Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)

1963-07-01 / nr. 4868

IN BAZINUL CARBONIFER SCHITU GOLEŞTI S-a dat în exploatare o nouă gură de mină PITEŞTI. — In ziua de 1 iulie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschisă în bazinul carbonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. (Agerpres) Caravană muzeistica i­n scopul râspîndin­t ştiinţei in rindurile u­­nor mase cit mai largi Muzeul regional din Ba­cău a organizat o cara­vană ce străbate satele regiunii. Ea cuprinde o expoziţie alcătuită din 20 panouri care înfăţi­şează aspecte ale acti­vităţii omului in epoci­le paleolitică, neolitică, bronzului şi fierului, m­ aturi de textele expli­cative, panourile sunt însoţite şi de vitrine cu exponate ca : resturi de fosile, unelte din piatra cioplită şi şlefuită, vase de lut, diferite obiecte din bronz şi aer etc. — toate acestea fiind gă­­site cu ocazia săpătu­rilor arheologice efec­tuate în cadrul regiunii Bacău. Primul popas al cara­vanei a avut loc in co­muna Călugăra unde a fost primită cu mult in­teres de țăranii colec­tivişti. Treptat caravana va vizita majoritatea comunelor din regiune. (Coresp. „Munca") Expoziţia studenţilor In noua clădire a Universităţii din Timişoara s-a deschis expoziţia de sfârşit de an a studenţilor Facultăţii de arte plastice din localitate. Dela peste 800 de lucrări de pictură, gra­fică, sculptură şi artă decorativă, rod al muncii perseverente a studenţilor tinerei facultăţi, redau aspecte diver­se din activitatea creatoare a oame­nilor muncii. (Coresp. „Munca") Aspectul urbanis­tic al Iaşului se schimbă neîncetat. Prin grija partidu­lui şi guvernului, construcţiile de lo­cuinţe au luat o amploare nemaiîn­­tîlnită în istoria a­­cestui bătrîn oraş al Moldovei. Pretutindeni, în plin centrul oraşului, în cartierele mărginaşe, stă­ruie atmosfera specifică marilor şantie­re. An de an, tot mai multe familii de oameni ai muncii primesc locuinţe noi, moderne, confortabile. Numai în 1963, întreprinderea nr. 1 de construcţii a primit sarcina să­ dea în folosinţă 1700 apartamente, patru cămine şi o canti­nă de mare capacitate pentru studenţi, o şcoală cu 24 săli de clasă, un cămin cu 300 de locuri pentru muncitorii con­structori. Fină la sfîrşitul lunii iunie s-a dat în folosinţă un număr însemnat de apartamente. Realizările de pe şantierele acestei în­­treprinderi­ în primul semestru, nu sunt însă întrutotul satisfăcătoare. Iată de ce conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului vor trebui să ia măsuri concrete pentru valorificarea rezerve­lor interne de creştere a productivităţii muncii, pentru a se putea recupera ră­­mânerea în urmă şi îndeplini sarcina de plan şi angajamentele luate în întrece­rea socialistă. LUCRĂRI MECANIZATE — PRODUCTIVITATE SPORITĂ Ritmul mai viu în care se desfăşoară în prezent munca pe şantierele de lo­cuinţe dovedeşte hotărîrea constructori­lor ieşeni de a lupta pentru a-şi realiza cu cinste angajamentele ce şi le-au luat în întrecerea socialistă. In scopul spo­ririi productivităţii muncii, marile şan­tiere au fost dotate cu un număr în­semnat de macarale turn, portal, Pio­nier, macarale fereastră, 5 boluri me­talice, maşini de curăţat parchet, apa­rate de zugrăvit, pistoale de vopsit şi altele, întreprinderea dispune deci, în pre­zent, de utilaje corespunzătoare. Ele nu sunt însă folosite peste tot la în­treaga lor capacitate. Pe șantierul „Dimitrie Cantemir“, la blocul nr. 6, de pildă, macaraua Z.B.