Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)
1963-07-01 / nr. 4868
IN BAZINUL CARBONIFER SCHITU GOLEŞTI S-a dat în exploatare o nouă gură de mină PITEŞTI. — In ziua de 1 iulie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschisă în bazinul carbonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. (Agerpres) Caravană muzeistica in scopul râspîndint ştiinţei in rindurile unor mase cit mai largi Muzeul regional din Bacău a organizat o caravană ce străbate satele regiunii. Ea cuprinde o expoziţie alcătuită din 20 panouri care înfăţişează aspecte ale activităţii omului in epocile paleolitică, neolitică, bronzului şi fierului, m aturi de textele explicative, panourile sunt însoţite şi de vitrine cu exponate ca : resturi de fosile, unelte din piatra cioplită şi şlefuită, vase de lut, diferite obiecte din bronz şi aer etc. — toate acestea fiind găsite cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în cadrul regiunii Bacău. Primul popas al caravanei a avut loc in comuna Călugăra unde a fost primită cu mult interes de țăranii colectivişti. Treptat caravana va vizita majoritatea comunelor din regiune. (Coresp. „Munca") Expoziţia studenţilor In noua clădire a Universităţii din Timişoara s-a deschis expoziţia de sfârşit de an a studenţilor Facultăţii de arte plastice din localitate. Dela peste 800 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, rod al muncii perseverente a studenţilor tinerei facultăţi, redau aspecte diverse din activitatea creatoare a oamenilor muncii. (Coresp. „Munca") Aspectul urbanistic al Iaşului se schimbă neîncetat. Prin grija partidului şi guvernului, construcţiile de locuinţe au luat o amploare nemaiîntîlnită în istoria acestui bătrîn oraş al Moldovei. Pretutindeni, în plin centrul oraşului, în cartierele mărginaşe, stăruie atmosfera specifică marilor şantiere. An de an, tot mai multe familii de oameni ai muncii primesc locuinţe noi, moderne, confortabile. Numai în 1963, întreprinderea nr. 1 de construcţii a primit sarcina să dea în folosinţă 1700 apartamente, patru cămine şi o cantină de mare capacitate pentru studenţi, o şcoală cu 24 săli de clasă, un cămin cu 300 de locuri pentru muncitorii constructori. Fină la sfîrşitul lunii iunie s-a dat în folosinţă un număr însemnat de apartamente. Realizările de pe şantierele acestei întreprinderi în primul semestru, nu sunt însă întrutotul satisfăcătoare. Iată de ce conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului vor trebui să ia măsuri concrete pentru valorificarea rezervelor interne de creştere a productivităţii muncii, pentru a se putea recupera rămânerea în urmă şi îndeplini sarcina de plan şi angajamentele luate în întrecerea socialistă. LUCRĂRI MECANIZATE — PRODUCTIVITATE SPORITĂ Ritmul mai viu în care se desfăşoară în prezent munca pe şantierele de locuinţe dovedeşte hotărîrea constructorilor ieşeni de a lupta pentru a-şi realiza cu cinste angajamentele ce şi le-au luat în întrecerea socialistă. In scopul sporirii productivităţii muncii, marile şantiere au fost dotate cu un număr însemnat de macarale turn, portal, Pionier, macarale fereastră, 5 boluri metalice, maşini de curăţat parchet, aparate de zugrăvit, pistoale de vopsit şi altele, întreprinderea dispune deci, în prezent, de utilaje corespunzătoare. Ele nu sunt însă folosite peste tot la întreaga lor capacitate. Pe șantierul „Dimitrie Cantemir“, la blocul nr. 6, de pildă, macaraua Z.B.