Munca, mai 1963 (Anul 19, nr. 4817-4841)

1963-05-03 / nr. 4817

Pag. 2-a MUNKA Nr. 4817 Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1) asemenea, un mare număr de oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului di­plomatic se află şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diploma­tic. Fanfara militară aflată în piaţă intonează Imnul de stat al Republi­cii Populare Române. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice. Partici­panţii la miting manifestează înde­lung pentru unitatea şi coeziunea marii comunităţi a popoarelor din ţările socialiste, pentru clasa munci­toare internaţională şi unitatea de luptă a mişcării comuniste mondia­le, pentru înflorirea patriei noastre, pentru Partidul­­Muncitoresc Romín, Comitetul său Central şi guvernul R. P. Romíne. A început apoi tradiţionala mare demonstraţie a oamenilor muncii. In fiecare an în această zi vestitoare a anotimpului tinereţii, oamenii muncii din uzinele, fabricile, insti­tuţiile Capitalei noastre, mai tînără şi mai frumoasă şi ea cu fiecare pri­măvară, îşi vestesc în graiul grafi­celor, pancartelor, în forme mereu noi, succesele, izbînzile în muncă. In această zi de 1 Mai, nesfîrşitele coloane ce au trecut în cîntec şi joc, în atmosfera de bucurie şi entuziasm, de mîndrie pentru ce s-a înfăptuit şi certitudine pentru ziua tot mai lu­minoasă de mîine, au adus cu ei parcă toate florile primăverii. Crengi înmugurite, pomi înfloriţi. Flori, flori, o mare de flori înconjoară gra­ficele cu cifrele ce vorbesc de pro­ducţia peste plan, de productivitate sporită, de preţ de cost scăzut şi calitate superioară. Simbol al vieţii ce ne-am făurit-o conduşi de partid, florile îşi răsfrîng coloritul, vioiciu­nea în feţele luminoase, pline de bucurie şi mîndrie ale demonstranţi­Sunet de trompete. Răpăit de tobe. Coloana pionierilor înaintează în pas cadenţat. Piaţa Aviatorilor a f°st transformată deodată într-o mare grădină mişcătoare: crengi de pomi în floare, lalele, nuferi. Florile plaiurilor şi cîmpiilor patriei, purtate de florile vieţii. Şi în mijlocul lor se ridică un panou, exprimînd, prin cele scrise pe el, gîndurile de recunoştinţă pentru viaţa fericită pe care o tră­iesc : „Mulţumim din inimă partidu­lui". Generaţia de mîine a patriei noastre închină gîndurile sale înari­pate partidului iubit. Coloane nesfirşite de pionieri trec voioşi prin faţa tribunelor, cintind, purtînd deasupra capetelor b­r oche­lor. Bucureştenii au cu ce se mîndri. In primul trimestru din acest an şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. Astăzi industria Capitalei pro­duce de peste 9 ori mai mult decit în 1938. Şi aceasta nu exprimă încă totul. In Bucureştiul nostru drag, mîndrie a ţării întregi, au apărut întreprinderi cu profil industrial nou : maşini-unelte, utilaj chimic şi petrolier, radio, televizoare, mo­toare electrice, utilaj pentru agri­cultură etc.* expresie a politicii le­niniste a partidului, de industriali­zare socialistă a ţării, politică ce-şi găseşte oglindire în întreaga înfă­ţişare economică a ţării ajunsă as­tăzi­­dintr-o ţară „eminamente agri­colă“ într-o ţară cu o industrie şi agricultură în plină dezvoltare. „Socialismul a învins pe al patriei întins“. Lozinca aceasta nouă a răsunat de nenumărate ori din piep­tul demonstranţilor. Ea exprimă realitatea de azi a patriei noastre, în care socialismul a învins defini­tiv. Şi alături de aceste lozinci au răsunat altele şi altele care exprimau dragostea fierbinte a poporului nos­tru pentru cel care ne-a călăuzit paşii spre viaţa de astăzi, spre bună­stare şi fericire : Partidul Muncito­resc Român, Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Şi-n uralele entu­ziaste răzbătea hotărîrea celor ce muncesc de a înfăptui cu cinste sarcina desăvîrşirii construcţiei so­cialiste trasată de Congresul al IlI-lea al partidului. Minunata ma­nifestaţie de la 1 Mai a demonstrat şi ea încă o dată sentimentele po­porului nostru de prietenie şi cola­borare cu tarile socialiste, a solidari­tăţii şi simpatiei poporului român faţă de lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste, cu lupta de eli­berare a popoarelor de sub orice formă de colonialism, cu