Munca, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4945-4971)

1963-10-01 / nr. 4945

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Problemele majore ale producţiei in centrul atenţiei Comitetul sindicatului Fabricii de încălţăminte din Mediaş, sub îndru­marea şi conducerea permanentă a organizaţiei de partid, a reuşit în cele 9 luni ale anului în curs să desfă­şoare o activitate susţinută şi multi­laterală în sprijinul producţiei. Rezul­tatele bune obţinute în întrecerea socialistă desfăşurată pentru îndepli­nirea ritmică a planului şi a angaja­mentelor se datoresc în mare măsură cunoaşterii şi aplicării corecte de către întregul nostru colectiv a Hotă­­rîrii Prezidiului C.C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă, îndreptării activităţii comitetului sin­dicatului spre rezolvarea celor mai esenţiale probleme ale producţiei. Pornind de la faptul că ponderea preţului de cost o constituie materia­lele — respectiv pielea şi talpa —■ comitetul sindicatului, pe baza Direc­tivelor C.C. al P.M.R., s-a orientat ca unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste organizate individual, pe echipe, brigăzi şi schim­buri, să fie reducerea consumurilor specifice. In acest scop noi am că­utat să concentrăm permanent aten­ţia spre acest obiectiv, prin diferite mijloace ca : lozinci, panouri, discuţii cu muncitorii despre reducerea con­sumurilor specifice etc. De pildă, la secţia croit au fost afişate lozinci: „Din aceeaşi cantitate de piele mai multă încălţăminte“ şi altele care în mod concret chemau muncitorii să-şi îndrepte eforturile spre realizarea angajamentelor luate. In faţa comitetului sindicatului nos­tru se punea însă sarcina sprijinirii concrete a oamenilor aflaţi în între­cere pentru ca angajamentele luate să prindă viaţă. In acest sens tre­buia acordată o mai mare atenţie măsurilor de ridicare a calificării pro­fesionale, de stimulare a întrajutoră­rii reciproce, de popularizare şi răs­­pîndire a experienţei evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului, prin acţiunile întreprin­se, a reuşit să-şi aducă contribuţia la îndeplinirea angajamentelor lua­te de întreprindere privind reducerea preţului de cost şi realizarea de be­neficii. Urmărind permanent reducerea consumurilor specifice în secţiile de bază ale fabricii, a reieşit, de pildă, că la secţia croit, unii croitori reu­şeau să reducă consumurile specifice în mod substanţial, alţii însă le de­păşeau, deşi aveau aceleaşi condiţii de muncă. Astfel, în timp ce croito­rii în piele Andrei Deli, Ion Prusus, Victor Toma economiseau însemna­te cantităţi de piele, alţii ca Aurelia Luca şi Victor Manta depăşeau con­sumul specific. Cazuri asemănătoare aveau loc şi în alte brigăzi. Dintr-un calcul sumar rezultă că numai din diferenţa de piele economisită lunar de către croitorii evidenţiaţi în în­trecerea socialistă faţă de cei ră­maşi în urmă se pot confecţiona în plus un număr însemnat de feţe pen­tru încălţăminte. Comitetul sindica­tului nu putea să treacă nepăsător peste acest aspect care stînjenea în­deplinirea angajamentelor luate. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, mobilizînd comisia pentru proble­mele întrecerii socialiste şi comi­sia de salarizare, normare şi ridica­re a calificării a studiat îndeaproape cauzele pentru care unii muncitori nu-şi realizau angajamentele luate, îndeosebi cei de la secţia croit. In mare măsură deficienţele semnalate de aceste comisii erau determinate de felul de organizare a unor brigăzi şi formaţii de lucru. Unele din aces­tea cuprindeau îndeosebi croitori cu multă experienţă, altele insă, în mare majoritate muncitori tineri ce abia absolviseră şcolile profesionale. Consumurile