-45 a fost folosită 377 ore numai în acest an. La o distanţă de numai 30 de metri, la blocul nr. 5, în condiţii de lucru aproape identice, aceeaşi macara a fost întrebuinţată timp de 492 ore. Un alt utilaj important, macaraua portal, a fost reţinut nejustificat mai bine de 300 de ore în plus la construirea blocului B.2. Asemenea deficienţe au constituit o frînă serioasă în creşterea productivităţii muncii. Din exemplele acestea reiese clar că, prin exploatarea mai raţională a acestor mijloace mecanizate, întreprinderea ar fi putut asigura altor locuri de muncă condiţii optime pentru grăbirea ritmului de execuţie. Pe viitor, conducerea întreprinderii va trebui să urmărească mai îndeaproape respectarea strictă a orelor de funcţionare a fiecărui utilaj, justa repartizare a acestuia. Cunoscînd faptul că valorificarea deplină a utilajelor este determinată de centralizarea lor, s-a abandonat definitiv metoda tradiţională de preparare a betoanelor pe şantiere, asigurîndu-se aprovizionarea locurilor de muncă cu betoane produse de cele două staţii ale trustului. In aceste condiţii, productivitatea muncii a crescut mult. Nu aceeaşi atenţie se acordă însă pe şantierele întreprinderii preparării centralizate a mortarului. Datorită extinderii lucrărilor, staţia de preparare a mortarelor, instalată pe fostul şantier „Avram Iancu“Broşteni, nu mai satisface nici pe departe cerinţele. Din această cauză, unele colective, care lucrează la blocurile de pe şantierul „Dimitrie Cantemir“ sunt nevoite să-şi prepare singure materialul necesar zidăriei şi tencuielilor. Ele preferă să-şi pregătească mortarul decit să piardă timpul în aşteptarea transporturilor dirijate de staţia amintită. Nimeni nu pune la îndoială că metoda de preparare a mortarului în mod izolat, pe puncte de lucru, duce la o productivitate redusă. Şi, totuşi, în această direcţie, nici conducerea trustului, nici aceea a întreprinderii n-au acţionat cu suficientă hotărîre. Volumul de construcţii sporit ce urmează a fi realizat de către întreprindere, în cea de a doua parte a anului, face necesară lărgirea mecanizării lucrărilor pe şantiere şi pe baza folosirii din plin a creditelor de mică mecanizare. Pînă acum, a existat însă o slabă preocupare în acest domeniu. Deşi în consfătuirile de producţie s-au făcut numeroase propuneri în legătură cu sporirea numărului de roabe cu un pneu şi cu două pneuri, de stîlpi metalici, grinzi etc., pînă în prezent ele au fost procurate în mică măsură. Cauza ? Documentaţia pentru obţinerea creditelor de mică mecanizare s-a făcut cu întîrziere şi incompletă. Chiar din calculul efectuat de întreprindere, rezultă că lucrările de mică mecanizare propuse în consfătuirile de producţie pot fi amortizate în mai puţin de un an şi jumătate, că introducerea lor asigură o creştere substanţială a productivităţii muncii. In această situaţie, conducerea întreprinderii are datoria să urgenteze întocmirea unei documentaţii complete, din care să reiasă concret rentabilitatea fondurilor destinate micii mecanizări pe şantiere , pentru a putea obţine operativ creditele bancare necesare. Funcţionarea utilajelor pe şantierele întreprinderii depinde de buna lor întreţinere, de repararea lor operativă. De aceste probleme se ocupă întreprinderea de utilaje şi transport din cadrul trustului regional. Pînă acum, aceasta n-a dat dovadă de suficientă grijă faţă de felul în care funcţionează unele mijloace mecanizate. Au fost cazuri cînd, datorită nerespectării termenelor de reparaţii, s-au ivit stagnări neprevăzute care, cum era firesc, au stânjenit munca unor sectoare. Asemenea lipsuri împiedică realizarea angajamentelor luate de constructori şi ele trebuie înlăturate definitiv. Echipele de întreţinere a utilajelor sunt obligate să facă