-45 a fost folosită 377 ore numai în acest an. La o dis­tanţă de numai 30 de metri, la blocul nr. 5, în condiţii de lucru aproape identice, aceeaşi macara a fost între­buinţată timp de 492 ore. Un alt uti­laj important, macaraua portal, a fost reţinut nejustificat mai bine de 300 de ore în plus la construirea blocului B.2. Asemenea deficienţe au constituit o frînă serioasă în creşterea productivită­ţii muncii. Din exemplele acestea reie­se clar că, prin exploatarea mai raţio­nală a acestor mijloace mecanizate, în­treprinderea ar fi putut asigura altor locuri de muncă condiţii optime pen­tru grăbirea ritmului de execuţie. Pe viitor, conducerea întreprinderii va tre­bui să urmărească mai îndeaproape res­pectarea strictă a orelor de funcţionare a fiecărui utilaj, justa repartizare a acestuia. Cunoscînd faptul că valorificarea de­plină a utilajelor este determinată de centralizarea lor, s-a abandonat defini­tiv metoda tradiţională de preparare a betoanelor pe şantiere, asigurîndu-se a­­provizionarea locurilor de muncă cu be­toane produse de cele două staţii ale trustului. In aceste condiţii, producti­vitatea muncii a crescut mult. Nu a­­ceeaşi atenţie se acordă însă pe şantie­rele întreprinderii preparării centraliza­te a mortarului. Datorită extinderii lu­crărilor, staţia de preparare a mortarelor, instalată pe fostul şantier „Avram Iancu“­­Broşteni, nu mai satisface nici pe depar­te cerinţele. Din această cauză, unele co­lective, care lucrează la blocurile de pe şantierul „Dimitrie Cantemir“ sunt nevoite să-şi prepare singure materia­lul necesar zidăriei şi tencuielilor. Ele preferă să-şi pregătească mortarul de­cit să piardă timpul în aşteptarea trans­porturilor dirijate de staţia amintită. Nimeni nu pune la îndoială că meto­da de preparare a mortarului în mod izolat, pe puncte de lucru, duce la o productivitate redusă. Şi, totuşi, în a­­ceastă direcţie, nici conducerea trustu­lui, nici aceea a întreprinderii n-au ac­ţionat cu suficientă hotărîre. Volumul de construcţii sporit ce ur­mează a fi realizat de către între­prindere, în cea de a doua parte a anului, face necesară lărgirea mecani­zării lucrărilor pe şantiere şi pe baza folosirii din plin a creditelor de mică mecanizare. Pînă acum, a existat însă o slabă preocupare în acest domeniu. Deşi în consfătuirile de producţie s-au făcut numeroase propuneri în legătură cu sporirea numărului de roabe cu un pneu şi cu două pneuri, de stîlpi me­talici, grinzi etc., pînă în prezent ele au fost procurate în mică măsură. Cau­za ? Documentaţia pentru obţinerea creditelor de mică mecanizare s-a fă­cut cu întîrziere şi incompletă. Chiar din calculul efectuat de întreprindere, rezultă că lucrările de mică mecanizare propuse în consfătuirile de producţie pot fi amortizate în mai puţin de un an şi jumătate, că introducerea lor a­­sigură o creştere substanţială a pro­ductivităţii muncii. In această situaţie, conducerea întreprinderii are datoria să urgenteze întocmirea unei documen­taţii complete, din care să reiasă con­cret rentabilitatea fondurilor destinate micii mecanizări pe şantiere , pentru a putea obţine operativ creditele ban­care necesare. Funcţionarea utilajelor pe şantierele întreprinderii depinde de buna lor în­treţinere, de repararea lor operativă. De aceste probleme se ocupă întreprin­derea de utilaje şi transport din cadrul trustului regional. Pînă acum, aceasta n-a dat dovadă de suficientă grijă faţă de felul în care funcţionează unele mijloace mecanizate. Au fost cazuri cînd, datorită nerespectării termenelor de reparaţii, s-au ivit stagnări neprevă­zute care, cum era firesc, au stânjenit munca unor sectoare. Asemenea lipsuri împiedică realiza­rea angajamentelor luate de construc­tori şi ele trebuie înlăturate definitiv. Echipele de întreţinere a utilajelor sunt obligate să facă reviziile în grafic şi să remedieze într-un timp scurt defec­ţiunile mecanice ivite. LA