specifice se depăşeau îndeosebi de aceşti muncitori tineri, a căror calificare şi experienţă în muncă erau încă slabe. Comitetul sindicatului a propus conducerii teh­­nico-administrative să fie reorganiza­te brigăzile iar prin grupele sindica­le au fost mobilizaţi evidenţiaţii în întrecerea socialistă, maiştrii şi mun­citorii cu o calificare mai ridicată în vederea întrajutorării şi îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale ale tineri­lor. Ca urmare a propunerilor făcute de comitetul sindicatului, conducerea fabricii a trecut operativ la luarea măsurilor necesare asigurării omoge­nizării brigăzilor şi ajutorării lor în muncă. In fiecare brigadă după reor­ganizare s-a avut în vedere ca alături de tineri să fie şi muncitori mai vîrst­­nici, cu experienţă în muncă şi cu o calificare mai ridicată. Aşa bunăoară tinerii Aurelia Luca şi Victor Manta au fost daţi să lucreze alături de Andrei Deli, un croitor cu bogată ex­perienţă care este totodată şi orga­nizatorul grupei sindicale. Tot astfel s-a procedat şi cu alţi tineri cum sunt: Lucreţia Crişan, Vasiu Damian şi mulţi alţii. In atenţia noastră a stat apoi sprijinirea organizatorilor de grupă din această secţie în îm­bunătăţirea colaborării lor cu maiş­trii şi şefii de brigadă în vederea or­ganizării şi desfăşurării în cit mai bune condiţii a întrecerii socialiste, a adunărilor sindicale ale grupei, pentru a putea sprijini mai substan­ţial muncitorii în realizarea angaja­mentelor luate. La indicaţia organizaţiei de partid, în secţia croit, pentru răspîndirea experienţei bune dobîndite de evi­denţiaţii în întrecerea socialistă s-a organizat o demonstraţie practică în cadrul căreia croitorul Ştefan Gos­­man şi-a expus metodele de muncă. Pentru a-şi atinge cît mai bine sco­pul acest schimb de experienţă, am solicitat pe inginerul Miron Muntea­­nu să vorbească despre structura şi tehnologia pieilor, importanţa cu­noaşterii acestui aspect pentru îm­bunătăţirea calităţii, iar pe tehnicia­nul Andrei Binder despre cele mai eficiente metode de croire, combina­rea şabloanelor mari cu cele mici, corecta folosire a acestora etc. Nu­meroasele întrebări ce s-au pus cu a­­cest prilej, discuţiile care au avut loc au dus la cunoaşterea experien­ţei practice a evidenţiaţilor în între­cerea socialistă, la însuşirea acesteia de către tot mai­­ mulţi croitori în piele. După demonstraţia practică a fost discutată problema ridicării nive­lului de calificare al tinerilor croitori de piele, precum şi al acelora care obţin rezultate mai slabe. S-a propus cu această ocazie ca unii brigadieri cu experienţă mai îndelungată să preia brigăzi ce obţin rezultate mai slabe. Comitetul sindicatului împreună cu conducerea fabricii au luat şi alte mă­suri în scopul sprijinirii croitorilor în piele pentru a obţine succese tot mai mari în reducerea consumurilor specifice. Prin organizatorii grupelor sindicale el urmăreşte îndeaproape frecvenţa muncitorilor la cursurile de ridicare a calificării profesionale, iar împreună cu conducerea fabricii a organizat ca la aceste cursuri, pe­riodic, evidenţiaţii în întrecerea so­cialistă să-şi expună metodele lor de muncă, să arate practic cum fo­losesc tiparele, timpul de lucru etc. pentru a obţine o productivitate spo­rită şi produse de bună calitate. Pe această linie se remarcă şi luarea unor măsuri tehnico-organizatorice cu bună eficacitate economică. Ast­fel, prin introducerea tehnologiei de croire prin ştanţare a reţelor de încălţăminte la unele tipuri se ob­ţin economii anuale de peste 50.000 lei. Urmările sprijinului acordat de că­tre comitetul sindicatului, sub con­ducerea organizaţiei de partid, s-au dovedit cît se poate de eficiente. Actualmente