Munca, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4945-4971)
1963-10-01 / nr. 4945
Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Problemele majore ale producţiei in centrul atenţiei Comitetul sindicatului Fabricii de încălţăminte din Mediaş, sub îndrumarea şi conducerea permanentă a organizaţiei de partid, a reuşit în cele 9 luni ale anului în curs să desfăşoare o activitate susţinută şi multilaterală în sprijinul producţiei. Rezultatele bune obţinute în întrecerea socialistă desfăşurată pentru îndeplinirea ritmică a planului şi a angajamentelor se datoresc în mare măsură cunoaşterii şi aplicării corecte de către întregul nostru colectiv a Hotărîrii Prezidiului C.C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă, îndreptării activităţii comitetului sindicatului spre rezolvarea celor mai esenţiale probleme ale producţiei. Pornind de la faptul că ponderea preţului de cost o constituie materialele — respectiv pielea şi talpa —■ comitetul sindicatului, pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., s-a orientat ca unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste organizate individual, pe echipe, brigăzi şi schimburi, să fie reducerea consumurilor specifice. In acest scop noi am căutat să concentrăm permanent atenţia spre acest obiectiv, prin diferite mijloace ca : lozinci, panouri, discuţii cu muncitorii despre reducerea consumurilor specifice etc. De pildă, la secţia croit au fost afişate lozinci: „Din aceeaşi cantitate de piele mai multă încălţăminte“ şi altele care în mod concret chemau muncitorii să-şi îndrepte eforturile spre realizarea angajamentelor luate. In faţa comitetului sindicatului nostru se punea însă sarcina sprijinirii concrete a oamenilor aflaţi în întrecere pentru ca angajamentele luate să prindă viaţă. In acest sens trebuia acordată o mai mare atenţie măsurilor de ridicare a calificării profesionale, de stimulare a întrajutorării reciproce, de popularizare şi răspîndire a experienţei evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului, prin acţiunile întreprinse, a reuşit să-şi aducă contribuţia la îndeplinirea angajamentelor luate de întreprindere privind reducerea preţului de cost şi realizarea de beneficii. Urmărind permanent reducerea consumurilor specifice în secţiile de bază ale fabricii, a reieşit, de pildă, că la secţia croit, unii croitori reuşeau să reducă consumurile specifice în mod substanţial, alţii însă le depăşeau, deşi aveau aceleaşi condiţii de muncă. Astfel, în timp ce croitorii în piele Andrei Deli, Ion Prusus, Victor Toma economiseau însemnate cantităţi de piele, alţii ca Aurelia Luca şi Victor Manta depăşeau consumul specific. Cazuri asemănătoare aveau loc şi în alte brigăzi. Dintr-un calcul sumar rezultă că numai din diferenţa de piele economisită lunar de către croitorii evidenţiaţi în întrecerea socialistă faţă de cei rămaşi în urmă se pot confecţiona în plus un număr însemnat de feţe pentru încălţăminte. Comitetul sindicatului nu putea să treacă nepăsător peste acest aspect care stînjenea îndeplinirea angajamentelor luate. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, mobilizînd comisia pentru problemele întrecerii socialiste şi comisia de salarizare, normare şi ridicare a calificării a studiat îndeaproape cauzele pentru care unii muncitori nu-şi realizau angajamentele luate, îndeosebi cei de la secţia croit. In mare măsură deficienţele semnalate de aceste comisii erau determinate de felul de organizare a unor brigăzi şi formaţii de lucru. Unele din acestea cuprindeau îndeosebi croitori cu multă experienţă, altele insă, în mare majoritate muncitori tineri ce abia absolviseră şcolile