reviziile în grafic şi să remedieze într-un timp scurt defecţiunile mecanice ivite. LA FIECARE ŞANTIER, LOT ŞI PUNCT DE LUCRU — O BUNĂ ORGANIZARE Rezultatele obţinute pe şantierele de locuinţe din Iaşi ar fi putut fi mai mari dacă conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului s-ar fi preocupat mai îndeaproape de organizarea temeinică a muncii. Nu se poate spune că nu au fost întreprinse unele acţiuni în această direcţie. Pe o parte din şantiere, organizarea bună a fiecărui loc de muncă a stat în centrul preocupărilor organelor tehnice şi sindicale. Pe şantierul „Puşkin“, bunăoară, participanţilor la întrecerea socialistă li s-au asigurat condiţii bune de lucru, prin aprovizionarea ritmică cu materiale şi utilaje. Drept rezultat, zilele trecute s-a dat în folosinţă, înainte de termen, un cămin studenţesc cu o capacitate de 408 locuri. Şi la unele blocuri de pe şantierul „Dimitrie Cantemir“ munca este bine mannimi. Printre nltele», a fost întrodus schimbul doi la montajul panouri- P. MARGINEANU N. GRUNZU (Continuare în pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-ve / Anul XIX nr 4868 MARTI 2 IULIE 1963 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani in bilanţ rodnic Bilanţul activităţii desfăşurate pe primul semestru al anului de către colectivul Combinatului chimic Borzeşti arată că în această perioadă volumul producţiei realizate este cu peste 60 la sută mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. In primul semestru, muncitorii combinatului au dat însemnate cantităţi de produse clorosodice peste prevederi. Ca urmare a folosirii judicioase a capacităţilor de producţie şi respectării parametrilor tehnologici, productivitatea muncii a crescut pe primele cinci luni cu 1,98 la sută peste sarcina planificată. De asemenea, preţul de cost a fost cu mult redus sub prevederile planului, obţinîndu-se pe această cale economii în valoare de 3.576.000 lei precum şi beneficii peste plan de 3.949.000 lei. (Coresp. „Munca”) Colectivul de muncă al fabricii „Steaua Electrică“ din Fieni, antrenat în întrecerea socialistă, a dat în primele cinci luni ale acestui an peste plan o producţie globală de 5/5, realizînd îi aceeaşi perioadă economii la preţul de cost în valoare de 261.000 lei, iar beneficii peste plan, în valoare de peste 632.000 lei. In clişeu : aspect de muncă din secţia becuri normale. Foto : AGERPRES Păstrăvi pentru repopularea pîraielor de munte Ocoalele silvice Tg. Mureş, Sovata, Reghin, Topliţa, Lunca Bradului şi altele au primit recent de la păstrăvă In satele dobrogene Case noi pentru inginerii agronomi In multe sate dobrogene gospodăriile agricole colective construiesc pentru inginerii agronomi şi zootehnişti locuinţe moderne, spaţioase şi confortabile. In raionul Negru Vodă, de exemplu, numai în acest an gospodăriile agricole colective construiesc pentru inginerii din agricultură 15 case noi in comunele Osmancea, Căscioarele, Viroaga, Straja, Tătaru, Negru Vodă, Topraisar, Cerchezu, Movila Verde şi altele. (Coresp. „Munca“) la Lăpuşna peste 300.000 de puieţi păstrăvi pentru repopularea pîraielor de munte din raza lor de activitate. La incubatorul de păstrăvi se află în prezent şi un număr de 15.000 puieţi de lipani care vor fi deversaţi în curînd în pîraiele de munte din Valea Gurghiului. (Coresp. „Munca“) Recoltează cu forţe sporite • Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, consiliile de conducere ale celor 37 gospodării agricole colective din raionul Segarcea au pregătit temeinic munca pentru ca recoltatul păioaselor să se facă într-un termen scurt, în așa fel ca să nu se piardă nici un bob din noua recoltă. încă acum cîteva zile colectiviştii din raion recoltaseră orzul de pe o suprafaţă da 600 ha, adică 50 la sută din suprafaţa totală cultivată cu orz, 16 G.A.C.