nu numai că nici un croitor de piele nu este sub nor­mă, dar de la începutul anului co­lectivul secţiei a economisit 285.100 dm.p. piele, ceea ce reprezintă echi­valentul a 23.768 feţe piele încălţă­minte. Per total fabrică, consumurile specifice au fost reduse cu 12,80 la sută, faţă de 11,50 la sută planificat, obţinîndu-se 154.000 lei economii su­plimentare la preţul de cost şi 159.000 lei beneficii. AUREL COMŞA preşedintele comitetului sindicatu­lui, Fabrica de încălţăminte din Mediaş PREGĂTIRI PENTRU SEZONUL DE IARNĂ Experienţa acumulată anii trecuţi s-a dovedit a fi un bun sfătuitor pentru grija ce trebuie să o poarte conducerile administrative şi comi­tetele sindicatelor din întreprinderi, în sensul luării măsurilor necesare care să asigure funcţionarea nor­mală a utilajelor şi instalaţiilor, precum şi condiţii optime de lucru pentru oameni şi în zilele friguroase. Urmărind stadiul pregătirilor de iarnă, zilele acestea am vizitat cîteva întreprinderi din Capitală. Peste tot se observă o activitate susţinută. Paralel cu desfăşurarea procesului de producţie se realizează şi o serie de lucrări de întreţinere, reparaţii, amenajări şi lărgiri de spaţii de lu­cru etc. Aşa, bunăoară, de cum intri în incinta uzinelor „Timpuri Noi“ sau „Steaua Roşie“, la „Posti­­văria Romînă“ sau „F.R.B.“, la „Teh­­nometal“ sau în oricare altă între­prindere din Capitală, pe lingă zum­zetul maşinilor, al războaielor de ţe­sut, duduitul motoarelor sau lovitu­rile ciocanelor pneumatice, priviri­le şi auzul îţi sunt atrase de nume­roase schele, echipe de lucrători zi­dari, tinichigii, instalatori etc., care lucrează de zor. Toţi concură la în­făptuirea planurilor privind pregă­tirile pentru iarnă. Multe din obiec­tivele prevăzute în planurile de pre­gătire pentru iarnă au şi fost rea­lizate. La uzinele „Timpuri Noi“, bunăoară, au şi fost reparate aero­­termele în hala mare, conductele pentru apă au fost înlocuite pe toată distanţa de la intrarea în uzină pînă la hidrofor, au fost construite încă trei cămine de vizitare a reţelei de apă la racorduri, la atelierul de tini­­chigerie a fost reparată instalaţia de lumină şi forţă, s-au remediat de­ficienţele constatate la instalaţia electrică in curtea uzinei. Celelalte obiective din planul de măsuri pri­vind pregătirile pentru iarnă ca: repararea cazanului de aburi de 235 cm8, repararea acoperişurilor, a ca­blurilor electrice subterane, confec­ţionarea şi instalarea de perdele la uşile de la intrările în ateliere, sec­ţii, completarea geamurilor lipsă şi sparte, confecţionarea şi montarea unor perdele cu aer cald la turnăto­rie şi hala mare etc. nu depăşesc data de 30 octombrie a.c. ca termen . Prin cîteva întreprinderi­­ din Capitală­­­ ­ de execuţie. Aceasta se datoreşte faptului că atît conducerea adminis­trativă, cît şi comitetul sindicatului au tras învăţămintele necesare din experienţa anului trecut, cînd sfîr­­şitul lunii octombrie le-a găsit cu planul pregătirilor pentru iarnă doar pe jumătate realizat. Lucrările privind pregătirile pen­tru iarnă se află într-un stadiu des­tul de avansat şi la „Postăvăria Ro­mînă“ şi la „Steaua Roşie“ şi la „F.R.R.