FIECARE ŞANTIER, LOT ŞI PUNCT DE LUCRU — O BUNĂ ORGANIZARE Rezultatele obţinute pe şantierele de locuinţe din Iaşi ar fi putut fi mai mari dacă conducerea în­treprinderii şi comi­tetul sindicatului s-ar fi preocupat mai îndeaproape de or­ganizarea temeinică a muncii. Nu se poa­te spune că nu au fost întreprinse une­le acţiuni în aceas­tă direcţie. Pe o parte din şantiere, organizarea bună a fiecărui loc de muncă a stat în centrul preocupărilor organelor tehnice şi sindicale. Pe şan­tierul „Puşkin“, bunăoară, participanţi­lor la întrecerea socialistă li s-au asigu­rat condiţii bune de lucru, prin apro­vizionarea ritmică cu materiale şi uti­laje. Drept rezultat, zilele trecute s-a dat în folosinţă, înainte de termen, un cămin studenţesc cu o capacitate de 408 locuri. Şi la unele blocuri de pe şantierul „Dimitrie Cantemir“ munca este bine m­anni­mi­. Printre nltele», a fost­ întro­dus schimbul doi la montajul panouri- P. MARGINEANU N. GRUNZU (Continuare în pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-ve / Anul XIX­­ nr 4868 MARTI 2 IULIE 1963 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani ­in bilanţ rodnic Bilanţul activităţii desfăşurate pe primul semestru al anului de către colectivul Combinatului chimic Borzeşti arată că în această perioadă volu­mul producţiei realizate este cu peste 60 la sută mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. In primul semestru, muncitorii combinatului au dat însemnate cantităţi de produse clorosodice peste prevederi. Ca urmare a folosirii judicioase a capacităţilor de producţie şi respectării parametrilor tehnologici, producti­vitatea muncii a crescut pe primele cinci luni cu 1,98 la sută peste sarcina planificată. De asemenea, preţul de cost a fost cu mult redus sub prevederile pla­nului, obţinîndu-se pe această cale economii în valoare de 3.576.000 lei pre­cum şi beneficii peste plan de 3.949.000 lei. (Coresp. „Munca”) Colectivul de muncă al fabricii „Steaua Electrică“ din Fieni, an­trenat în întrecerea socialistă, a dat în primele cinci luni ale aces­tui an peste plan o producţie glo­bală de 5­/5, realizînd îi aceeaşi perioadă economii la preţul de cost în valoare de 261.000 lei, iar beneficii peste plan, în valoare de peste 632.000 lei. In clişeu : aspect de muncă din secţia becuri nor­male. Foto : AGERPRES Păstrăvi pentru repopularea pîraielor de munte Ocoalele silvice Tg. Mureş, Sovata, Reghin, Topliţa, Lunca Bradului şi al­tele au primit recent de la păstrăvă­ In satele dobrogene Case noi pentru inginerii agronomi In multe sate dobrogene gospodă­riile agricole colective construiesc pentru inginerii agronomi şi zooteh­­nişti locuinţe moderne, spaţioase şi confortabile. In raionul Negru Vodă, de exemplu, numai în acest an gos­podăriile agricole colective constru­iesc pentru inginerii din agricultură 15 case noi in comunele Osman­­cea, Căscioarele, Viroaga, Straja, Tă­­taru, Negru Vodă, Topraisar, Cerche­­zu, Movila Verde şi altele. (Coresp. „Munca“) l­a Lăpuşna peste 300.000 de puieţi păstrăvi pentru repopularea pîraielor de munte din raza lor de activitate. La incubatorul de păstrăvi se află în prezent şi un număr de 15.000 puieţi de lipani care vor fi deversaţi în cu­­rînd în pîraiele de munte din Valea Gurghiului. (Coresp. „Munca“) R­ecoltează cu forţe sporite • Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, consiliile de conducere ale celor 37 gospodării agricole colecti­ve din raionul Segarcea au pregătit temeinic munca pentru ca recoltatul păioaselor să se facă într-un termen scurt, în așa fel ca să nu se piardă nici un bob din noua recoltă. încă a­­cum cîteva zile colectiviştii din raion recoltaseră orzul de pe o suprafaţă da 600 ha, adică 50 la sută din suprafaţa totală cultivată cu orz, 16 G.A.C.