profesionale. Consumurile specifice se depăşeau îndeosebi de aceşti muncitori tineri, a căror calificare şi experienţă în muncă erau încă slabe. Comitetul sindicatului a propus conducerii tehnico-administrative să fie reorganizate brigăzile iar prin grupele sindicale au fost mobilizaţi evidenţiaţii în întrecerea socialistă, maiştrii şi muncitorii cu o calificare mai ridicată în vederea întrajutorării şi îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale ale tinerilor. Ca urmare a propunerilor făcute de comitetul sindicatului, conducerea fabricii a trecut operativ la luarea măsurilor necesare asigurării omogenizării brigăzilor şi ajutorării lor în muncă. In fiecare brigadă după reorganizare s-a avut în vedere ca alături de tineri să fie şi muncitori mai vîrstnici, cu experienţă în muncă şi cu o calificare mai ridicată. Aşa bunăoară tinerii Aurelia Luca şi Victor Manta au fost daţi să lucreze alături de Andrei Deli, un croitor cu bogată experienţă care este totodată şi organizatorul grupei sindicale. Tot astfel s-a procedat şi cu alţi tineri cum sunt: Lucreţia Crişan, Vasiu Damian şi mulţi alţii. In atenţia noastră a stat apoi sprijinirea organizatorilor de grupă din această secţie în îmbunătăţirea colaborării lor cu maiştrii şi şefii de brigadă în vederea organizării şi desfăşurării în cit mai bune condiţii a întrecerii socialiste, a adunărilor sindicale ale grupei, pentru a putea sprijini mai substanţial muncitorii în realizarea angajamentelor luate. La indicaţia organizaţiei de partid, în secţia croit, pentru răspîndirea experienţei bune dobîndite de evidenţiaţii în întrecerea socialistă s-a organizat o demonstraţie practică în cadrul căreia croitorul Ştefan Gosman şi-a expus metodele de muncă. Pentru a-şi atinge cît mai bine scopul acest schimb de experienţă, am solicitat pe inginerul Miron Munteanu să vorbească despre structura şi tehnologia pieilor, importanţa cunoaşterii acestui aspect pentru îmbunătăţirea calităţii, iar pe tehnicianul Andrei Binder despre cele mai eficiente metode de croire, combinarea şabloanelor mari cu cele mici, corecta folosire a acestora etc. Numeroasele întrebări ce s-au pus cu acest prilej, discuţiile care au avut loc au dus la cunoaşterea experienţei practice a evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, la însuşirea acesteia de către tot mai mulţi croitori în piele. După demonstraţia practică a fost discutată problema ridicării nivelului de calificare al tinerilor croitori de piele, precum şi al acelora care obţin rezultate mai slabe. S-a propus cu această ocazie ca unii brigadieri cu experienţă mai îndelungată să preia brigăzi ce obţin rezultate mai slabe. Comitetul sindicatului împreună cu conducerea fabricii au luat şi alte măsuri în scopul sprijinirii croitorilor în piele pentru a obţine succese tot mai mari în reducerea consumurilor specifice. Prin organizatorii grupelor sindicale el urmăreşte îndeaproape frecvenţa muncitorilor la cursurile de ridicare a calificării profesionale, iar împreună cu conducerea fabricii a organizat ca la aceste cursuri, periodic, evidenţiaţii în întrecerea socialistă să-şi expună metodele lor de muncă, să arate practic cum folosesc tiparele, timpul de lucru etc. pentru a obţine o productivitate sporită şi produse de bună calitate. Pe această linie se remarcă şi luarea unor măsuri tehnico-organizatorice cu bună eficacitate economică. Astfel, prin introducerea tehnologiei de croire prin ştanţare a reţelor de încălţăminte la unele tipuri se obţin economii anuale de peste 50.000 lei. Urmările sprijinului acordat de către comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, s-au dovedit cît se