-uri terminînd recoltatul acestuia. Totodată a început şi recoltatul griului. Colectiviştii de la G.A.C. „Vasile Roaită”, în numai 5 ore au recoltat 25 ha cu grîu din soiul San Pastore , iar colectiviştii din G.A.C. „Drum Nou" au recoltat 85 ha. Constantin Stamin planificator • In staţiunea experimentală, de la Podu Iloaie, regiunea Iaşi, primul cars a apărut pe tarlaua de 30 ha cultivată cu orz a fost mecanizatorul Constantin Gorjun. Roadele muncii depuse încă cu ctîeva luni în urmă sunt din cele mai bune. Recoltatul păioaselor continuă. Peste cîteva zile se va începe și recoltatul griului. Gheorghe Zait tehnician # Colectiviștii din G.A.C. „Ilie Pintilie" din Smeeni — Buzău, regiunea Ploieşti, au trecut zilele acestea cu toate forţele la cosirea şi depozitarea finului de pe cele 70 de ha. Pe parcurs se depozitează şi alte nutreţuri ca : trifoi, lucernă, borceag etc. In fruntea acţiunii s-au situat Vasile Enache,Nicolae Pantelimon şi alţii. C. Berescu * Harnicii colectivişti din G.A.C. „23 August" din comuna Mihăieşti, regiunea Argeş, se mindresc cu realizările obţinute privind culturile de cereale în acest an. Zilele trecute ei au început seceratul orzului. In prima zi s-au secerat 40 de ha. S-au evidenţiat brigăzile: 3 şi 4 conduse de Ilie Toma şi Constantin Crăciun. Popa Aristotel factor poştal 5 zile cîştigate Mecanizatorii de la Combinatul agro-alimentar „30 Decembrie" din Bucureşti, folosind din plin timpul prielnic, au reuşit să recolteze cu 5 zile mai devreme faţă de termen cele 200 ha. cu orz de toamnă. Printre mecanizatorii care s-au evideiţiat se numără : Negrilă Nicolae şi Militaru Florea. Pe terenurile eliberate se fac alături de dezmiriştire unde se însămînţează furaje pentru hrana animalelor. Vasile Dumitru muncitor Brigadă complexă premiată Exploatarea parchetului Floreşti din raza de activitate a I. F. Reghin a fost încredinţată brigăzii complexe cu plata muncii în acord global, condusă de Dumitru Todoran. Primind un ajutor substanţial din partea conducerii administrative şi a comitetului sindicatului, brigada a terminat exploatarea parchetului la 1 iunie a.c. — termen stabilit în contract. Cu ajutorul mijloacelor care s-au pus la dispoziţia brigăzii, doborîtul a fost mecanizat în întregime, apropiatul in proporţie de 80 la sută, iar încărcatul 50 la sută, realizîndu-se o productivitate fizică pe cap de muncitor de 1.164 m.c. om zi pe întreaga perioadă de exploatare. Din cei 11.286 m.c. masă lemnoasă scoasă din parchet, 85,81 la sută a fost valorificată ca lemn de lucru, față de 78,37 la sută nu s-a prevăzut în plan. Respectînd toate prevederile contractuale, brigada complexă a fost premiată zilele trecute cu suma de 29.402 lei, reprezentând 8 la sută din ciștigul realizat în perioada de exploatare . (Coresp. „Munca“) Pe ogoarele G.A.S. Negoeşti, regiunea Bucureşti, mecanizatorii lucrează din plin la recoltarea orzului. In clişeu , directorul gospodăriei Dinu Mateiaş, împreună cu şefii de brigadă Simion Mereuţă şi Nicolae Ion, controlând calitatea arăturilor. Foto : AGERPRES 0 Brigada de foraj de la Schela Mo-5 O reni, regiunea Ploieşti, condusă de o p Petre Geană a început de curînd§ 6 forarea unei noi sonde, în clişeu : § § mecanicul Dinu Ispas şi sondorul d $ Cornel Rădulescu din această briggadă, pregătind instalaţia pentru ap ^ introduce garnitura de foraj g oooooo-ooooooocoooooooooo Pe