-uri terminînd recoltatul acestuia. Totodată a început şi recoltatul griului. Colectiviştii de la G.A.C. „Vasile Roaită”, în numai 5 ore au recoltat 25 ha cu grîu din soiul San Pastore , iar colectiviştii din G.A.C. „Drum Nou" au recoltat 85 ha. Constantin Stamin planificator • In staţiunea experimentală, de la Podu Iloaie, regiunea Iaşi, primul cars a apărut pe tarlaua de 30 ha cultivată cu orz a fost mecanizatorul Constantin Gorjun. Roadele muncii depuse încă cu ctîeva luni în urmă sunt din cele mai bune. Recoltatul pă­­ioaselor continuă. Peste cîteva zile se va începe și recoltatul griului. Gheorghe Zait tehnician # Colectiviștii din G.A.C. „Ilie Pin­­tilie" din Smeeni — Buzău, regiunea Ploieşti, au trecut zilele acestea cu toate forţele la cosirea şi depozitarea finului de pe cele 70 de ha. Pe par­curs se depozitează şi alte nutreţuri ca : trifoi, lucernă, borceag etc. In fruntea acţiunii s-au situat Vasile E­­nache,­­Nicolae Pantelimon şi alţii. C. Berescu * Harnicii colectivişti din G.A.C. „23 August" din comuna Mihăieşti, regiunea Argeş, se mindresc cu reali­zările obţinute privind culturile de cereale în acest an. Zilele trecute ei au început seceratul orzului. In prima zi s-au secerat 40 de ha. S-au eviden­ţiat brigăzile: 3 şi 4 conduse de Ilie Toma şi Constantin Crăciun. Popa Aristotel factor poştal 5 zile cîştigate Mecanizatorii de la Combinatul a­­gro-alimentar „30 Decembrie" din Bucureşti, folosind din plin timpul prielnic, au reuşit să recolteze cu 5 zile mai devreme faţă de termen cele 200 ha. cu orz de toamnă. Printre mecanizatorii care s-au e­­videiţiat se numără : Negrilă Nico­lae şi Militaru Florea. Pe terenurile eliberate se fac alături de dezmiriş­­tire unde se însămînţează furaje pen­tru hrana animalelor. Vasile Dumitru muncitor Brigadă complexă premiată Exploatarea parchetului Floreşti din raza de activitate a I. F. Reghin a fost încredinţată brigăzii complexe cu pla­ta muncii în acord global, condusă de Dumitru Todoran. Primind un a­­jutor substanţial din partea conduce­rii administrative şi a comitetului sin­dicatului, brigada a terminat exploa­tarea parchetului la 1 iunie a.c. — ter­men stabilit în contract. Cu ajutorul mijloacelor care s-au pus la dispo­ziţia brigăzii, doborîtul a fost meca­nizat în întregime, apropiatul in pro­porţie de 80 la sută, iar încărcatul 50 la sută, realizîndu-se o productivitate fizică pe cap de muncitor de 1.164 m.c. om zi pe întreaga perioadă de exploatare. Din cei 11.286 m.c. masă lemnoasă scoasă din parchet, 85,81 la sută a fost valorificată ca lemn de lucru, față de 78,37 la sută nu­ s-a prevăzut în plan. Respectînd toate prevederile contractuale, brigada complexă a fost premiată zilele tre­cute cu suma de 29.402 lei, reprezen­tând 8 la sută din ciștigul realizat în perioada de exploatare . (Coresp. „Munca“) Pe ogoarele G.A.S. Negoeşti, re­giunea Bucureşti, mecanizatorii lu­crează din plin la recoltarea or­zului. In clişeu , directorul gospo­dăriei Dinu Mateiaş, împreună cu şefii de brigadă Simion Mereuţă şi Nicolae Ion, controlând calitatea arăturilor. Foto : AGERPRES 0 Brigada de foraj de la Schela Mo-5 O reni, regiunea Ploieşti, condusă de o p Petre Geană a început de curînd§ 6 forarea unei noi sonde, în clişeu : § § mecanicul Dinu Ispas şi sondorul d $ Cornel Rădulescu din această bri­g­­gadă, pregătind instalaţia pentru ap ^ introduce garnitura de foraj g­ oooooo-ooooooocoooooooooo Pe Tudor Ovidiu, maistru la Industria textilă Lugoj, tovarăşii săi de muncă il numesc „milionarul“. Despre el se spu­ne adeseori că-i cel mai bogat om din fabrică. E drept că-i un harnic gospodar şi ciştigă bine. Dar aceste atribute nu justifică numele amintit, care, trebuie recunoscut, a căpătat o largă circula­ţie. Răspunsul nu-i însă greu de aflat. Se află înscris în graiul lapidar şi totuşi atît de grăitor al cifrelor consemnate in registrul propunerilor de inovaţii de la cabinetul tehnic. Aşadar „enigma“ s-a dezlegat, iar pe Tudor Ovidiu, omul acesta potrivit de statură, vioi, cu pârul încărunţit la Um­ple (are totuşi numai 37 de ani) îl veţi cunoaşte ca un neobosit inovator. Toc­mai de aceea i-au crescut atît de mult „acţiunile“, întrucît nu-i departe ziua cînd, în fişa sa se va înscrie cifra de 1.000.000 lei economii aduse fabricii ca rezultat al inovaţiilor promovate în producţie. In răstimpul celor 11 ani de cînd lu­crează în numita întreprindere lugoja­­nă (de baştină­i din Argeşul de Sus), are consemnate la cabinetul tehnic 19 ino­vaţii. S-ar părea, numeric, că nu-s prea multe, eficacitatea lor însă-i convingă­toare. De pildă, numai inovaţia „Trans­formarea maşinii cu inele de la format Workops la format Princeps“ (adică, mai pe înţeles, a modificat maşina de format ţevi pentru urzeală în producă­toare de ţevi pentru suveică, a căror lipsă gîtuia producţia ţesătoriei, datorită capacităţii reduse a canetajului), a de­terminat 428.428­ lei economii■ anuale, postcalculate. — „Milionarul nostru“ — îmi relata inginera Elena Vrăbieş, şefa serviciului tehnic — este, prin excelenţă, un om, darnic şi comunicativ, un bun sfătuitor şi îndrumător al cadrelor tinere. Spre bună dovadă, a ţinut să adauge că Tudor Ovidiu sprijină îndeaproape tineretul pe făgaşul activităţii de inova­ţii. Colectivul „celor trei moţate“ — cum sunt poreclite tinerele Florica Toth, Elisabeta Mayer şi Maria Cocoşatu — a fost ajutat de el să-şi definitiveze pro­punerea de inovaţie „Oprirea automată a motorului la ring pentru levată“, care, promovată apoi în practică a condus la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor. „Şi muncitorul Nicolae Mu­­şat are cuvinte de mulţumire pentru „milionarul“ fabricii. Cu răbdare şi pri­cepere l-a îndrumat să-şi concretizeze inovaţia „Nou sistem de protejare a lă­zilor pentru transportat fire“. Aceste e­­xemple nu sunt singurele; lor se pot a­­dăuga multe altele. Ele vin să confirme că Tudor Ovidiu nu face un „secret“ din cunoştinţele sale tehnice pe care şi le culege cu migală şi stăruinţă din re­vistele şi cărţile de specialitate. De alt­fel, între el şi inginerii din fabrică s-a statornicit şi o colaborare strînsă şi rodnică. 11 cunosc deopotrivă şi ingine­rii mai vîrstnici, cit şi cei tineri. Dintre ultimii, inginerul stagiar Iosif Kokai îi este cel mai apropiat. Şi aci există o explicaţie. Proaspătul inginer stagiar Iosif Kokai este una şi aceeaşi persoană cu fostul muncitor, de acum cîţiva ani, pe care fabrica l-a trimis la facultate la Iaşi să studieze. Reîntors după anii de studenţie în fabrica de unde a plecat, inginerul de azi, fostul muncitor de pînă mai ieri, a reînnodat firul prieteniei cu maistrul Tudor Ovi­diu. De fapt nici pe timpul studiilor nu l-a întrerupt cu totul. Numai că, de-acum, preocupările lor au acelaşi nu­mitor comun şi apropiat: producţia. Aşa se face că cei doi prieteni umăr lingă umăr, gînd Ungă gînd, întreprind inves­tigaţii pentru promovarea ideilor inova­toare. Practica îndelungată în producţie a maistrului Tudor Ovidiu, avînd un puternic suport în calculele inginereşti ale lui Koltai Iosif, conduce la rezulta­te din cele mai fructuoase în rezolvarea problemelor concrete ale procesului de producţie. Rod al acestei „hibridări“ sunt şi inovaţiile „Adaptarea unor mese alimentatoare la destrămare-batere în vederea îmbunătăţirii calităţii ameste­cului“ şi „Modificarea agregatului de destrămare-batere pentru reducerea con­sumurilor specifice la filatură“, la care şi-a ad­us contribuţia şi maistrul filator Hirch Simion. Exprimate procentual, e­­fectele celor două inovaţii reprezintă — în primul caz — îmbunătăţirea indi­celui de calitate în filatură cu 5 la sută, iar­­— prin cea de a doua inovaţie —­ consumul specific se reduce cu 1 la sută. Desigur, aceste procente, abia ivite în calculele economiştilor de la Indus­tria textilă Lugoj, se vor metamorfoza în mii şi mii de lei economii la costu­rile de producţie. L ALEXANDRESCU Sosirea la Moscata a unei delegaţii militare mine in frunte cu general de armată Leontin Sălăjan Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o dele­gaţie militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. n . 1_ minir + mlni 1\UUUUC| V.U1C, XU iu *ii.uyiu. u*»» apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniu­nea Sovietică. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Ma­linovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Greciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Gumă, amba­sadorul R. P. Române la Moscova. Generalul de armada Theontin împreună cu mareşalul R. I. Mali­novski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară ron­înă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Mali­novski a oferit o masă în cinstea oas­peţilor militari romîni. (Agerpres) Coletul Lui Iosif Doman, electrician la I. F. Nehoiu, factorul i-a lăsat un aviz prin care era anunțat că pe a­­dresa lui a sosit un colet, trimis de librăria „Cartea prin poștă". — Ce-ai mai primit, Domane ? ii întrebă un tovarăș de muncă. — Parcă nu știi! Carii, ce vrei să primesc. — Dar ce nevoie ai tu de atitea ? Nuii-ți ajung cele 15 000 de volume din biblioteca clubului ? — Nu zic că nu mi- ar ajunge, dar vezi, după' ce am citit o carte am îndrăgit-o, vreau s-o am lingă mine, s-o pot răsfoi oricînd. Așa se face că tînărul electrician are astăzi o bibliotecă de aproape 600 de volume. Unul din rafturi es­ta destinat cărţilor tehnice. Aici ai să găseşti „Manualul electricianului in­dustrial“, o colecţie întreagă de publicaţii despre tehnica radiofoniei şi altele. In celelalte rafturi şi-au dat întănire cărţile lui Sadoveanu, Camilar, Zaharia Stanca, Marin Preda şi Eugen Barbu cu cele ale lui Gorki, Tolstoi, Balzac etc. Coman nu constituie o excepţie 3. La I. F. Nehoiu mai sunt şi alţi iu­bitori ai cărţilor, în biblioteca lăcătu­şului Valer­iu G­eorgescu ai să găseşti foarte multe cărţi de literatură şti­­inţifico-fantastică, nu cea a tehnici­anului George Nartea, care in timpul liber se ocupă cu pictura, ai să gă­seşti albume şi studii de artă, mono­gram despre marii pictori ai lumii etc. Numărul celor ce au biblioteci personale creşte de la o zi la alta. El dovedeşte că in întreprinderea noastră cartea este iubită, că are mulți prieteni statornici. Biblioteci în casele oamenilor muncii înseamnă cultură. GEORGE BAICULESCU Salutări din staţiune „De aici, de pe litoral, vă trimit sa­lutări şi vă doresc spor la muncă“. Aceste cuvinte aparţin sudorului Daud Halid de la întreprinderea „Acumulato­rul“ din Capitală şi sunt adresate co­mitetului sindicatului printr-o ilustrată. Asemenea ilustrate au sosit şi din­­alte staţiuni din ţară. Prin ele, cei, ce au plecat să-şi petreacă concediul îşi exprimă mulţumirea faţă de­­partid pentru condiţiile create. Numai în primul semestru, din fa­brica noastră au plecat în diverse sta­ţiuni la odihnă şi tratament 79 de to­varăşi. Asta fără să mai socotim pa cei ce au plecat prin O.N.T. „Car­­paţi“. S. Corenberg sudor Ce plăcut e să te plimbi cu barca pe sub sălciile pletoase !

Next