poate de eficiente. Actualmente nu numai că nici un croitor de piele nu este sub normă, dar de la începutul anului colectivul secţiei a economisit 285.100 dm.p. piele, ceea ce reprezintă echivalentul a 23.768 feţe piele încălţăminte. Per total fabrică, consumurile specifice au fost reduse cu 12,80 la sută, faţă de 11,50 la sută planificat, obţinîndu-se 154.000 lei economii suplimentare la preţul de cost şi 159.000 lei beneficii. AUREL COMŞA preşedintele comitetului sindicatului, Fabrica de încălţăminte din Mediaş PREGĂTIRI PENTRU SEZONUL DE IARNĂ Experienţa acumulată anii trecuţi s-a dovedit a fi un bun sfătuitor pentru grija ce trebuie să o poarte conducerile administrative şi comitetele sindicatelor din întreprinderi, în sensul luării măsurilor necesare care să asigure funcţionarea normală a utilajelor şi instalaţiilor, precum şi condiţii optime de lucru pentru oameni şi în zilele friguroase. Urmărind stadiul pregătirilor de iarnă, zilele acestea am vizitat cîteva întreprinderi din Capitală. Peste tot se observă o activitate susţinută. Paralel cu desfăşurarea procesului de producţie se realizează şi o serie de lucrări de întreţinere, reparaţii, amenajări şi lărgiri de spaţii de lucru etc. Aşa, bunăoară, de cum intri în incinta uzinelor „Timpuri Noi“ sau „Steaua Roşie“, la „Postivăria Romînă“ sau „F.R.B.“, la „Tehnometal“ sau în oricare altă întreprindere din Capitală, pe lingă zumzetul maşinilor, al războaielor de ţesut, duduitul motoarelor sau loviturile ciocanelor pneumatice, privirile şi auzul îţi sunt atrase de numeroase schele, echipe de lucrători zidari, tinichigii, instalatori etc., care lucrează de zor. Toţi concură la înfăptuirea planurilor privind pregătirile pentru iarnă. Multe din obiectivele prevăzute în planurile de pregătire pentru iarnă au şi fost realizate. La uzinele „Timpuri Noi“, bunăoară, au şi fost reparate aerotermele în hala mare, conductele pentru apă au fost înlocuite pe toată distanţa de la intrarea în uzină pînă la hidrofor, au fost construite încă trei cămine de vizitare a reţelei de apă la racorduri, la atelierul de tinichigerie a fost reparată instalaţia de lumină şi forţă, s-au remediat deficienţele constatate la instalaţia electrică in curtea uzinei. Celelalte obiective din planul de măsuri privind pregătirile pentru iarnă ca: repararea cazanului de aburi de 235 cm8, repararea acoperişurilor, a cablurilor electrice subterane, confecţionarea şi instalarea de perdele la uşile de la intrările în ateliere, secţii, completarea geamurilor lipsă şi sparte, confecţionarea şi montarea unor perdele cu aer cald la turnătorie şi hala mare etc. nu depăşesc data de 30 octombrie a.c. ca termen . Prin cîteva întreprinderi din Capitală de execuţie. Aceasta se datoreşte faptului că atît conducerea administrativă, cît şi comitetul sindicatului au tras învăţămintele necesare din experienţa anului trecut, cînd sfîrşitul lunii octombrie le-a găsit cu planul pregătirilor pentru iarnă doar pe jumătate realizat. Lucrările privind pregătirile pentru iarnă se află într-un stadiu destul de avansat şi la „Postăvăria Romînă“ şi la „Steaua Roşie“ şi la „F.R.R.