Munca, mai 1963 (Anul 19, nr. 4817-4841)
1963-05-03 / nr. 4817
Pag. 2-a MUNKA Nr. 4817 Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1) asemenea, un mare număr de oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului diplomatic se află şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara militară aflată în piaţă intonează Imnul de stat al Republicii Populare Române. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice. Participanţii la miting manifestează îndelung pentru unitatea şi coeziunea marii comunităţi a popoarelor din ţările socialiste, pentru clasa muncitoare internaţională şi unitatea de luptă a mişcării comuniste mondiale, pentru înflorirea patriei noastre, pentru PartidulMuncitoresc Romín, Comitetul său Central şi guvernul R. P. Romíne. A început apoi tradiţionala mare demonstraţie a oamenilor muncii. In fiecare an în această zi vestitoare a anotimpului tinereţii, oamenii muncii din uzinele, fabricile, instituţiile Capitalei noastre, mai tînără şi mai frumoasă şi ea cu fiecare primăvară, îşi vestesc în graiul graficelor, pancartelor, în forme mereu noi, succesele, izbînzile în muncă. In această zi de 1 Mai, nesfîrşitele coloane ce au trecut în cîntec şi joc, în atmosfera de bucurie şi entuziasm, de mîndrie pentru ce s-a înfăptuit şi certitudine pentru ziua tot mai luminoasă de mîine, au adus cu ei parcă toate florile primăverii. Crengi înmugurite, pomi înfloriţi. Flori, flori, o mare de flori înconjoară graficele cu cifrele ce vorbesc de producţia peste plan, de productivitate sporită, de preţ de cost scăzut şi calitate superioară. Simbol al vieţii ce ne-am făurit-o conduşi de partid, florile îşi răsfrîng coloritul, vioiciunea în feţele luminoase, pline de bucurie şi mîndrie ale demonstranţiSunet de trompete. Răpăit de tobe. Coloana pionierilor înaintează în pas cadenţat. Piaţa Aviatorilor a f°st transformată deodată într-o mare grădină mişcătoare: crengi de pomi în floare, lalele, nuferi. Florile plaiurilor şi cîmpiilor patriei, purtate de florile vieţii. Şi în mijlocul lor se ridică un panou, exprimînd, prin cele scrise pe el, gîndurile de recunoştinţă pentru viaţa fericită pe care o trăiesc : „Mulţumim din inimă partidului". Generaţia de mîine a patriei noastre închină gîndurile sale înaripate partidului iubit. Coloane nesfirşite de pionieri trec voioşi prin faţa tribunelor, cintind, purtînd deasupra capetelor br ochelor. Bucureştenii au cu ce se mîndri. In primul trimestru din acest an şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. Astăzi industria Capitalei produce de peste 9 ori mai mult decit în 1938. Şi aceasta nu exprimă încă totul. In Bucureştiul nostru drag, mîndrie a ţării întregi, au apărut întreprinderi cu profil industrial nou : maşini-unelte, utilaj chimic şi petrolier, radio, televizoare, motoare electrice, utilaj pentru agricultură etc.* expresie a politicii leniniste a partidului, de industrializare socialistă a ţării, politică ce-şi găseşte oglindire în întreaga înfăţişare economică a ţării ajunsă astăzidintr-o ţară „eminamente agricolă“ într-o ţară cu o industrie şi agricultură în plină dezvoltare. „Socialismul a învins pe al patriei întins“. Lozinca aceasta nouă a răsunat de nenumărate ori din pieptul demonstranţilor. Ea exprimă realitatea de azi a patriei noastre, în care socialismul a învins definitiv. Şi alături de aceste lozinci au răsunat altele şi altele care exprimau dragostea fierbinte a poporului nostru pentru cel care ne-a călăuzit paşii spre viaţa de astăzi, spre bunăstare şi fericire : Partidul Muncitoresc Român, Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Şi-n uralele entuziaste răzbătea hotărîrea celor ce muncesc de a înfăptui cu cinste sarcina desăvîrşirii construcţiei socialiste trasată de Congresul al IlI-lea al partidului. Minunata manifestaţie de la 1 Mai a demonstrat şi ea încă o dată sentimentele poporului nostru de prietenie şi colaborare cu tarile socialiste, a solidarităţii şi simpatiei poporului român faţă de lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste, cu lupta de eliberare a popoarelor de sub orice formă de colonialism, cu