Tudor Ovidiu, maistru la Industria textilă Lugoj, tovarăşii săi de muncă il numesc „milionarul“. Despre el se spune adeseori că-i cel mai bogat om din fabrică. E drept că-i un harnic gospodar şi ciştigă bine. Dar aceste atribute nu justifică numele amintit, care, trebuie recunoscut, a căpătat o largă circulaţie. Răspunsul nu-i însă greu de aflat. Se află înscris în graiul lapidar şi totuşi atît de grăitor al cifrelor consemnate in registrul propunerilor de inovaţii de la cabinetul tehnic. Aşadar „enigma“ s-a dezlegat, iar pe Tudor Ovidiu, omul acesta potrivit de statură, vioi, cu pârul încărunţit la Umple (are totuşi numai 37 de ani) îl veţi cunoaşte ca un neobosit inovator. Tocmai de aceea i-au crescut atît de mult „acţiunile“, întrucît nu-i departe ziua cînd, în fişa sa se va înscrie cifra de 1.000.000 lei economii aduse fabricii ca rezultat al inovaţiilor promovate în producţie. In răstimpul celor 11 ani de cînd lucrează în numita întreprindere lugojană (de baştinăi din Argeşul de Sus), are consemnate la cabinetul tehnic 19 inovaţii. S-ar părea, numeric, că nu-s prea multe, eficacitatea lor însă-i convingătoare. De pildă, numai inovaţia „Transformarea maşinii cu inele de la format Workops la format Princeps“ (adică, mai pe înţeles, a modificat maşina de format ţevi pentru urzeală în producătoare de ţevi pentru suveică, a căror lipsă gîtuia producţia ţesătoriei, datorită capacităţii reduse a canetajului), a determinat 428.428 lei economii■ anuale, postcalculate. — „Milionarul nostru“ — îmi relata inginera Elena Vrăbieş, şefa serviciului tehnic — este, prin excelenţă, un om, darnic şi comunicativ, un bun sfătuitor şi îndrumător al cadrelor tinere. Spre bună dovadă, a ţinut să adauge că Tudor Ovidiu sprijină îndeaproape tineretul pe făgaşul activităţii de inovaţii. Colectivul „celor trei moţate“ — cum sunt poreclite tinerele Florica Toth, Elisabeta Mayer şi Maria Cocoşatu — a fost ajutat de el să-şi definitiveze propunerea de inovaţie „Oprirea automată a motorului la ring pentru levată“, care, promovată apoi în practică a condus la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor. „Şi muncitorul Nicolae Muşat are cuvinte de mulţumire pentru „milionarul“ fabricii. Cu răbdare şi pricepere l-a îndrumat să-şi concretizeze inovaţia „Nou sistem de protejare a lăzilor pentru transportat fire“. Aceste exemple nu sunt singurele; lor se pot adăuga multe altele. Ele vin să confirme că Tudor Ovidiu nu face un „secret“ din cunoştinţele sale tehnice pe care şi le culege cu migală şi stăruinţă din revistele şi cărţile de specialitate. De altfel, între el şi inginerii din fabrică s-a statornicit şi o colaborare strînsă şi rodnică. 11 cunosc deopotrivă şi inginerii mai vîrstnici, cit şi cei tineri. Dintre ultimii, inginerul stagiar Iosif Kokai îi este cel mai apropiat. Şi aci există o explicaţie. Proaspătul inginer stagiar Iosif Kokai este una şi aceeaşi persoană cu fostul muncitor, de acum cîţiva ani, pe care fabrica l-a trimis la facultate la Iaşi să studieze. Reîntors după anii de studenţie în fabrica de unde a plecat, inginerul de azi, fostul muncitor de pînă mai ieri, a reînnodat firul prieteniei cu maistrul Tudor Ovidiu. De fapt nici pe timpul studiilor nu l-a întrerupt cu totul. Numai că, de-acum, preocupările lor au acelaşi numitor comun şi apropiat: producţia. Aşa se face că cei doi prieteni umăr lingă umăr, gînd Ungă gînd, întreprind investigaţii pentru promovarea ideilor inovatoare. Practica îndelungată în producţie a maistrului Tudor Ovidiu, avînd un puternic suport în calculele inginereşti ale lui Koltai Iosif, conduce la rezultate din cele mai fructuoase în rezolvarea problemelor concrete ale procesului de producţie. Rod al acestei „hibridări“ sunt şi inovaţiile „Adaptarea unor mese alimentatoare la destrămare-batere în vederea îmbunătăţirii calităţii amestecului“ şi „Modificarea agregatului de destrămare-batere pentru reducerea consumurilor specifice la filatură“, la care şi-a adus contribuţia şi maistrul filator Hirch Simion. Exprimate procentual, efectele celor două inovaţii reprezintă — în primul caz — îmbunătăţirea indicelui de calitate în filatură cu 5 la sută, iar— prin cea de a doua inovaţie — consumul specific se reduce cu 1 la sută. Desigur, aceste procente, abia ivite în calculele economiştilor de la Industria textilă Lugoj, se vor metamorfoza în mii şi mii de lei economii la costurile de producţie. L ALEXANDRESCU Sosirea la Moscata a unei delegaţii militare mine in frunte cu general de armată Leontin Sălăjan Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. n . 1_ minir + mlni 1\UUUUC| V.U1C, XU iu *ii.uyiu. u*»» apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Greciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Gumă, ambasadorul R. P. Române la Moscova. Generalul de armada Theontin împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară ronînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari romîni. (Agerpres) Coletul Lui Iosif Doman, electrician la I. F. Nehoiu, factorul i-a lăsat un aviz prin care era anunțat că pe adresa lui a sosit un colet, trimis de librăria „Cartea prin poștă". — Ce-ai mai primit, Domane ? ii întrebă un tovarăș de muncă. — Parcă nu știi! Carii, ce vrei să primesc. — Dar ce nevoie ai tu de atitea ? Nuii-ți ajung cele 15 000 de volume din biblioteca clubului ? — Nu zic că nu mi- ar ajunge, dar vezi, după' ce am citit o carte am îndrăgit-o, vreau s-o am lingă mine, s-o pot răsfoi oricînd. Așa se face că tînărul electrician are astăzi o bibliotecă de aproape 600 de volume. Unul din rafturi esta destinat cărţilor tehnice. Aici ai să găseşti „Manualul electricianului industrial“, o colecţie întreagă de publicaţii despre tehnica radiofoniei şi altele. In celelalte rafturi şi-au dat întănire cărţile lui Sadoveanu, Camilar, Zaharia Stanca, Marin Preda şi Eugen Barbu cu cele ale lui Gorki, Tolstoi, Balzac etc. Coman nu constituie o excepţie 3. La I. F. Nehoiu mai sunt şi alţi iubitori ai cărţilor, în biblioteca lăcătuşului Valeriu Georgescu ai să găseşti foarte multe cărţi de literatură ştiinţifico-fantastică, nu cea a tehnicianului George Nartea, care in timpul liber se ocupă cu pictura, ai să găseşti albume şi studii de artă, monogram despre marii pictori ai lumii etc. Numărul celor ce au biblioteci personale creşte de la o zi la alta. El dovedeşte că in întreprinderea noastră cartea este iubită, că are mulți prieteni statornici. Biblioteci în casele oamenilor muncii înseamnă cultură. GEORGE BAICULESCU Salutări din staţiune „De aici, de pe litoral, vă trimit salutări şi vă doresc spor la muncă“. Aceste cuvinte aparţin sudorului Daud Halid de la întreprinderea „Acumulatorul“ din Capitală şi sunt adresate comitetului sindicatului printr-o ilustrată. Asemenea ilustrate au sosit şi dinalte staţiuni din ţară. Prin ele, cei, ce au plecat să-şi petreacă concediul îşi exprimă mulţumirea faţă departid pentru condiţiile create. Numai în primul semestru, din fabrica noastră au plecat în diverse staţiuni la odihnă şi tratament 79 de tovarăşi. Asta fără să mai socotim pa cei ce au plecat prin O.N.T. „Carpaţi“. S. Corenberg sudor Ce plăcut e să te plimbi cu barca pe sub sălciile pletoase !