“. Conducerea administrativă şi comitetul sindicatului de la „Postăvăria Romînă“, de pildă, sub conducerea comitetului de partid, au prevăzut în planul de pregătiri pentru iarnă măsuri care să asigure condiţii optime de lucru şi în anotimpul friguros. Ele vor contribui ca şi în lunile următoare planul de producţie să fie realizat la toţi indicatorii, cu depăşiri sporite, aşa cum s-a înfăptuit şi pe primele luni ale anului curent. Parcurgînd planul pregătirilor pentru iarnă al acestei întreprinderi constaţi că el este judicios întocmit, pe baza unei analize profunde. Preşedintele comitetului sindicatului, tov. Matei, ne declara : „Planul de măsuri întocmit de conducerea administrativă este mai bun în acest an decît în anii trecuţi, în sensul că el prevede sarcini concrete şi termene precise care nu depăşesc sfîrşitul lunii octombrie. De asemenea, obiectivele sunt cuprinse pe capitole mari, cum ar fi : reparaţiile la clădiri, reparaţiile şi întreţinerea instalaţiilor de ventilaţie şi lucrări de încălzire locală şi centrală, la instalaţiile electrice, la instalaţiile de apă şi canalizare, la centrala termică etc., ceea ce ne dă posibilitatea să urmărim şi să sprijinim cu mai multă eficienţă realizarea lui“. Una din preocupările conducerii administrative şi a comitetului sindicatului de aici o constituie grija pentru găsirea unor metode mai bune privind evacuarea zăpezii de pe sedluri. Punerea în aplicare a inovaţiei de evacuare a zăpezii prin topirea ei ca urmare a folosirii unor instalaţii de ţevi prin care să treacă aburi ar face ca personalul mobilizat la deszăpezire să fie antrenat la munca productivă. E bine ca acest lucru să fie în centrul atenţiei comitetului sindicatului şi aplicat cît mai curînd posibil. De subliniat că la cele cîteva întreprinderi vizitate planurile pregătirilor pentru iarnă prevăd sarcini într-o măsură mai mare ca în alţi ani pentru realizarea obiectivelor stabilite cu forţe şi resurse interne. Bine au procedat în acest sens co-mitetele sindicatelor de la uzinele „Timpuri Noi“, „Postăvăria Romînă“ şi „Steaua Roşie“, care au atras tot mai mulţi muncitori la acţiunea de I descoperire şi valorificare a rezer- velor interne. Ceea ce trebuie însă urmărit cu perseverenţă atît de către condu- cerile administrative cît şi de co- mitetele sindicatelor este suprave- gherea realizării ritmice a lucrărilor , prevăzute în planurile de măsuri.O atenţie deosebită trebuie acor-dată aprovizionării normale a sectoarelor productive cu materii prime, materiale şi combustibil, cu scule, dispozitive şi verificatoare, cu piese de schimb. Pregătirea din timp, temeinică, a întreprinderilor pentru iarnă este una din condiţiile importante care vor asigura îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan pe lunile ce au mai rămas din acest an, precum şi a sarcinilor ce revin din planul pe anul viitor, încă din primele zile. A. TODEREANU MUNKA 0. Anotimpul toamnei atrage în Deltă numeroşi iubitori ai naturii. In acest scop O.N.T. organizează numeroase excursii cu ambarcaţii special amenajate. Pe tot traseul, turiştii au prilejul să cunoască noile aşezări, cherhanalele pescarilor şi să admire priveliştea încîntătoare oferită de flora şi fauna Deltei, în clişeu, la pescuit în bălţile Deltei Foto : EM. SIRZEA Inovaţii valoroase La începutul acestui an comitetul sindicatului de la întreprinderea de explorări miniere Crişana a analizat împreună cu conducerea administrativă situaţia activităţii inovatorice. S-a constatat cu acest prilej că numărul inovatorilor ca şi al inovaţiilor înregistrate este relativ mic. A fost întocmit un plan tematic de inovaţii care a fost larg popularizat printre muncitori şi tehnicieni, în special, printre cei de la serviciul mecanic şi ai atelierului de reparaţii. Ca urmare s-au înregistrat 20 de propuneri de inovaţii. Mare parte din propunerile făcute aduc un însemnat aport la perfecţionarea procesului muncii. Astfel un colectiv de la sectorul de foraj a proiectat o pâlnie, prin care se prepară mai bine noroiul de foraj: maistrul Al. Grindeanu a propus folosirea la foraj a carotierei duble în loc de cea simplă, ceea ce a dus la creşterea recuperatului ş.a.m.d. Gheorghe