lupta pen­tru cauza păcii in lumea întreagă. Demonstraţia de 1 Mai din acest an a adus în piaţă parcă toate flo­rile ţării. Şi cei care au deschis a­­ceastă minunată sărbătoare a pri­măverii, a clasei muncitoare, ea în­săşi făuritoare a primăverii omeni­rii, au fost copiii, tinerele vlăstare ale ţării, florile de preţ ale patriei, viitorul et­­re şi ciocane, şublere şi eprubete, planoare şi nave-modele. „Ne pregă­tim pentru muncă şi viaţă", era scris cu litere mari pe carul lor alegoric, care întruchipa năzuinţele lor de viitor. Invitaţii prezenţi în tribune aplau­dă cu însufleţire. Şi în acest entu­ziasm general, un grup de pionieri se desprinde din coloană şi urcă spre tribună, oferind flori conducă­torilor partidului şi statului. In a­­celaşi timp, spre albastrul nesfîrşit al cerului îşi iau zborul sute de po­rumbei şi baloane multicolore de care sînt aninate lozinci „Slavă partidului!", „Trăiască Pacea!”, „Trăiască 1 Mai!“. Piaţa Aviatorilor s-a umplut de flamuri roşii. In şuvoiul uriaş al manifestaţiei se zăresc panouri care înfăţişează realizările oamenilor muncii din Capitală obţinute în cinstea zilei de 1 Mai. Ne place să raportăm în această zi de sărbătoa­re, să vorbim despre izbînzile noas­tre repurtate sub conducerea parti­dului pe drumul desăvîrşirii con­strucţiei socialiste. Cifrele, cu capa­citatea lor de sintetizare, demonstrea­ză în mod elocvent ritmul rapid în care se dezvoltă economia noastră naţională. Şi acest tablou al reali­zărilor este măreţ. Iată , un grafic purtat cu mîndrie de demonstranţi arată că faţă de 1938 producţia in­dustrială globală a întreprinderilor bucureştene este acum de peste 9 ori mai mare. Numai din 1956 pînă în primul trimestru al acestui an numărul muncitorilor din Capitală a sporit cu aproape 200 000, ajungînd la aproximativ o jumătate de milion. Bucureştiul a devenit un puternic centru economic al patriei noastre. Produsele de înaltă tehnicitate fa­bricate în Bucureşti, cum sunt motoa­re electrice, vagoane-cisternă, linii de ciment, grupuri electrogene, uti­laj chimic şi petrolier, motoare Die­sel etc., sunt apreciate atît în ţară cit şi peste hotare. In coloanele oa­menilor muncii erau prezente pentru prima oară la demonstraţia de 1 Mai colectivele întreprinderilor in­trate recent în funcţiune : „Danubia­na“, Fabrica de băi şi radiatoare, Fabrica de obiecte sanitare din por­ţelan. In faţa carului alegoric al meta­­lurgiştilor de la Vulcan păşesc mîndri trei muncitori. Cazangiul Gheorghe Burcică poartă Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramura metalurgiei şi construcţiilor de maşini în întrecerea socialistă pe ţară, acordat, zilele trecute, de către Consiliul Central al Sindicatelor pentru remarcabilele succese dobîn­­dite de colectivul acestei uzine în an­ul 1962, în rîndul coloanelor entuziaste de demonstranţi se zăresc muncitorii din raionul „23 August“, ale cărui întreprinderi dau aproape o cincime din producţia industrială a Capitalei. Metalurgiştii de la uzinele „23 Au­gust“ înmănunchează, scrise pe pan­cartă, o parte din realizările lor : „In primul trimestru al anului 1963 s-au produs, faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut, locomotive de 120 C.P. în proporţie de 333 la sută“, în marele torent primăvăratic, încărcaţi cu flori, cu panouri sărbă­toreşti, păşesc muncitorii de la uzine­le „Griviţa Roşie“, „Timpuri Noi”, „Semănătoarea“, „Tudor Vladimires­­cu”, „Steaua Roşie”... Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului despre îndeplinirea înainte de ter­men a planurilor de producţie, des­pre economiile realizate. ★ ...Din depărtare apare un car ale­goric. Pe un platou se văd o pompă, un şuvoi de apă şi în jur un lan înalt de porumb. Muncitorii Uzinelor de pompe şi maşini agricole se prezintă la marea demonstraţie de­­1 Mai cu noul lor produs destinat irigării o­­goarelor. Carul alegoric are putere de simbol,­­ alături de un munci­tor, o ţărancă colectivistă, apropiere care întruchipează alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare. Ca dar pentru marea sărbă­toare a muncii, colectiviştii din re­giunea Bucureşti, ca şi cei din alte regiuni ale ţării, au raportat