Munca, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4945-4971)

1963-10-01 / nr. 4945

TELEGRAME Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmiterii dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidu­lui Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Repu­blica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, este în interesul ambe­lor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lumea întreagă, în ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinezi GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Romín, al Republicii Populare Romíne Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Către Federaţia sindicatelor pe întreaga Chină PEKM­ Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Consiliul Central al Sindicatelor, în numele oamenilor muncii orga­nizaţi în sindicatele din R. P. Romînă, transmite sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Chineză un salut cordial şi calde felicitări. Urăm clasei muncitoare, sindicatelor, tuturor oamenilor muncii din Repu­blica Populară Chineză, noi succese în lupta pentru construirea socialismului în patria dv., pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei mun­citoare, pentru triumful cauzei păcii în lume. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 28 septembrie 1963 Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4945 Marți 1 octombrie 1963 4 pagini 20 bani Economii de metad prin folosirea materialelor plastice In ultimul timp, în întreprinderile noastre constructoare de maşini a luat o mare extindere metoda folo­sirii materialelor plastice ca înlocui­toare ale metalelor neferoase. Preocuparea pentru utilizarea în construcţia unor maşini şi utilaje a acestora a dus la lărgirea bazei de materii prime, la ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi bineînţeles la realizarea unui volum sporit de eco­nomii de metal. In acest sens, colec­tivul de muncă al uzinei construc­toare de maşini textile „Unirea" din Cluj are o bogată experienţă. Comi­tetul sindicatului a sprijinit îndea­proape acţiunea de înlocuire a unor piese metalice cu piese din mate­riale plastice. In cadrul serviciului de proiectări, locul de „naştere“ a maşinilor, s-au organizat discuţii pe această temă. In acelaşi timp, biblio­teca tehnică a uzinei a pus la dis­poziţie cititorilor broşuri şi reviste tehnice care tratau pe larg proble­me legate de folosirea materialelor plastice în industria constructoare de maşini. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. E drept că la început lu­crurile au mers oarecum anevoios. Nu exista suficientă încredere în re­zistenţa pieselor din această nouă materie primă. Dar, treptat, această îndoială s-a risipit, odată cu efec­tuarea primelor experienţe : piesele executate din materiale plastice nu numai că s-au dovedit un bun înlo­cuitor al metalului, dar ele au un aspect mult mai plăcut şi, fireşte, sunt mult mai ieftine. Anul acesta, materialele plastice au fost folosite la uzina „Unirea“ pe scară largă şi cu rezultate valoroase. Un număr de 50 de repere de la răz­boaie, maşini de filat, maşini de ră­sucit şi alte utilaje textile au fost confecţionate din materiale plastice. Ele înlocuiesc cu succes piesele din metal, contribuind astfel la redu­cerea consumurilor specifice de ma­teriale. Aşa, de pildă, capacele de la lagărele pe rulment, care înainte se executau din fontă şi cîntărea fie­care în parte circa 1 kg, se confec­ţionează acum din materiale plasti­ce şi au o greutate de... 50 gr.! Şi, trebuie spus că, pe lîngă economia de metal care se realizează, au fost eliminate şi o serie de operaţii de prelucrare, înainte absolut obliga­torii. La piesa amintită se pierdea, spre exemplu, prin prelucrare, nu mai puţin de 600 gr metal la fiecare bucată. Dacă ne gîndim că la uzina „Unirea“ se execută mii şi mii