Aflori membru în comitetul sindicatului ★ Inovatorii de la Preparaţia cărbunelui din Petrila aduc o însemnată contribuţie la introducerea tehnicii noi. De la începutul anului şi pînă în prezent ei au făcut 63 propuneri de inovaţii. Economiile realizate prin aplicarea inovaţiilor acceptate se cifrează la 132.394 lei. Printre inovaţiile aplicate recent amintim : „Modificarea capacelor filtrelor de la tamburele de amestec" concepută de maistrul Maior Iosif, „Modificarea capacelor de la elevatoarele 10—80“ a lăcătuşului Dumitrescu Dumitru, „Refolosirea pînzelor de circular“ a tîmplarului Daniel Adalbert şi altele. Constantin Răduţă muncitor In staţiunea balneară Ocna Sibiului se desfăşoară în toate anotimpurile o vie activitate. Mii de oameni ai muncii vin aici la tratament. Cei ce îşi îngrijesc sănătatea în staţiune se bucură de condiţii bune de tratament avînd la dispoziţie confortul necesar. In condica de sugestii întîlneşti cuvinte de laudă nu numai la adresa medicilor şi surorilor medicale, ci şi a personalului administrativ. Ospătarele Doina Balteş, Lenuţa Munteanu, Safta Giurgiu şi Elena Fetiţonu dovedesc multă atenţie faţă de oamenii muncii aflaţi la tratament, printr-o deservire exemplară, fapt care a făcut ca ele să fie popularizate la gazeta de perete a salariaţilor întreprinderii baluare. nrci, mi-e cîntecuL fi jocuL A devenit de-acum o tradiţie la noi în ţară ca marilor manifestări artistice şi culturale să li se dea amploarea pe care o merită, ca atît cîntecele cît şi jocul să reverse în spectatori deplina şi neasemuita lor frumuseţe. O dovadă a acestui fapt este şi spectacolul festiv de cîntece şi dansuri „Drag mi-e cîntecul şi jocul", care a avut loc duminică în oraşul Cluj organizat cu prilejul încheierii etapei întîia a celui de al VII-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate, fruntaşe la faza regională. In ritmul marşurilor executate de fanfarele reunite ale atelierelor de reparat material rulant „16 Februarie" şi uzinei de pielărie şi încălţăminte, cei aproape 1000 membri ai formaţiilor, îmbrăcaţi în pitoreşti costume populare, au străbătut străzile oraşului de la Palatul culturii pînă la stadionul oraşului. Aici, în faţa a mii de oameni ai muncii, formaţiile artistice au prezentat cele mai reprezentative cîntece şi dansuri din bogatul lor repertoriu. Programul artistic a fost deschis de corul Direcţiei Regionale C.F.R. Cluj care a executat cu măiestrie cîteva piese melodice. Apoi au evoluat formaţia de fluieraşi din comuna Salva, raionul Năsăud, echipa de dansuri a staţiei C.F.R. Cluj care a executat dansul cu temă „Nunta în colectivă“, formaţia de dansuri din comuna Ceanul Mare, raionul Turda, care a impresionat, deosebit pe spectatori. Echipa este alcătuită din 150 de dansatori în vîrstă între 7 şi 84 de ani, reprezentînd trei generaţii. Dansurile locale pe care le-au prezentat au fost o expresie a vieţii noi, pline de bucurii, pe care o trăiesc astăzi colectiviştii Mult apreciate au fost dansurile prezentate de echipa de la uzina „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, precum şi cîntecele executate de formaţia de muzică uşoară şi soliştii vocali de la aceeaşi întreprindere. Un asemenea spectacol în care s-au întîlnit, ca într-o paradă a măiestriei artistice, cele mai bune formaţii de amatori din regiunea Cluj, a meritat din plin entuziasmul miilor de oameni ai muncii care au umplut duminică stadionul din Cluj. Tot cu prilejul festivităţii artistice s-au înmînat diplome şi cupe formaţiilor fruntaşe. Totodată formaţiilor artistice fruntașe ale sindicatelor li s-au atribuit premii în obiecte ca: aparate de radio, instrumente muzicale, aparate