“. Conducerea administrativă şi comitetul sindicatului de la „Pos­­tăvăria Romînă“, de pildă, sub con­ducerea comitetului de partid, au prevăzut în planul de pregătiri pen­tru iarnă măsuri care să asigure condiţii optime de lucru şi în ano­timpul friguros. Ele vor contribui ca şi în lunile următoare planul de pro­ducţie să fie realizat la toţi indica­torii, cu depăşiri sporite, aşa cum s-a înfăptuit şi pe primele luni ale anului curent. Parcurgînd planul pregătirilor pentru iarnă al acestei întreprinderi constaţi că el este judicios întocmit, pe baza unei analize profunde. Pre­şedintele comitetului sindicatului, tov. Matei, ne declara : „Planul de măsuri întocmit de conducerea ad­ministrativă este mai bun în acest an decît în anii trecuţi, în sensul că el prevede sarcini concrete şi ter­mene precise care nu depăşesc sfîr­­şitul lunii octombrie. De asemenea, obiectivele sunt cuprinse pe capitole mari, cum ar fi : reparaţiile la clă­diri, reparaţiile şi întreţinerea in­stalaţiilor de ventilaţie şi lucrări de încălzire locală şi centrală, la insta­laţiile electrice, la instalaţiile de apă şi canalizare, la centrala termică etc., ceea ce ne dă posibilitatea să urmă­rim şi să sprijinim cu mai multă efi­cienţă realizarea lui“. Una din preocupările conducerii administrative şi a comitetului sin­dicatului de aici o constituie grija pentru găsirea unor metode mai bune privind evacuarea zăpezii de pe sedluri. Punerea în aplicare a inovaţiei de evacuare a zăpezii prin topirea ei ca urmare a folosirii unor instalaţii de ţevi prin care să treacă aburi ar face ca personalul mobili­zat la deszăpezire să fie antrenat la munca productivă. E bine ca acest lucru să fie în centrul atenţiei comi­tetului sindicatului şi aplicat cît mai curînd posibil. De subliniat că la cele cîteva în­treprinderi vizitate planurile pregă­tirilor pentru iarnă prevăd sarcini într-o măsură mai mare ca în alţi ani pentru realizarea obiectivelor stabilite cu forţe şi resurse interne. Bine au procedat în acest sens co-­­­mitetele sindicatelor de la uzinele­­ „Timpuri Noi“, „Postăvăria Romînă“­­ şi „Steaua Roşie“, care au atras tot mai mulţi muncitori la acţiunea de I descoperire şi valorificare a rezer-­­ velor interne. Ceea ce trebuie însă urmărit cu­­ perseverenţă atît de către condu-­­ cerile administrative cît şi de co-­­ mitetele sindicatelor este suprave-­­ gherea realizării ritmice a lucrărilor , prevăzute în planurile de măsuri.­­O atenţie deosebită trebuie acor-­­­dată aprovizionării normale a sec­­­­toarelor productive cu materii pri­me, materiale şi combustibil, cu scule, dispozitive şi verificatoare, cu piese de schimb. Pregătirea din timp, temeinică, a întreprinderilor pentru iarnă este una din condiţiile importante care vor asigura înde­plinirea ritmică a sarcinilor de plan pe lunile ce au mai rămas din acest an, precum şi a sarcinilor ce revin din planul pe anul viitor, încă din primele zile. A. TODEREANU MUNKA 0. Anotimpul toamnei atrage în Deltă numeroşi iubitori ai naturii. In acest scop O.N.T. organizează numeroase excursii cu ambarcaţii special ame­najate. Pe tot traseul, turiştii au pri­lejul să cunoască noile aşezări, cher­hanalele pescarilor şi să admire pri­veliştea încîntătoare oferită de flora şi fauna Deltei, în clişeu, la pescuit în bălţile Deltei Foto : EM. SIRZEA Inovaţii valoroase La începutul acestui an comitetul sindicatului de la întreprinderea de explorări miniere Crişana a analizat împreună cu conducerea administra­­tivă situaţia activităţii inovatorice. S-a constatat cu acest prilej că nu­mărul inovatorilor ca şi al inovaţiilor înregistrate este relativ mic. A fost întocmit un plan tematic de inovaţii care a fost larg popularizat printre muncitori şi tehnicieni, în spe­cial, printre cei de la serviciul meca­nic şi ai atelierului de reparaţii. Ca urmare s-au înregistrat 20 de propu­neri de inovaţii. Mare parte din propunerile făcute aduc un însemnat aport la perfecţio­­narea procesului muncii. Astfel un colectiv de la sectorul de foraj a pro­iectat o pâlnie, prin care se prepară mai bine noroiul de foraj: maistrul Al. Grindeanu a propus folosirea la foraj a carotierei duble în loc de cea simplă, ceea ce a dus la creşterea recuperatului ş.a.m.d. Gheorghe Aflori