de astfel de piese, cantitatea de metal care se economiseşte într-un an me­rită luată în consideraţie. De aseme­nea, separatorul de fire de la răz­boaie, executat înainte din fontă sau aluminiu, se fabrică acum din materiale plastice. Greutatea noii piese este de aproape 40 de ori mai mică faţă de cea din fontă. In felul acesta, preţul de cost a scăzut cu mult faţă de piesele confecţionate din metal. In prezent, se acordă o mare aten­ţie folosirii pe scară tot mai largă a materialelor plastice la unele ti­puri de maşini mai vechi, care sînt reproiectate de inginerii de la servi­ciul constructor-şef. Se poate aminti, de exemplu, de maşina de pieptănat lînă şi de maşina de răsucit fire de lînă şi bumbac. Ca urmare a folo­sirii unor piese din materiale plas­tice, greutatea acestor utilaje a scă­zut considerabil, realizîndu-se eco­nomii de zeci de kg de metal pe ma­şină. Şi nu numai atît. Calitatea bună a pieselor din materiale plas­tice şi, bineînţeles, perfecţionările tehnice aduse acestor maşini, au fă­cut ca, acum, la maşina de pieptănat lînă să se obţină o productivitate a muncii de 12 kg lînă pe oră, faţă de 3-4 kg cît se putea pieptăna la ve­chiul tip de maşină în aceeaşi pe­rioadă de timp. Desigur că s-ar mai putea aminti multe exemple unde materialele plastice s-au dovedit un înlocuitor merituos al metalului. Aşa, de pildă, au fost executaţi din materiale plas­tice condesatoarele de la maşina de filat lînă, tamburii de absorbţie a fi­relor rupte, tamburii pentru antre­narea fuselor de la maşinile de răsu­cit şi încă multe alte piese. Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina „Unirea“ din Cluj a folosit pînă acum în con­strucţia maşinilor textile peste 1,3 tone materiale plastice, ceea ce în­seamnă înlocuirea a peste 12 tone piese de metal. Rezultatele obţinute trebuie dezvoltate în continuare. In acest sens, atît conducerea uzinei, cît şi comitetul sindicatului vor tre­bui să acorde o şi mai mare atenţie acţiunii de înlocuire a metalului cu piese din materiale plastice. PETRE TOACĂ ave ^a­aaaaayiiaa ^ trice. Harnicii con­structori de loco­motive au fabricat o locomotivă peste pre­vederile planului. Clişeul nostru în­făţişează pe electri­cienii evidenţiaţi în întrecerea socialistă Ion Petrescu şi Manu Sevastian lucrînd la montajul instalaţiilor electrice de la pupi­trul de comandă al unei locomotive afla­tă în fază de fini­saj. Foto : P.M. SIRZEA B. a Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul uzinelor „Elec­­troputere" din Craiova a reuşit ca pe primele 8 luni ale anu­lui acesta să îndeplinească şi să depăşească principalii indici de plan. Producţia globală a fost realizată în proporţie de 100,09 la sută, iar producţia marfă 100,02 la sută. Cea mai de seamă contribuţie la obţinerea realizărilor amin­tite mai sus şi-au adus-o fabricile de locomotive Diesel-elec­ JUBILEUL CORULUI DIN LELEŞTI Duminică în comu­na Leleşti, raionul Tg. Jiu, a fost zi de mare sărbătoare. Le­­leştenii împreună cu megieşii lor din Fră­ţeşti, Ursăţei şi Ra­­hoviţa au trăit un e­­veniment deosebit : împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea corului din comună. Pentru activitatea în­delungată şi rodnică formaţia corală din Leleşti a fost distin­să cu „Ordinul Mun­cii" clasa a IlI-a. (Coresp. „Munca“) La deschiderea anului universitar Vedere de la Complexul social studențesc Grozăvești din Capitală. (Foto : AGERPRES)" Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Indiei in R. P. Romina La 30 septembrie 1963, preşedin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­míne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în R. P. Romînă, R. R. F. Khim­ani, care și-a prezentat scrisorile de a­­creditare. In pag. 3-a cuvîntările rostite Izotopii radioactivi depistează fisurile conductelor de apă şi abur De cîtva timp, un grup de specia­lişti din cadrul întreprinderii de con­strucţii hidrotehnice şi foraje-Bucureşti cu sprijinul Institutului de fizică ato­mică au început să aplice cu bune re­zultate izotopii radioactivi la controlul structurii conductelor subterane pentru aducţiuni de apă şi aburi supraîncăl­ziţi. Pînă nu de mult, aceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru depistarea fisurilor, constructorii tre­buiau să execute săpături pe în­tinderi mari. Noul procedeu in­dică cu precizie locurile unde au apă­rut fisuri, ele pot fi înlăturate astfel în cel mai scurt timp. Claxonatul interzis în Capitală ! Aşa după cum s-a mai anunţat, începind de azi se interzice in Ca­pitală semnalizarea prin clacsona­­re la autovehicule si semnaliza­rea prin clopote la tramvaie. Pietonii sunt obligati să respecte întocmai regulile de circulaţie, traversind numai pe locurile mar­cate sau prin dreptul indicatoare­lor ..Trecere pietoni“. Ei sunt o­­bligaţi să respecte, de asemenea, semnificaţiile luminilor de culoare ale semafoarelor şi să circule nu­mai pe trotuoare. FILE DE CARNET Şi în satele cele mai îndepărtate operaţia de cuplare a fost simplă. Mina înmă­­nuşată in cauciuc a fă­cut contactul la tabloul de marmură albă. Curen­tul a ţîşnit cu viteza luminii pe calea nouă de cabluri susţinute pe stilpi argintii şi întinse pe ameţitoare înălţimi de munte şi văi adinei, pe o lungime de 130 de km, între Baia Mare şi Baia Borşa. S-a împlinit cu aceasta o necesitate : legarea la sistemul energetic naţio­nal a celei mai nordice localităţi muncitoreşti a regiunii Maramureş — Baia Borşa ; lumina pen­tru satele de pe Iza şi Vişeu, de la poalele Gu­­tinului şi ale Pietrosului. Cuplarea a fost sim­plă. Dar construcţia a­­cestei căi care va aprin­de zeci de mii de becuri în satele vechiului Ma­ramureş constituie o rea­lizare de seamă, la care au muncit cu însufleţire muncitorii Întreprinderii de construcţii şi monta­je energetice din Cluj, ajutaţi de sute de oa­meni ai muncii din ra­ioanele Sighet şi Vişeu. Pe întreaga lungime a liniei de 150 KV, peste 520 de stîlpi metalici ar­gintii, înalţi de 30 de metri, scriu pe albastrul cerului victoriile obţinu­te la această construcţie, care cuprinde peste 600 000 de metri de ca­blu întins. Darea ei în folosinţă cu 3 luni îna­inte de termenul plani­ficat este o victorie. Ea înmănunchează succesele de fiecare zi ale unor muncitori ca cei din bri­gada de construcţii con­dusă de Vasile Hora, muncitorii de la fundaţii din echipa lui Ioan Co­vaci, tractoriştii Ioan Albu, Ioan Andraşi. Cununa victoriei s-a împlinit. Satele vechiului Maramureş, raionul Si­ghet şi Vişeu se adapă din plin de la izvoarele de lumină şi forţă ale marilor centrale electrice ale ţării. ION MAŞTEI 444 Prima zăpadă pe munte Excursioniştii ca­re au urcat dumi­nică pe munţii Bu­cegi au avut o sur­priză plăcută. Bra­zii au îmbrăcat haina albă de nea. A căzut prima ză­padă, semn al a­­propierii timpului friguros. Pe viţiul Omul, stratul de zăpadă a atins 12 cm., iar la Cota 1500 circa 5 cm. A mai nins, de asemenea, si pe alti munţi din tară. • M9 BUCURIA PRI­MEI ZĂPEZI... (in­stantaneu fotografic surprins la sfîrși­­tul săptămînii tre­cute la altitudinea de 1500 m în masi­vul Bucegi. (Agerpres) Tricotaje pentru copii Colectivul de muncă al Fabricii de tricotaje din Cluj a introdus în­ pro­ducţie pentru perioada de iarnă 14 noi sortimente de tricotaje pentru copii, printre care căciuliţe şi fulare, pulovere, veste etc. De la începutul anului şi pînă acum în această între­prindere au fost introduse în pro­ducţie peste 100 de sortimente noi de tricotaje pentru copii. (Coresp. „Munca“) Cîntînd omul şi munca sa crea­toare, poezia îşi trage bogata şi proaspăta ei sevă din minunatele realităţi ale patriei noastre socia­liste, care deschid largi perspective spre toate certitudinile şi bucuriile. „Săptămîna poeziei“ exprimă încă o dată preţuirea pe care partidul nostru o acordă poeţilor şi scriitori­lor, ale căror ţeluri şi activitate sînt legate prin mii de fire de revoluţia culturală din ţara noastră, de con­struirea socialismului. Pentru a doua oară miile de iubitori ai poe­ziei sînt invitaţi la o mare întîlnire cu creatorii, întîlnire ce se va des­făşura zi de zi, timp de o săptămînă, între 1—7 octombrie a.c. Miile de vo­lume de poezii care se citesc cu ne­saţ şi dragoste de oamenii de toate vîrstele şi profesiile vorelsc de la sine de marea preţuire de care se bucură­­poezia în ţara noastră. „Săptămîna poeziei“ constituie un nimerit prilej pentru aceia care muncind cu multă dragoste şi pa­siune, contribuie la îmbogăţirea spi­rituală a oamenilor muncii, la popu­larizarea şi răspîndirea cărţii în ma­sele de oameni ai muncii. Şi printre aceştia, fireşte, la loc de cinste se află bibliotecarii. In această săp­tămînă închinată poeziei, munca de răspîndire în mase a volumelor de poezii ca şi a altor lucrări literare trebuie să cunoască un nou şi pu­ternic avînt. In acest scop este ne­cesar să se organizeze o amplă şi bogată activitate de masă cu car­tea, comitetele sindicatelor iniţiind, prin bibliotecile din întreprinderi, din cluburi şi case de cultură ale sindicatelor, acţiuni menite să con­tribuie la popularizarea poeziei cla­sice şi contemporane romîneşti, în cluburi, săli culturale, în sălile de festivităţi, să se organizeze seri de poezie contemporană, şezători lite­rare, simpozioane, seri de recitări, montaje literar-muzicale, expoziţii de cărţi etc. La staţiile de radioam­plificare să se transmită emisiuni in cadrul cărora să fie invitaţi să re­cite versuri ale poeţilor clasici şi contemporani cei mai talentaţi mem­bri ai cercurilor dramatice din în­treprindere sau instituţie. In orga­nizarea acestor manifestări trebuie antrenaţi şi membrii cercurilor lite­rare, care pot aduce un aport în­semnat în reuşita acţiunilor iniţiate. „Săptămîna poeziei“ este un prilej pentru a se organiza în întreprin­deri, la cluburi, întîlniri ale oame­nilor muncii cu poeţii noştri. Una din zilele din cadrul „Săptămînii poeziei" este dedicată poeziei pentru copii şi tineret. Cu acest prilej se pot organiza de asemenea întîlniri cu poeţii care să citească copiilor din creaţia lor, să stea de vorbă cu ei, să le dea autografe. Copiii pot fi şi ei antrenaţi în organizarea unor şe­zători în care să recite din cele­­mai îndrăgite versuri. In organizarea muncii de masă cu cartea trebuie folosite din plin caietul de poezii intitulat „Săptămî­na poeziei 1963“ editat cu acest pri­lej de Editura pentru literatura, precum şi discurile „Electrecord“ pe care sunt imprimate versuri în in­terpretarea poeţilor. Cinematogra­fele sindicatelor să se îngrijească să programeze filmul documentar dedi­cat activităţii poeţilor noştri reali­zat de Studioul de filme documen­tare „Alexandru Sahia“. Consiliile regionale şi locale ale sindicatelor, precum şi comitetele sindicatelor trebuie să acorde toată atenţia acţiunilor dedicate săptămînii poeziei romîneşti în scopul cunoaş­terii şi răspîndirii cit mai largi în rîndurile oamenilor muncii a crea­ţiei valoroase a poeţilor noştri. „Săptămîna poeziei“ să constituie de asemenea un imbold în activitatea membrilor cercurilor literare. Aceş­tia sînt chemaţi să creeze versuri în care să redea realizările oamenilor muncii din colectivele lor de muncă, minunata realitate de astăzi a pa­triei noastre în care, sub conduce­rea înţeleaptă a partidului, poporul muncitor luptă cu înflăcărare pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste. BUCUREŞTI Universitatea din Capitală va sărbători în octombrie 1964 centenarul ei. Seria aceasta de studenţi poartă numărul de ordine 100. La Universitatea din Bucureşti numărul facultăţilor a crescut la 12. S-a înfiinţat o Facultate de limba şi literatura romînă. In vederea pregătirii specialiştilor în predarea limbilor străine s-a înfiin­ţat un Institut de limbi şi literaturi străine cu trei facultăţi. C­LUJ Azi se deschide noul an universitar. Pentru a asigura studenţilor condiţii cît mai bune de învăţătură şi viaţă, în institutele de învăţămînt superior din Cluj s-au făcut intense pregătiri. Au fost amenajate, de exemplu, noi spaţii de învăţămînt, laboratoarele au fost îmbogăţite cu mobilier şi aparatură ştiinţifică, cantinele se aprovizionează intens pentru iarnă. Dacă facem un scurt popas la Institutul agricol „Dr. Petru Groza“ putem afla lucruri noi. In primul rînd numărul studenţilor din anul I va fi mai mare decit anul trecut. Pentru catedra de mecanizare a agriculturii s-a amenajat un atelier didactic şi cu remiză de maşini agricole. Tot la acest institut, la facul­tatea de medicină veterinară s-a amenajat spaţiu pentru catedrele de semiologie şi de boli contagioase. Sunt în construcţie patru amfiteatre cu cîte 162 de locuri fiecare, care vor fi date în folosinţă la jumătatea lunii noiembrie a acestui an. Pentru studenţii de la Institutul medico-farmaceutic s-au construit un la­borator şi o crescătorie de animale de experienţă. In cadrul Institutului peda­gogic de 3 ani au fost amenajate şi dotate cu aparatură laboratoare de chimie. Şi la celelalte centre universitare s-au creat condiţii optime pentru desfăşurarea noului an de învăţămînt. înlesniri pentru bun­­a aprovizionare cu cartofi In vederea unei bune aprovizionări pentru toamnă şi iarnă, Ministerul Co­merţului Interior a luat unele măsuri privind desfacerea cartofilor către popu­laţie. Incepînd de la 1 octombrie preţul de desfacere al cartofilor către popu­laţie va fi 0,80 lei/kg, iar pentru con­sumurile colective, 0,65 lei/kg. De asemenea, s-a luat măsura de a se organiza transportul cartofilor la do­miciliul cumpărătorilor. Pentru acest serviciu (manipulare, transport) se va percepe un adaos de 0,10 lei/kg , la preţul de desfacere cu amănuntul. Pentru a înlesni aprovizionarea cu cartofi pentru iarnă a consumatorilor se vor organiza centre de desfacere pe lîngă întreprinderi şi instituţii. Cum­părarea cartofilor pentru iarnă se va putea face cu plata la salariu. Organizaţiile şi întreprinderile co­merţului de stat şi cooperatist au sar­cina de a organiza în cît mai bune condiţii aprovizionarea populaţiei cu cartofii necesari pentru sezonul de toamnă-iarnă. De asemenea, consuma­torii colectivi (cantinele, spitalele etc.) trebuie să ia măsuri pentru aprovizio­narea din timp cu cantitățile de car­tofi necesare pînă la noua recoltă. După vizita in R. S. F. Iugoslavia Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor s-a înapoiat in Bucureşti BELGRAD 29 (Agerpres). — Pre­şedintele Consiliului Central al Uni­unii Sindicatelor din Iugoslavia, Sve­­tozar Vukmanovici, a oferit o recep­ţie în cinstea delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă, condusă de preşedintele C.C.S., Martin Isac, cu prilejul în­cheierii vizitei sale în R.S.F. Iugo­slavia, în ziua de 29 septembrie, delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă a părăsit Belgradul plecînd spre patrie. La aeroportul din Belgrad, delegaţia a fost condusă de Svetozar Vukmanovici, de alte per­soane oficiale, precum şi de Vasile Şandru, însărcinatul cu afaceri ad-in­­terim al R. P. Române la Belgrad. ★ La sosirea în Bucureşti, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de Ele­na Lascu şi Vasile Muşat, vicepreşe­dinţi ai C.C.S., Csupor Ludovic şi Ion Cotoţ, secretari ai C.C.S., de reprezentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe, de activişti ai sindica­telor. Au fost de faţă Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, şi membri ai ambasa­dei.

Next