lupta pentru cauza păcii in lumea întreagă. Demonstraţia de 1 Mai din acest an a adus în piaţă parcă toate florile ţării. Şi cei care au deschis această minunată sărbătoare a primăverii, a clasei muncitoare, ea însăşi făuritoare a primăverii omenirii, au fost copiii, tinerele vlăstare ale ţării, florile de preţ ale patriei, viitorul etre şi ciocane, şublere şi eprubete, planoare şi nave-modele. „Ne pregătim pentru muncă şi viaţă", era scris cu litere mari pe carul lor alegoric, care întruchipa năzuinţele lor de viitor. Invitaţii prezenţi în tribune aplaudă cu însufleţire. Şi în acest entuziasm general, un grup de pionieri se desprinde din coloană şi urcă spre tribună, oferind flori conducătorilor partidului şi statului. In acelaşi timp, spre albastrul nesfîrşit al cerului îşi iau zborul sute de porumbei şi baloane multicolore de care sînt aninate lozinci „Slavă partidului!", „Trăiască Pacea!”, „Trăiască 1 Mai!“. Piaţa Aviatorilor s-a umplut de flamuri roşii. In şuvoiul uriaş al manifestaţiei se zăresc panouri care înfăţişează realizările oamenilor muncii din Capitală obţinute în cinstea zilei de 1 Mai. Ne place să raportăm în această zi de sărbătoare, să vorbim despre izbînzile noastre repurtate sub conducerea partidului pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Cifrele, cu capacitatea lor de sintetizare, demonstrează în mod elocvent ritmul rapid în care se dezvoltă economia noastră naţională. Şi acest tablou al realizărilor este măreţ. Iată , un grafic purtat cu mîndrie de demonstranţi arată că faţă de 1938 producţia industrială globală a întreprinderilor bucureştene este acum de peste 9 ori mai mare. Numai din 1956 pînă în primul trimestru al acestui an numărul muncitorilor din Capitală a sporit cu aproape 200 000, ajungînd la aproximativ o jumătate de milion. Bucureştiul a devenit un puternic centru economic al patriei noastre. Produsele de înaltă tehnicitate fabricate în Bucureşti, cum sunt motoare electrice, vagoane-cisternă, linii de ciment, grupuri electrogene, utilaj chimic şi petrolier, motoare Diesel etc., sunt apreciate atît în ţară cit şi peste hotare. In coloanele oamenilor muncii erau prezente pentru prima oară la demonstraţia de 1 Mai colectivele întreprinderilor intrate recent în funcţiune : „Danubiana“, Fabrica de băi şi radiatoare, Fabrica de obiecte sanitare din porţelan. In faţa carului alegoric al metalurgiştilor de la Vulcan păşesc mîndri trei muncitori. Cazangiul Gheorghe Burcică poartă Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramura metalurgiei şi construcţiilor de maşini în întrecerea socialistă pe ţară, acordat, zilele trecute, de către Consiliul Central al Sindicatelor pentru remarcabilele succese dobîndite de colectivul acestei uzine în anul 1962, în rîndul coloanelor entuziaste de demonstranţi se zăresc muncitorii din raionul „23 August“, ale cărui întreprinderi dau aproape o cincime din producţia industrială a Capitalei. Metalurgiştii de la uzinele „23 August“ înmănunchează, scrise pe pancartă, o parte din realizările lor : „In primul trimestru al anului 1963 s-au produs, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, locomotive de 120 C.P. în proporţie de 333 la sută“, în marele torent primăvăratic, încărcaţi cu flori, cu panouri sărbătoreşti, păşesc muncitorii de la uzinele „Griviţa Roşie“, „Timpuri Noi”, „Semănătoarea“, „Tudor Vladimirescu”, „Steaua Roşie”... Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului despre îndeplinirea înainte de termen a planurilor de producţie, despre economiile realizate. ★ ...Din depărtare apare un car alegoric. Pe un platou se văd o pompă, un şuvoi de apă şi în jur un lan înalt de porumb. Muncitorii Uzinelor de pompe şi maşini agricole se prezintă la marea demonstraţie de1 Mai cu noul lor produs destinat irigării ogoarelor. Carul alegoric are putere de simbol, alături de un muncitor, o ţărancă colectivistă, apropiere care întruchipează alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Ca dar pentru marea sărbătoare a muncii, colectiviştii din regiunea Bucureşti, ca şi cei din alte regiuni ale ţării, au raportat