membru în comitetul sindicatului ★ Inovatorii de la Preparaţia cărbune­lui din Petrila aduc o însemnată con­tribuţie la introducerea tehnicii noi. De la începutul anului şi pînă în prezent ei au făcut 63 propuneri de inovaţii. Economiile realizate prin aplicarea ino­vaţiilor acceptate se cifrează la 132.394 lei. Printre inovaţiile aplicate recent amintim : „Modificarea capacelor filtre­lor de la tamburele de amestec" con­cepută de maistrul Maior Iosif, „Modi­ficarea capacelor de la elevatoarele 10—80“ a lăcătuşului Dumitrescu Du­mitru, „Refolosirea pînzelor de circu­lar“ a tîmplarului Daniel Adalbert şi altele. Constantin Răduţă muncitor In staţiunea bal­neară Ocna Sibiului se desfăşoară în toa­te anotimpurile o vie activitate. Mii de oa­meni ai muncii vin aici la tratament. Cei ce îşi îngrijesc sănă­tatea în staţiune se bucură de condiţii bune de tratament a­­vînd la dispoziţie confortul necesar. In condica de sugestii întîlneşti cuvinte de laudă nu numai la adresa medicilor şi surorilor medicale, ci şi a personalului ad­ministrativ. Ospăta­­rele Doina Balteş, Le­­nu­ţa Munteanu, Safta Giurgiu şi Elena Fe­­tiţonu dovedesc mul­tă atenţie faţă de oamenii muncii aflaţi la tratament, printr-o deservire exemplară, fapt care a făcut ca ele să fie populari­zate la gazeta de pe­rete a salariaţilor în­treprinderii balu­are. n­rci­, mi-e cîntecuL fi jocuL A devenit de-acum o tra­diţie la noi în ţară ca marilor manifestări artis­tice şi culturale să li se dea amploarea pe care o merită, ca atît cîntecele cît şi jocul să reverse în spectatori deplina şi nease­muita lor frumuseţe. O do­vadă a acestui fapt este şi spectacolul festiv de cîntece şi dansuri „Drag mi-e cîn­­tecul şi jocul", care a avut loc duminică în oraşul Cluj organizat cu prilejul înche­ierii etapei întîia a celui de al VII-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de ama­tori de la oraşe şi sate, frun­taşe la faza regională. In rit­mul marşurilor executate de fanfarele reunite ale atelie­relor de reparat material ru­lant „16 Februarie" şi uzi­nei de pielărie şi încălţă­minte, cei aproape 1000 membri ai formaţiilor, îm­brăcaţi în pitoreşti costume populare, au străbătut stră­zile oraşului de la Palatul culturii pînă la stadionul o­­raşului. Aici, în faţa a mii de oameni ai muncii, forma­ţiile artistice au prezentat cele mai reprezentative cîn­tece şi dansuri din bogatul lor repertoriu. Programul ar­tistic a fost deschis de corul Direcţiei Regionale C.F.R. Cluj care a executat cu mă­iestrie cîteva piese melodice. Apoi au evoluat formaţia de fluieraşi din comuna Salva, raionul Năsăud, echipa de dansuri a staţiei C.F.R. Cluj care a executat dansul cu temă „Nunta în colectivă“, formaţia de dansuri din co­muna Ceanul Mare, raionul Turda, care a impresionat, deosebit pe spectatori. Echi­pa este alcătuită din 150 de dansatori în vîrstă între 7 şi 84 de ani, reprezentînd trei generaţii. Dansurile locale pe care le-au prezentat au fost o expresie a vieţii noi, pline de bucurii, pe care o trăiesc astăzi colectiviştii Mult apreciate au fost dansurile prezentate de e­­chipa de la uzina „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, precum şi cîntecele execu­tate de formaţia de muzică uşoară şi soliştii vocali de la aceeaşi întreprindere. Un a­­semenea spectacol în care s-au întîlnit, ca într-o paradă a măiestriei artistice, cele mai bune formaţii de ama­tori din regiunea Cluj, a meritat din plin entuziasmul miilor de oameni ai muncii care au umplut duminică stadionul din Cluj. Tot cu prilejul festivităţii artistice s-au înmînat diplo­me şi cupe formaţiilor frun­taşe. Totodată formaţiilor artistice fruntașe ale sindi­catelor li s-au atribuit pre­mii în obiecte ca: aparate de radio, instrumente muzi­cale, aparate foto etc. M. OPREA * Duminică, expoziţia de artă plastică, deschisă recent în una din sălile Clubului minerilor din Lupeni, a cu­noscut o mare afluenţă de vizitatori. In clişeu: aspect din expoziţie Foto: C. PETRE Cinstind pe evidenţiaţii uzinei cel care petrece timpul liber ală­turi de muncitorii marii uzine brăi­­lene ,„Progresul“ ajunge fără în­doială la o singură concluzie: oa­menii de aici ştiu să petreacă îm­preună, sunt nespus de veseli, ştiu să-şi organizeze cît se poate de bine timpul liber. E sîmbătă seara. In sala de spec­tacole a noului club are loc un con­cert susţinut de orchestra „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti. Pentru a satisface cerinţele tuturor acelor care vor să asiste, concertul se repetă. Sutele de admiratori ai neîntrecutului nostru cîntec popular au răsplătit cu vii aplauze pe cu­noscuţii interpreţi Maria Lătăreţu, Ion Cristoreanu, Ana Ispas, pe ar­tistul emerit Fănică Luca, pe diri­jorul Ionel Budişteanu, artist al poporului. ...în sala modernă a cantinei are loc „Seara mentorului“, organizată de comitetul sindical de secţie. Să­lile cantinei, scăldate în luminile neonului, sunt împodobite cu ghir­lande de flori şi hîrtii multicolore. La uşă, membri ai comitetului sin­dical al secţiei construcţii metalice primesc oaspeţii care vin împreună cu soţiile. Acordurile orchestrei inundă sala. Pentru cîteva minute se face linişte. Preşedintele comite­tului sindical de secţie rosteşte un scurt cuvînt în care relevă succe­sele obţinute, felicitîndu-i pe strun­garul Nică Moşescu, pe lăcătuşul Ion Bej­an, pe inginerul Sofronie Rusu şi alţi evidenţiaţi în întrece­rea socialistă. Oamenii se ridică în picioare, ciocnind paharele pentru zilele fericite de azi, pentru viitor. Mult aşteptat este programul pe care trebuie să-l prezinte brigada artistică de agitaţie a sectorului. Programul intitulat „Progrese, pro­grese“ este un omagiu adus harnici­lor muncitori din secţie care prin cunoştinţele şi talentul lor dau viaţă cifrelor de plan. Numeroşi solişti, tovarăşi de muncă ai celor invitaţi, cîntă apoi în cinstea celor eviden­ţiaţi în întrecerea socialistă. Oamenii se simt bine. Tombola şi alte sur­prize pregătite din timp sînt tot atîtea surse de veselie şi bună dis­poziţie. Şi din nou orchestra invită pe toţi la dans... Peste 300 de tineri muncitori ai uzinei au fost invitaţi la club la o seară de dans. Am întrebat pe cîţiva dintre ei cum s-au simţit. Şi din zece glasuri am primit acelaşi în­sufleţit răspuns : minunat, în acest timp alţi muncitori ai uzinei au plecat cu vaporul pe Du­năre, iar alţii pe drumurile pline de frumuseţi ale patriei, în excursii. A. LUSCALOV N­O­T­Ă Ploaia, bat-o vina!­ ­ Prima duminică de toamnă din acest 1j an in oraşul Ploieşti. Zi friguroasă, 8 mohorită, cu o ploaie măruntă. Parde- 8 suile, taioarele au fost scoase de la I naftalină. Pe străzi, oamenii merg gră- S biţi. Unii se îndreaptă spre cluburile­­ sindicatelor, alţii spre sălile cinemato­­g­­rafelor. Împreună cu cîţiva tineri con- 8 structori am intrat la clubul Uzinei 8 „1 Mai“ din Ploieşti. ■■ Tovarăşa Maria Bublic, bibliotecara­­ clubului, ne întîmpină cu multă căldu­­­­ră. Cărţile recomandate sînt trecute 8 rînd pe rînd pe fişele cititorilor. Nu- 8 mai intr-o singură zi s-au ridicat de la 8 bibliotecă peste 100 de volume. 8 Intr-o altă încăpere cîţiva tineri foa­­g că şah. remv.­­ In rest, sălile clubului sunt închise. E o linişte. Pe hol oamenii se plimbă plic- 8 tisiţi, nervoşi. Şi au dreptate să fie sa­u­ păraţi. Pentru această zi, la club nu s-a­­ organizat nici o acţiune cultural-artis­­­­tică. De altfel, cu excepţia biblioteca­ 8 rei, nici un tovarăşi din conducerea 8 clubului nu a trecut duminică pe aici. 8 — Au fost „reţinuţi" de ploaie — 8 spune, nu fără firc, un constructor. 5 — Aşa-i, ploaia, bat-o vina! — răs­- punde altul. I Pînă seara, cînd orchestra a deschis­­ obişnuitul dans, cîteva sute de tineri ÎUocoooooooooooooooooooooooeooooooooooooooooocc au fost lipsiţi de activitate cultural-­­ artistică. c Pe bună dreptate aceştia întreabă :­­ „Ce ne vom face dacă şi în următoa- \ rele duminici va ploua ? Dar cînd va ? ninge ?“ £ Comitetul sindicatului de la Uzinele j! constructoare de utilaj petrolier „1 y Mai“ din Ploiești va trebui să răspun- j dă tinerilor prin fapte. L. BĂRBIERI | rv-> no oo oo £50 oooo oo oo oo oo oo r*-> rvi na fvn «o no co oo o Sărbătoarea culesului de vii A fost o zi de cîntec, joc şi voie bună în care pe întinsele drumuri ale Odobeştilor a răsunat din zori şi pînă în asfinţit voia bună atît de specifică tradiţionalei sărbători a cu­lesului de vii de la gospodăriile agri­cole de stat.­­ Peste 300 de muncitori din oraşul Focşani şi din întregul raion au des­chis această sărbătoare culegînd ro­dul bogat al butucilor timp de cîteva ore pentru ca apoi într-o dispută ti­nerească să se întreacă la volei, handbal, sărituri sau concursuri de alergări amuzante, ca fuga în saci care au prilejuit momente de destin­dere şi rîsete. La buna desfăşurare a acestei sărbători au contribuit din plin formaţiile artistice de amatori din oraşul şi raionul Focşani. Rînd pe rînd în faţa participanţilor şi a numeroşi invitaţi şi-au dat concursul buciumaş­ii din comuna Spulberi, brigada artistică de la G.A.S. Odo­­beşti, tarafurile din Odobeşti şi comuna Ureche­şti, fluieraţii din Paltin şi dansatorii din comuna Mer­a. Formaţia Teatrului muzical şi orchestra filarmonică din Galaţi au prezentat şi ele frumoase programe de muzică uşoară şi populară. După un concurs interesant „Cine ştie,­ câştigă" pe tema „Odobeştiul ieri şi­ astăzi" participanţilor le-a fost oferită o seară distractivă. Această sărbătorire organizată de Consiliul local al sindicatelor Foc­şani şi de Comitetul de cultură şi artă poate constitui prin felul cum a fost pregătită un frumos exemplu. M. CIȘMAN Animaţie la club minerii um­uaz unui caraonier ociu tu Goleşti au la dispoziţie o bogată bază cultural-sporti­vă. Grija pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţi cît mai bune face parte din principa­lele preocupări ale comitetului sindica­tului. De aici şi explicaţia numărulu mare de mineri ce pot fi întîlniţi după orele de program la diferitele manifes­tări cultural-artistice ce au loc în fie­care zi. O asemenea animaţie au cu­noscut sălile de spectacole ale clubu­rilor din Pescăreasa şi Poenari şi la sfîrşitul săptămînii trecute. Numeroş mineri au participat sîmbătă la o sea­ră literară închinată vieţii şi operei scriitorului Camil Petrescu, urmată de o reuniune tovărăşească. In acordurile orchestrei şi fanfarei cei prezenţi au dansat şi s-au distrat pînă noaptea tîr­­ziu. In acelaşi timp în sala culturală a minei Pescăreasa a fost audiată con­ferinţa „Folosirea raţională a explozi­vului". Deşi în cursul zilei de duminică a plouat tot timpul, puţini au fost cei care au lipsit de la manifestările bo­gate organizate de clubul din Pescă­reasa. D. BURCEA CINEMATOGRAFE VOI FI MAMA : Republica (Bd. Ma­­gheru 2), Capitol (Bd. 6 Martie 16), Ex­celsior (Bd. 1 Mai 322). ULTIMA ŞANSĂ: Carpaţi (Bd. Magheru 29), Festival (Bd. 6 Martie 14), Feroviar (Calea Griviţei 80), Modern (piaţa G. Coşbuc nr. 1), CODIN : Bucureşti (Bd. 6 Martie 6), Gri­­viţa (Calea Griviţei — lingă podul Basarab). BABETTE PLEACA LA RĂZ­BOI — cinemascop : Tineretului (Calea Victoriei 48) Bucegi (Bd. 1 Mai 57) Mio­­riţa (Calea Moşilor 127). MOARTEA IN INSULA DE ZAHAR — cinemascop : Victoria (Bd. 6 Martie 7). LUPII LA STέ­NA : Central (Bd. 6 Martie 2). CĂPITA­NUL FRACASSE : Lumina (Bd. 6 Martie 12). LUNA DE MIERE FARA BĂRBAT : Union (Str. 13 Decembrie 5—7), Colentina (Sos. Colentina 84). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineata la cinema­tograful Doina (Str. Doamnei 9) INTRE DOUA IUBIRI : — după-amiaza la ci­nematograful Doina (Str. Doamnei 9). FESTIVALUL CHAPLIN D­IN LUMEA TEMPERATURILOR ÎNALTE : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie 18). E PERMIS SĂ CALCI PE IARBA : Giuleşti (Calea Giu­­leşti 56), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi) Tomis (Calea Văcăreşti 21), Lira (Calea 13 Septembrie 196). MOBY DICK : Cultural (piaţa Ilie Pin­­tilie 2), ESCONDIDA : Dacia (Calea Gri­­viţei 137), Arta (Calea Călăraşi 153). TU EŞTI MINUNATĂ : Buzeşti (Str. Bu­zeşti 9—11). MARELE DRUM : Crîngaşi (Str. Crîngaşi 42), Ferentari (Calea Fe­rentari 86). DOI DIN ALTE LUMI : Uni­rea (Bd. 1 Mai 143). CAM­ AL XVIII­­LEA : Flacăra (Calea Dudeşti 22), Auro­ra (Bd. Dimitriu 118). TUTUNUL : Vitan (Calea Dudeşti 97). DINTELE DE AUR : Munca (Şos. Mihai Bravu 221). CEL MAI MARE SPECTACOL : Popular (Str. Mătăsari 31). NUMAI STATUILE TAC : Moşilor (Calea Moşilor 221). GENERALUL : Cosmos (Bd. 30 De­cembrie 89). POVESTEA UNEI VERI : Viitorul (Str. M. Eminescu 127). ULTI­MUL TREN DIN GUN HILL : Volga (Şos. Ilie Pintilie 61), Floreasca (Str. I. s. Bach 2), Pacea (Bd. Libertăţii 70—72). ICARIE X­I­I — cinemascop : Libertăţii (Str. H Iunie 75). NORI ALBI: Luceafărul (Calea Rahovei 118). MISTE­RELE PARISULUI — cinemascop : Pro­gresul (Sos. Giurgiului 3), CLUBUL CA­VALERILOR — cinemascop : Drumul se­rii (Str. Drumul serii 30). VENIȚI MII.­NE : Cotroceni (Șos. Cotroceni 9). R­ADIO MIERCURI 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I : 5.05 Concert de di­­mineaţă. 6.20 Lecţii de gimnastică. 7.30 Sfatul medicului : Ce trebuie să ştie cei ce se întorc de la cura balneară. 8.30 Lucrări simfonice. 9.30 Lucrări instru­mentale de compozitori preclasici. 10.00 Teatru la microfon : „Prometeu încătu­şat“ de Eschil. 11.14 Sonata pentru vio­loncel şi pian de George Stephănescu. 12.00 Melodii populare. 13.10 Selecţiuni din opera „Nunta lui Figaro“ de Mo­zart. 15.00 Muzică de estradă. 16.15 Vor­beşte Moscova ! 17.1­2 Preludii de Rah­­maninov. 18.15 Jurnal de întrecere. 18.30 Program muzical pentru evidenţiaţii in întrecerea socialistă. 19.25 Program de romanţe. 20.55 Melodii lirice romîneşti. 21.15 „Cine ştie cîştigă“. 22.15 Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Edward Grieg. 23.00 Muzică de dans. PROGRAMUL II . 10.10 „Rodul holdelor bogate“ — emisiune de cîntece. 11.15 Uverturi. 12.30 „Săptămîna poeziei — 1963“. Pagini alese din lirica noastră con­temporană. 13 40 Cîntece și jocuri popu­lare. 14.05 Arii din operete. 15.00 Lucrări de tineri compozitori. 16.30 Arii și duete din opera „Lakmé“ de Delibes. 18.05 Din albumul pieselor de estradă. 18.40 Amin­tiri despre George Topîrceanu de Camil Baltazar. 19.45 „Melodii... melodii“ — emisiune de muzică uşoară romînească. 20.15 Şcoala şi viaţa : „La început de an universitar". 21.25 Săptămîna muzicii din R. D. Germană. 22.00 Muzică de dans. 23.05 Muzică simfonică. 0.03 Con­cert din opere. PROGRAMUL III : 21.25 —22.59 „Seară de operă“. Nr. 4645 -46* T­ELEVIZIUNE MARŢI 1 OCTOMBRIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Pentru copii : Cine a ciştigat cupa. 19.50 Noul an de invăţămint universitar. 20.15 Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ : „O singură viaţă" de Ionel Hristea. In încheiere : bule­tin de ştiri, buletin meteorologic.

Next