foto etc. M. OPREA * Duminică, expoziţia de artă plastică, deschisă recent în una din sălile Clubului minerilor din Lupeni, a cunoscut o mare afluenţă de vizitatori. In clişeu: aspect din expoziţie Foto: C. PETRE Cinstind pe evidenţiaţii uzinei cel care petrece timpul liber alături de muncitorii marii uzine brăilene ,„Progresul“ ajunge fără îndoială la o singură concluzie: oamenii de aici ştiu să petreacă împreună, sunt nespus de veseli, ştiu să-şi organizeze cît se poate de bine timpul liber. E sîmbătă seara. In sala de spectacole a noului club are loc un concert susţinut de orchestra „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti. Pentru a satisface cerinţele tuturor acelor care vor să asiste, concertul se repetă. Sutele de admiratori ai neîntrecutului nostru cîntec popular au răsplătit cu vii aplauze pe cunoscuţii interpreţi Maria Lătăreţu, Ion Cristoreanu, Ana Ispas, pe artistul emerit Fănică Luca, pe dirijorul Ionel Budişteanu, artist al poporului. ...în sala modernă a cantinei are loc „Seara mentorului“, organizată de comitetul sindical de secţie. Sălile cantinei, scăldate în luminile neonului, sunt împodobite cu ghirlande de flori şi hîrtii multicolore. La uşă, membri ai comitetului sindical al secţiei construcţii metalice primesc oaspeţii care vin împreună cu soţiile. Acordurile orchestrei inundă sala. Pentru cîteva minute se face linişte. Preşedintele comitetului sindical de secţie rosteşte un scurt cuvînt în care relevă succesele obţinute, felicitîndu-i pe strungarul Nică Moşescu, pe lăcătuşul Ion Bejan, pe inginerul Sofronie Rusu şi alţi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Oamenii se ridică în picioare, ciocnind paharele pentru zilele fericite de azi, pentru viitor. Mult aşteptat este programul pe care trebuie să-l prezinte brigada artistică de agitaţie a sectorului. Programul intitulat „Progrese, progrese“ este un omagiu adus harnicilor muncitori din secţie care prin cunoştinţele şi talentul lor dau viaţă cifrelor de plan. Numeroşi solişti, tovarăşi de muncă ai celor invitaţi, cîntă apoi în cinstea celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Oamenii se simt bine. Tombola şi alte surprize pregătite din timp sînt tot atîtea surse de veselie şi bună dispoziţie. Şi din nou orchestra invită pe toţi la dans... Peste 300 de tineri muncitori ai uzinei au fost invitaţi la club la o seară de dans. Am întrebat pe cîţiva dintre ei cum s-au simţit. Şi din zece glasuri am primit acelaşi însufleţit răspuns : minunat, în acest timp alţi muncitori ai uzinei au plecat cu vaporul pe Dunăre, iar alţii pe drumurile pline de frumuseţi ale patriei, în excursii. A. LUSCALOV NOTĂ Ploaia, bat-o vina! Prima duminică de toamnă din acest 1j an in oraşul Ploieşti. Zi friguroasă, 8 mohorită, cu o ploaie măruntă. Parde- 8 suile, taioarele au fost scoase de la I naftalină. Pe străzi, oamenii merg gră- S biţi. Unii se îndreaptă spre cluburile sindicatelor, alţii spre sălile cinematografelor. Împreună cu cîţiva tineri con- 8 structori am intrat la clubul Uzinei 8 „1 Mai“ din Ploieşti. ■■ Tovarăşa Maria Bublic, bibliotecara clubului, ne întîmpină cu multă căldură. Cărţile recomandate sînt trecute 8 rînd pe rînd pe fişele cititorilor. Nu- 8 mai intr-o singură zi s-au ridicat de la 8 bibliotecă peste 100 de volume. 8 Intr-o altă încăpere cîţiva tineri foag că şah. remv. In rest, sălile clubului sunt închise. E o linişte. Pe hol oamenii se plimbă plic- 8 tisiţi, nervoşi. Şi au dreptate să fie sau păraţi. Pentru această zi, la club nu s-a organizat nici o acţiune cultural-artistică. De altfel, cu excepţia biblioteca 8 rei, nici un tovarăşi din conducerea 8 clubului nu a trecut duminică pe aici. 8 — Au fost „reţinuţi" de ploaie — 8 spune, nu fără firc, un constructor. 