parti­dului, guvernului, poporului munci­tor, că au terminat însămînţările. *• ...Cît vezi cu ochii, o mare neîn­treruptă de oameni tineri şi vîrstnici, de veselie şi freamăt. Printre rîndu­­rile dese, printre miile de flori şi steaguri purpurii, sunt purtate nenu­mărate tablouri ale celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Iată-i : tri­­coterul Vlad Ştefan, depănătorul Duca Dobre şi muncitoarea Elena Siriceanu-de la fabrica de tricotaje „Tînăra Gardă", cunoscutul croitor Oprea Ştefan, evidenţiat în întrece­rea socialistă pe ţară, zîmbesc întîiu­­lui Mai de două ori: din rîndurile demonstranţilor şi din fotografiile purtate de tovarăşii lor de muncă... ...Cît vezi cu ochii, oameni. Pe un mare grafic, muncitorii fabricii de încălţăminte ,Nicolae Bălcescu“ şi-au trecut atît realizările cît şi angaja­mentele lor ..Vom produce în acest an faţă de 1959 cu 288 la sută mai multă încălţăminte de bună calitate“. ...De pe ecranul unui mare televi­zor purtat de carul alegoric al uzi­nelor „Electronica“ ne sînt „transmi­se” cuvintele „Vom produce, în 1965, 300 000 aparate de radio şi 130 000 televizoare“. ...Mîinile, harnicele mîini care pun atîta artă în confecţionarea costu­melor, rochiilor şi altor obiecte de îmbrăcăminte, poartă acum flori. Sunt muncitorii Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, care au tran­sformat 203 milioane metri ţesături în diferite confecţii. Ei sărbăto­oarea demonstraţie din Ca­pitală a fost transmisă de pos­turile noastre de radio şi tele­viziune. In timpul transmisiei, telespectatorii romîni au urmă­rit aspecte ale parăzii militare şi ale demonstraţiei oamenilor muncii de la Moscova, ale de­monstraţiilor de 1 Mai de la Berlin, Budapesta, Sofia, Praga, Varşovia. De asemenea, postu­rile de televiziune din aceste capitale au retransmis aspecte de la demonstraţia din Bucu­reşti. Un buch­et al realizărilor Carul alegoric al uzinelor „Vulcan** Roadele hărniciei Pace şi flori, pe toate meridianele şi paralelele­­ împreună cu tăticul meu O secvenţă din marele film al demonstraţiei Foto : P. COZIA resc azi şi o altă bucurie: împlinirea a 15 ani de existenţă a fabricii. Panouri, lozinci, steaguri, batiste roşii şi flori. Colectivul „Industriei Bumbacului“ raportează îndeplinirea angajamentului pe trimestrul I, cu 115,4 la sută. „Ţesătoriile Reunite“ au realizat la productivitatea mun­cii 106 la sută. Şi realizările sunt în­făţişate cu mîndria deplin îndreptă­Printre flamuri şi flori s-a ivit, învăluit în lumina dulce a soarelui de mai, macheta unui bloc-turn. Simbol al noului Bucureşti ce se împlineşte pe zi ce trece ca oraş modern, capitală a unui stat în care se desăvîrşeşte construcţia socialis­mului. Defilează oamenii de pe schelele Bucureştiului. Sunt constructorii care, cu talentul, cu hărnicia lor au înălţat complexul de locuinţe din frumoasa Piaţă a Palatului Republi­cii, care au transformat Calea Gri­vi­ţei într-o arteră modernă străjuită de un mare ansamblu de blocuri noi, care au împodobit cu splendide construcţii străzile şi bulevardele Capitalei. „Oameni ai muncii din construcţii! Luptaţi pentru a realiza construcţii ţită a celor care şi-au respectat cuvîntul dat partidului, poporului, prin angajamentele pe care şi le-au luat şi pe care le-au îndeplinit. Şi mîndria aceasta muncitorească se împletea cu recunoştinţa şi dragos­tea lor fierbinte pentru partidul drag, călăuzitorul înţelept pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialismu­lui, de locuinţe şi social-culturale confor­tabile, frumoase şi ieftine“. Răspun­­zînd acestui îndemn, constructorii Bucureştiului sunt hotărîţi să dea anul acesta în folosinţă oamenilor muncii peste 13 500 apartamente, să ridice 182 săli de clasă, noi cinema­tografe, policlinici, dispensare. An­gajamentul lor a şi început să prin­dă viaţă. Sute de familii s-au şi mu­tat în noile locuinţe în cartierul Balta Albă, parcul Floreasca, Şo­seaua Giurgiului, Şoseaua Mihai Bravu... Şantierele începute în pri­măvară în Drumul Taberei, pe ma­gistrala Nord-Sud, pe „inelul doi“, care înconjoară ca un cerc uriaş cartierele din centrul Bucureştiului, s-au împînzit, în întîmpinarea aces­tui 1 Mai, de noi schele. Cei care întineresc oraşul Cultura — bun al tuturor Carul alegoric, înfă­­ţişînd globul pămîn­­tesc străjuit de simbo­lul nucleului atomic şi înconjurat de inscrip­ţia „Atomul în slujba păcii“, putea fi luat drept ghid de orienta­re în acest ocean de oameni — el deschidea coloana cercetătorilor ştiinţifici din zecile de instituţii şi centre de cercetări ale Acade­miei R.P.R. şi simboli­za treptele atinse în cercetarea ştiinţifică de oamenii noştri de ştiinţă şi cultură. Trec în aceste rîn­­duri colectivele Tea­trului de Operă şi Ba­let, Teatrului Naţio­nal, Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", scriitori şi artişti plas­tici. Masive, rîndurile studenţilor din institu­tele de invăţămînt superior s-au desfăşu­rat pe larga şosea timp de o jumătate de oră. Aproape la fieca­re institut, la fiecare facultate vedeai, braţ la braţ cu studenţi ro­­m­ini, studenţi dip, mul­te ţări ale lumii, din Africa, din Asia, din Cuba, veniţi să înveţe la Universitatea din Bucureşti. Şi o clipă gîndul zbura cu vreo 20—30 de ani în urmă cînd în ţara romîneas­­că fiecare al doilea locuitor era analfabet! Sub înţeleaptă con­ducere a partidului ca­re asigură astăzi un în­­văţămînt superior de talie mondială, univer­sităţile noastre sunt so­licitate de tineri din toate colţurile lumii! Pot oare altfel să fie socotiţi decit tot oa­meni de cultură zecile de mii de oameni ai muncii care au ma­nifestat prin faţa con­ducătorilor de partid şi de stat îmbrăcaţi în pitoreşti costume na­ţionale, în aceleaşi cos­tume în care săptămî­­nă de săptămînă pre­zintă spectacole ale formaţiilor artistice de amatori ? Altfel decit oameni de cultură sunt oare şi elevii şcolilor noastre profesionale care, deşi mîine vor trece la maşini ca mânuitori calificaţi, se instruiesc multilateral studiind fizica şi chi­mia, literatura şi ar­tele ? E greu, e tare greu să selectezi din imen­sa mulţime prezentă la manifestaţie pe oa­menii de cultură şi de artă, pentru că de fapt fiecare om al muncii îşi însuşeşte astăzi cu însetare cultura şi este tot atît de firesc un creator de cultură. Tinereţe, entuziasm Piaţa Aviatorilor rămîne pentru cîteva momente liberă. Apoi fanfa­ra anunţă tradiţionala paradă a sportivilor. Revărsare de tinereţe, talent şi voioşie : sportivii Capitalei, un mănunchi din marea familie, de peste 2 milioane şi jumătate, a spor­tivilor din patria noastră. Purtate de braţe vînjoase, flutură, în adie­rea vîntului, steaguri roşii şi trico­lore, steaguri ale cluburilor şi aso­ciaţiilor sportive. Sportivii Capitalei au venit să raporteze despre succe­sele dobîndite în ţară şi peste hota­re. Un grup face mişcări de gimnas­tică întîlnite în pauzele de produc­ţie. Pînă la 1 aprilie această gimnas­tică a fost introdusă în aproape toa­te întreprinderile şi instituţiile din Capitală. Ca şi în anii trecuţi, şi în anul a­­cesta sportivii, în timpul defilării, fac exerciţii de gimnastică artistică cu flori, cu cercuri, cu talere, cu eşarfe, cu torţe. Carele alegorice arată din succesele sportului în anii regimu­lui democrat-popular. Piramidele vii pe motocicletele care gonesc prin piaţă re­dau aspecte de la disciplinele spor­tive. Prin mişcări graţioase şi armonioa­se, într-o aliniere perfectă, stîrnind ro­pote de aplauze, sportivii înscriu cu trupurile şi culorile tricourilor : 1 MAI, P.M.R., R.P.R., PACE. ...Trec cu fetele pline de voioşie şi salută cu dragoste Pe conducătorii partidului şi statului nostru aflaţi în tribune, handbaliştii, voleibaliştii, fotbaliştii, rugbiştii, canotorii, cicliş­tii, sportivii aerului, reprezentanţii asociaţiei de vînătoare şi pescuit sportiv. Studenţii de la I.C.F., viito­rii profesori de educaţie fizică, au încheiat demonstraţia sportivilor printr-o piramidă cu patru etaje... * In Piaţă apar acum oamenii servi­ciului de ordine. Ei se opresc în faţa tribunei. Răsună acordurile ,,Interna­ţionalei“. Ele sunt reluate de vocile celor din tribune de ale tuturor ce­lor prezenţi în piaţă. Cu aceasta, marea demonstraţie cu prilejul zilei de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a luat sfîrșit. Reportaj realizat de: I. MOJA, M. NOVAC, GH. PANTAZI, GH. FLO­­RESCU, C. ANDREI, AL. NEDELCU

Next