partidului, guvernului, poporului muncitor, că au terminat însămînţările. *• ...Cît vezi cu ochii, o mare neîntreruptă de oameni tineri şi vîrstnici, de veselie şi freamăt. Printre rîndurile dese, printre miile de flori şi steaguri purpurii, sunt purtate nenumărate tablouri ale celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Iată-i : tricoterul Vlad Ştefan, depănătorul Duca Dobre şi muncitoarea Elena Siriceanu-de la fabrica de tricotaje „Tînăra Gardă", cunoscutul croitor Oprea Ştefan, evidenţiat în întrecerea socialistă pe ţară, zîmbesc întîiului Mai de două ori: din rîndurile demonstranţilor şi din fotografiile purtate de tovarăşii lor de muncă... ...Cît vezi cu ochii, oameni. Pe un mare grafic, muncitorii fabricii de încălţăminte ,Nicolae Bălcescu“ şi-au trecut atît realizările cît şi angajamentele lor ..Vom produce în acest an faţă de 1959 cu 288 la sută mai multă încălţăminte de bună calitate“. ...De pe ecranul unui mare televizor purtat de carul alegoric al uzinelor „Electronica“ ne sînt „transmise” cuvintele „Vom produce, în 1965, 300 000 aparate de radio şi 130 000 televizoare“. ...Mîinile, harnicele mîini care pun atîta artă în confecţionarea costumelor, rochiilor şi altor obiecte de îmbrăcăminte, poartă acum flori. Sunt muncitorii Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, care au transformat 203 milioane metri ţesături în diferite confecţii. Ei sărbătooarea demonstraţie din Capitală a fost transmisă de posturile noastre de radio şi televiziune. In timpul transmisiei, telespectatorii romîni au urmărit aspecte ale parăzii militare şi ale demonstraţiei oamenilor muncii de la Moscova, ale demonstraţiilor de 1 Mai de la Berlin, Budapesta, Sofia, Praga, Varşovia. De asemenea, posturile de televiziune din aceste capitale au retransmis aspecte de la demonstraţia din Bucureşti. Un buchet al realizărilor Carul alegoric al uzinelor „Vulcan** Roadele hărniciei Pace şi flori, pe toate meridianele şi paralelele împreună cu tăticul meu O secvenţă din marele film al demonstraţiei Foto : P. COZIA resc azi şi o altă bucurie: împlinirea a 15 ani de existenţă a fabricii. Panouri, lozinci, steaguri, batiste roşii şi flori. Colectivul „Industriei Bumbacului“ raportează îndeplinirea angajamentului pe trimestrul I, cu 115,4 la sută. „Ţesătoriile Reunite“ au realizat la productivitatea muncii 106 la sută. Şi realizările sunt înfăţişate cu mîndria deplin îndreptăPrintre flamuri şi flori s-a ivit, învăluit în lumina dulce a soarelui de mai, macheta unui bloc-turn. Simbol al noului Bucureşti ce se împlineşte pe zi ce trece ca oraş modern, capitală a unui stat în care se desăvîrşeşte construcţia socialismului. Defilează oamenii de pe schelele Bucureştiului. Sunt constructorii care, cu talentul, cu hărnicia lor au înălţat complexul de locuinţe din frumoasa Piaţă a Palatului Republicii, care au transformat Calea Griviţei într-o arteră modernă străjuită de un mare ansamblu de blocuri noi, care au împodobit cu splendide construcţii străzile şi bulevardele Capitalei. „Oameni ai muncii din construcţii! Luptaţi pentru a realiza construcţii ţită a celor care şi-au respectat cuvîntul dat partidului, poporului, prin angajamentele pe care şi le-au luat şi pe care le-au îndeplinit. Şi mîndria aceasta muncitorească se împletea cu recunoştinţa şi dragostea lor fierbinte pentru partidul drag, călăuzitorul înţelept pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialismului, de locuinţe şi social-culturale confortabile, frumoase şi ieftine“. Răspunzînd acestui îndemn, constructorii Bucureştiului sunt hotărîţi să dea anul acesta în folosinţă oamenilor muncii peste 13 500 apartamente, să ridice 182 săli de clasă, noi cinematografe, policlinici, dispensare. Angajamentul lor a şi început să prindă viaţă. Sute de familii s-au şi mutat în noile locuinţe în cartierul Balta Albă, parcul Floreasca, Şoseaua Giurgiului, Şoseaua Mihai Bravu... Şantierele începute în primăvară în Drumul Taberei, pe magistrala Nord-Sud, pe „inelul doi“, care înconjoară ca un cerc uriaş cartierele din centrul Bucureştiului, s-au împînzit, în întîmpinarea acestui 1 Mai, de noi schele. Cei care întineresc oraşul Cultura — bun al tuturor Carul alegoric, înfăţişînd globul pămîntesc străjuit de simbolul nucleului atomic şi înconjurat de inscripţia „Atomul în slujba păcii“, putea fi luat drept ghid de orientare în acest ocean de oameni — el deschidea coloana cercetătorilor ştiinţifici din zecile de instituţii şi centre de cercetări ale Academiei R.P.R. şi simboliza treptele atinse în cercetarea ştiinţifică de oamenii noştri de ştiinţă şi cultură. Trec în aceste rînduri colectivele Teatrului de Operă şi Balet, Teatrului Naţional, Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", scriitori şi artişti plastici. Masive, rîndurile studenţilor din institutele de invăţămînt superior s-au desfăşurat pe larga şosea timp de o jumătate de oră. Aproape la fiecare institut, la fiecare facultate vedeai, braţ la braţ cu studenţi romini, studenţi dip, multe ţări ale lumii, din Africa, din Asia, din Cuba, veniţi să înveţe la Universitatea din Bucureşti. Şi o clipă gîndul zbura cu vreo 20—30 de ani în urmă cînd în ţara romînească fiecare al doilea locuitor era analfabet! Sub înţeleaptă conducere a partidului care asigură astăzi un învăţămînt superior de talie mondială, universităţile noastre sunt solicitate de tineri din toate colţurile lumii! Pot oare altfel să fie socotiţi decit tot oameni de cultură zecile de mii de oameni ai muncii care au manifestat prin faţa conducătorilor de partid şi de stat îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale, în aceleaşi costume în care săptămînă de săptămînă prezintă spectacole ale formaţiilor artistice de amatori ? Altfel decit oameni de cultură sunt oare şi elevii şcolilor noastre profesionale care, deşi mîine vor trece la maşini ca mânuitori calificaţi, se instruiesc multilateral studiind fizica şi chimia, literatura şi artele ? E greu, e tare greu să selectezi din imensa mulţime prezentă la manifestaţie pe oamenii de cultură şi de artă, pentru că de fapt fiecare om al muncii îşi însuşeşte astăzi cu însetare cultura şi este tot atît de firesc un creator de cultură. Tinereţe, entuziasm Piaţa Aviatorilor rămîne pentru cîteva momente liberă. Apoi fanfara anunţă tradiţionala paradă a sportivilor. Revărsare de tinereţe, talent şi voioşie : sportivii Capitalei, un mănunchi din marea familie, de peste 2 milioane şi jumătate, a sportivilor din patria noastră. Purtate de braţe vînjoase, flutură, în adierea vîntului, steaguri roşii şi tricolore, steaguri ale cluburilor şi asociaţiilor sportive. Sportivii Capitalei au venit să raporteze despre succesele dobîndite în ţară şi peste hotare. Un grup face mişcări de gimnastică întîlnite în pauzele de producţie. Pînă la 1 aprilie această gimnastică a fost introdusă în aproape toate întreprinderile şi instituţiile din Capitală. Ca şi în anii trecuţi, şi în anul acesta sportivii, în timpul defilării, fac exerciţii de gimnastică artistică cu flori, cu cercuri, cu talere, cu eşarfe, cu torţe. Carele alegorice arată din succesele sportului în anii regimului democrat-popular. Piramidele vii pe motocicletele care gonesc prin piaţă redau aspecte de la disciplinele sportive. Prin mişcări graţioase şi armonioase, într-o aliniere perfectă, stîrnind ropote de aplauze, sportivii înscriu cu trupurile şi culorile tricourilor : 1 MAI, P.M.R., R.P.R., PACE. ...Trec cu fetele pline de voioşie şi salută cu dragoste Pe conducătorii partidului şi statului nostru aflaţi în tribune, handbaliştii, voleibaliştii, fotbaliştii, rugbiştii, canotorii, cicliştii, sportivii aerului, reprezentanţii asociaţiei de vînătoare şi pescuit sportiv. Studenţii de la I.C.F., viitorii profesori de educaţie fizică, au încheiat demonstraţia sportivilor printr-o piramidă cu patru etaje... * In Piaţă apar acum oamenii serviciului de ordine. Ei se opresc în faţa tribunei. Răsună acordurile ,,Internaţionalei“. Ele sunt reluate de vocile celor din tribune de ale tuturor celor prezenţi în piaţă. Cu aceasta, marea demonstraţie cu prilejul zilei de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a luat sfîrșit. Reportaj realizat de: I. MOJA, M. NOVAC, GH. PANTAZI, GH. FLORESCU, C. ANDREI, AL. NEDELCU