5 — Aşa-i, ploaia, bat-o vina! — răs- punde altul. I Pînă seara, cînd orchestra a deschis obişnuitul dans, cîteva sute de tineri ÎUocoooooooooooooooooooooooeooooooooooooooooocc au fost lipsiţi de activitate cultural- artistică. c Pe bună dreptate aceştia întreabă : „Ce ne vom face dacă şi în următoa- \ rele duminici va ploua ? Dar cînd va ? ninge ?“ £ Comitetul sindicatului de la Uzinele j! constructoare de utilaj petrolier „1 y Mai“ din Ploiești va trebui să răspun- j dă tinerilor prin fapte. L. BĂRBIERI | rv-> no oo oo £50 oooo oo oo oo oo oo r*-> rvi na fvn «o no co oo o Sărbătoarea culesului de vii A fost o zi de cîntec, joc şi voie bună în care pe întinsele drumuri ale Odobeştilor a răsunat din zori şi pînă în asfinţit voia bună atît de specifică tradiţionalei sărbători a culesului de vii de la gospodăriile agricole de stat. Peste 300 de muncitori din oraşul Focşani şi din întregul raion au deschis această sărbătoare culegînd rodul bogat al butucilor timp de cîteva ore pentru ca apoi într-o dispută tinerească să se întreacă la volei, handbal, sărituri sau concursuri de alergări amuzante, ca fuga în saci care au prilejuit momente de destindere şi rîsete. La buna desfăşurare a acestei sărbători au contribuit din plin formaţiile artistice de amatori din oraşul şi raionul Focşani. Rînd pe rînd în faţa participanţilor şi a numeroşi invitaţi şi-au dat concursul buciumaşii din comuna Spulberi, brigada artistică de la G.A.S. Odobeşti, tarafurile din Odobeşti şi comuna Urecheşti, fluieraţii din Paltin şi dansatorii din comuna Mera. Formaţia Teatrului muzical şi orchestra filarmonică din Galaţi au prezentat şi ele frumoase programe de muzică uşoară şi populară. După un concurs interesant „Cine ştie, câştigă" pe tema „Odobeştiul ieri şi astăzi" participanţilor le-a fost oferită o seară distractivă. Această sărbătorire organizată de Consiliul local al sindicatelor Focşani şi de Comitetul de cultură şi artă poate constitui prin felul cum a fost pregătită un frumos exemplu. M. CIȘMAN Animaţie la club minerii umuaz unui caraonier ociu tu Goleşti au la dispoziţie o bogată bază cultural-sportivă. Grija pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţi cît mai bune face parte din principalele preocupări ale comitetului sindicatului. De aici şi explicaţia numărulu mare de mineri ce pot fi întîlniţi după orele de program la diferitele manifestări cultural-artistice ce au loc în fiecare zi. O asemenea animaţie au cunoscut sălile de spectacole ale cluburilor din Pescăreasa şi Poenari şi la sfîrşitul săptămînii trecute. Numeroş mineri au participat sîmbătă la o seară literară închinată vieţii şi operei scriitorului Camil Petrescu, urmată de o reuniune tovărăşească. In acordurile orchestrei şi fanfarei cei prezenţi au dansat şi s-au distrat pînă noaptea tîrziu. In acelaşi timp în sala culturală a minei Pescăreasa a fost audiată conferinţa „Folosirea raţională a explozivului". Deşi în cursul zilei de duminică a plouat tot timpul, puţini au fost cei care au lipsit de la manifestările bogate organizate de clubul din Pescăreasa. D. BURCEA CINEMATOGRAFE VOI FI MAMA : Republica (Bd. Magheru 2), Capitol (Bd. 6 Martie 16), Excelsior (Bd. 1 Mai 322). ULTIMA ŞANSĂ: Carpaţi (Bd. Magheru 29), Festival (Bd. 6 Martie 14), Feroviar (Calea Griviţei 80), Modern (piaţa G. Coşbuc nr. 1), CODIN : Bucureşti (Bd. 6 Martie 6), Griviţa (Calea Griviţei — lingă podul Basarab). BABETTE PLEACA LA RĂZBOI — cinemascop : Tineretului (Calea Victoriei 48) Bucegi (Bd. 1 Mai 57) Mioriţa (Calea Moşilor 127). MOARTEA IN INSULA DE ZAHAR — cinemascop : Victoria (Bd. 6 Martie 7). LUPII LA STÎNA : Central (Bd. 6 Martie 2). CĂPITANUL FRACASSE : Lumina (Bd. 6 Martie 12). LUNA DE MIERE FARA BĂRBAT : Union (Str. 13 Decembrie 5—7), Colentina (Sos. Colentina 84). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineata la cinematograful Doina (Str. Doamnei 9) INTRE DOUA IUBIRI : — după-amiaza la cinematograful Doina (Str. Doamnei 9). FESTIVALUL CHAPLIN DIN LUMEA TEMPERATURILOR ÎNALTE : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie 18). E PERMIS SĂ CALCI PE IARBA : Giuleşti (Calea Giuleşti 56), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi) Tomis (Calea Văcăreşti 21), Lira (Calea 13 Septembrie 196). MOBY DICK : Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2), ESCONDIDA : Dacia (Calea Griviţei 137), Arta (Calea Călăraşi 153). TU EŞTI MINUNATĂ : Buzeşti (Str. Buzeşti 9—11). MARELE DRUM : Crîngaşi (Str. Crîngaşi 42), Ferentari (Calea Ferentari 86). DOI DIN ALTE LUMI : Unirea (Bd. 1 Mai 143). CAM AL XVIIILEA : Flacăra (Calea Dudeşti 22), Aurora (Bd. Dimitriu 118). TUTUNUL : Vitan (Calea Dudeşti 97). DINTELE DE AUR : Munca (Şos. Mihai Bravu 221). CEL MAI MARE SPECTACOL : Popular (Str. Mătăsari 31). NUMAI STATUILE TAC : Moşilor (Calea Moşilor 221). GENERALUL : Cosmos (Bd. 30 Decembrie 89). POVESTEA UNEI VERI : Viitorul (Str. M. Eminescu 127). ULTIMUL TREN DIN GUN HILL : Volga (Şos. Ilie Pintilie 61), Floreasca (Str. I. s. Bach 2), Pacea (Bd. Libertăţii 70—72). ICARIE XII — cinemascop : Libertăţii (Str. H Iunie 75). NORI ALBI: Luceafărul (Calea Rahovei 118). MISTERELE PARISULUI — cinemascop : Progresul (Sos. Giurgiului 3), CLUBUL CAVALERILOR — cinemascop : Drumul serii (Str. Drumul serii 30). VENIȚI MII.NE : Cotroceni (Șos. Cotroceni 9). RADIO MIERCURI 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I : 5.05 Concert de dimineaţă. 6.20 Lecţii de gimnastică. 7.30 Sfatul medicului : Ce trebuie să ştie cei ce se întorc de la cura balneară. 8.30 Lucrări simfonice. 9.30 Lucrări instrumentale de compozitori preclasici. 10.00 Teatru la microfon : „Prometeu încătuşat“ de Eschil. 11.14 Sonata pentru violoncel şi pian de George Stephănescu. 12.00 Melodii populare. 13.10 Selecţiuni din opera „Nunta lui Figaro“ de Mozart. 15.00 Muzică de estradă. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 17.12 Preludii de Rahmaninov. 18.15 Jurnal de întrecere. 18.30 Program muzical pentru evidenţiaţii in întrecerea socialistă. 19.25 Program de romanţe. 20.55 Melodii lirice romîneşti. 21.15 „Cine ştie cîştigă“. 22.15 Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Edward Grieg. 23.00 Muzică de dans. PROGRAMUL II . 10.10 „Rodul holdelor bogate“ — emisiune de cîntece. 11.15 Uverturi. 12.30 „Săptămîna poeziei — 1963“. Pagini alese din lirica noastră contemporană. 13 40 Cîntece și jocuri populare. 14.05 Arii din operete. 15.00 Lucrări de tineri compozitori. 16.30 Arii și duete din opera „Lakmé“ de Delibes. 18.05 Din albumul pieselor de estradă. 18.40 Amintiri despre George Topîrceanu de Camil Baltazar. 19.45 „Melodii... melodii“ — emisiune de muzică uşoară romînească. 20.15 Şcoala şi viaţa : „La început de an universitar". 21.25 Săptămîna muzicii din R. D. Germană. 22.00 Muzică de dans. 23.05 Muzică simfonică. 0.03 Concert din opere. PROGRAMUL III : 21.25 —22.59 „Seară de operă“. Nr. 4645 -46* TELEVIZIUNE MARŢI 1 OCTOMBRIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Pentru copii : Cine a ciştigat cupa. 19.50 Noul an de invăţămint universitar. 20.15 Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ : „O singură viaţă" de Ionel Hristea. In încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic.