Munca, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5025-5047)

1964-01-03 / nr. 5025

Pe platforma cuptorului E MIEZUL NOPŢII. Ultimele clipe ale anului 1963 se scurg încet. Pe coşul înalt al fabricii „Izolato­rul“ din­ Capitală ies caiere de fum ce se învălătucesc în aer şi se pierd în noapte. Pe platforma cuptorului de topire a sticlei se află comu­nistul Ştefan Ion, din brigada de sticlari a lui Dumitru Manea, îşi petrece aici Revelionul, la gura cup­torului, aşteptînd momentul solemn cînd va „slobozi“ prima şarjă de sti­clă din anul 1964. E ora 12 din noapte. Odată cu bătăile vestitoare ale orologiului, pe lină iese şuvoiul incandescent al primei şarje elabo­rată în acest an. Era urarea de bun sosit cu care întîmpinau noul an. DUMITRU VASILE muncitor Un nou jurnal de bord Danele portului Con­stanţa găzduiesc în prezent 37 de vase ro­­mîneşti şi străine afla­te în operaţiuni de în­­cărcare-descărcare. în activitatea docherilor şi marinarilor, zilele de 1 şi 2 ianuarie au adus şi primele succe­se din noul an. Cu a­­jutorul macaralelor, tractoarelor, autocare­lor şi celorlalte utila­je au fost manipulate peste 30 000 tone de mărfuri. De pe vasul romînesc Midia, de exemplu, se descarcă citrice, iar pe vasul grecesc Apolon se în­carcă diferite produse industriale romîneşti. În ziua de 2 ianuarie s-a terminat încărca­rea şi s-au făcut ulti­mele pregătiri pentru plecare într-o nouă cursă a vasului romî­nesc Craiova. In ziua de 1 ianua­rie s-a înscris prima filă a jurnalului de bord a noului vas ro­mînesc Roman, care a plecat în prima sa cursă în porturile Me­­diteranei. In aceeaşi zi, vasul romînesc Braşov, lansat de cu­­rînd la apă de con­structorii gălăţeni — ultimul vas din planul pe 1963 — a ancorat la una din danele por­tului Constanţa. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Spor la muncă în cel de-al cincilea an al sesenatului P­ entru unii dintre noi prima zi de muncă în fii­­i­ noul an a început o dată cu ultima bătaie IÎb " a orologiului care a di*­marcat hotarul dintre 1963 și 1964. Anul Nou i-a găsit, fie pe platforma oţelăriilor, veghind fo­cul nestins al cuptoarelor, fie la ta­bloul de comandă, dirijînd fluxul de energie electrică de-a lungul li­niilor de înaltă tensiune, la timona vaselor din larg, scrutînd zările, sau în cabina locomotivelor cu privirea aţintită la luminile semafoarelor. în anul care a trecut, poporul nostru muncitor a obţinut noi succe­se de seamă în opera de construire a socialismului în scumpa noastră patrie. Sîntem mîndri de realizările dobîndite în anul încheiat şi hotă­­rîţi să obţinem succese şi mai mari în anul ce-l începem. „Avem convingerea — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Cuvîntarea rostită la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou — că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi vic­torii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecă­rui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată“, îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe 1963 şi a an­gajamentelor luate în întrecerea so­cialistă de numeroase colective, rea­lizările de seamă obţinute în ramu­rile conducătoare ale economiei, ex­perienţa acumulată în organizarea şi conducerea producţiei, în folosi­rea tehnicii moderne cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre, ca şi utilizarea tot mai eficientă a ine­puizabilelor rezerve interne ale fie­cărui loc de muncă, nivelul tot mai ridicat al cunoştinţelor tehnico-pro­­fesionale de care dispunem, consti­tuie tot atîtea solide temelii puse succeselor pe care le vom repurta în îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1964, al cincilea an al sesenatu­lui. Reflectînd politica consecventă a partidului, de dezvoltare continuă a bazei tehnico-materiale a socialis­mului, în anul 1964 producţia glo­bală industrială va fi de 1,95 ori mai mare decât în 1959. Sporirea tot mai accentuată a productivităţii muncii este una din sarcinile pri­mordiale pe care partidul o pune în faţa tuturor muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor. Tocmai de a­­ceea, Planul de Stat arată că, în comparaţie cu 1963, productivitatea muncii, va trebui să crească în 1964 cu 9,2 la sută în industrie, şi cu 7,2 la sută în construcţii. Statul nostru alocă în acest an sume importante pentru dezvolta­rea economiei naţionale. Volumul investiţiilor creşte cu 13 la sută faţă de 1963, însumînd 38,8 miliar­de lei. Se prevede, de asemenea, sporirea producţiei agricole vegeta­le şi animale — una din condiţiile principale pentru creşterea venitu­lui naţional şi întărirea potenţialu­lui economic al­ ţării. Noile sarcini mobilizatoare puse în faţa oamenilor muncii de Planul de Stat, însufleţitor program de muncă, sînt pe deplin realizabile, ele reflectînd posibilităţile actuale ale economiei noastre socialiste în plin avînt. In adunările de dezbatere a sar­cinilor de plan pe 1964, care au loc în întreprinderi, oamenii muncii sub­liniază caracterul realist, însufleţi­­tor al sarcinilor de plan pe 1964. Angajamentele pe care şi le asumă în întrecerea socialistă colectivele de muncă cu această ocazie, propu­nerile valoroase pe care le fac, re­flectă conştiinţa înaintată a munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor, hotărîrea lor de a pune în valoare resursele fiecărui loc de muncă ca şi experienţa acumulată, de a îm­bunătăţi continuu activitatea econo­mică a întreprinderilor. încă din prima zi a anului, oa­menii muncii sînt chemaţi să mun­cească cu avînt, pentru a îndeplini ritmic noile sarcini mobilizatoare ce le stau în faţă, astfel incit, sub con­ducerea organizaţiilor de partid să obţină în întrecerea socialistă, orga­nizată de sindicate pe baza Directi­velor C.C. al P.M.R., realizări supe­rioare în îndeplinirea angajamente­lor. Creşterea şi mai accentuată a productivităţii muncii, sarcină pri­mordială trasată de partid, îmbună­tăţirea calităţii produselor, redu­cerea continuă a preţului de cost, scurtarea termenelor de dare în fo­losinţă a obiectivelor planificate şi realizarea mai devreme a parame­trilor tehnico-economici prevăzuţi în proiect, sunt sarcini deosebit de importante care stau în faţa mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile noastre. Ca şi pînă acum pe primul plan va tre­bui să stea introducerea mecaniză­rii şi automatizării, perfecţionarea proceselor tehnologice, creşterea in­dicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor, îmbunătăţirea organi­zării muncii pe şantiere, realizarea de maşini şi utilaje cu caracteristici tehnico-economice superioare, redu­cerea cheltuielilor de fabricaţie, sporirea rentabilităţii întreprinderi­lor şi îndeplinirea obligaţiilor con­tractuale. O atenţie deosebită va trebui a­­cordată bunei organizări şi desfă­şurări a cursurilor de ridicare a ca­lificării şi specializării cadrelor, dezvoltării mişcării inovatorilor, în rîndurile căreia să fie atraşi tot mai mulţi muncitori, ingineri şi tehnicieni. Folosind cu pricepere mijloacele şi formele de care dispun, valorifi­­cînd deplin experienţa dobîndită în organizarea şi desfăşurarea întrece­rii socialiste, în promovarea cu operativitate a iniţiativelor şi pro­cedeelor avansate de muncă, în generalizarea experienţei evidenţia­ţilor în întrecerea socialistă, sindi­catele noastre, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, vor putea mo­biliza şi mai activ pe oamenii mun­cii să facă din fiecare zi a noului an pe care l-am început, o zi de noi succese în dezvoltarea econo­miei noastre­ naţionale, în măreaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Spor la muncă în noul an, tova­răşi ! SL­A DATORIE PETROLIŞTII SEC­TORULUI DE FORAJ DIN REGIUNEA AR­GEŞ au îndeplinit sar­cinile de plan pe 1963 cu 9 zile mai devre­me. Ei au forat mai bine de 9200 m. peste prevederile planului a­­nual şi au realizat e­­conomii la preţul de cost în valoare de 4.300.000 lei. In noap­tea de anul nou, mun­ca la sonde a continuat fără întrerupere. La fel ca şi în anul trecut cele mai bune rezul­tate în prima zi de lu­cru a noului an au fost obţinute de petro­liştii Întreprinderii de foraj Rîmnicu Vîlcea. La sonda 625, unde lucrează brigada lui Ion Călineţ, sapa de foraj a avansat într-o singură zi 131 m. Re­zultate tot atît de bune au obţinut şi sondorii din brigăzile conduse de Vintilă Ursea şi Cornel Dusică care au înscris pe graficul în­trecerii primii metri foraţi în plus pe anul 1964. (Coresp. „Munca") Anul XX­ Nr. 5025 VI­NERI 3 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani NOROC ŞI LA MULŢI ANI I I I... Muncitori de la uzinele „Griviţa Roşie" întîmpinînd noul an Ridicăm paharul pentru noi succese! Veselie, multă vese­lie, iată ce s-ar putea spune, în cîteva cuvin­te, despre revelionul metalur­ginţilor de la uzinele „Griviţa Roşie" din Capitală. Aproape 700 de familii — mon­­tatori, lăcătuşi, turnă­tori, electricieni, maiş­tri, ingineri şi tehni­cieni — îşi dăduseră întîlnire în impunătoa­rea şi eleganta sală de festivităţi,­­ împodobită sărbătoreşte. Printre cei aflaţi în sală sunt evidenţiaţii în între­cerea socialistă, turnă­torii Ghiondea Victor, Alexandru Dumitraşcu, maistrul montator Gheorghe Moraru, lă­cătuşul Ion Moldo­­veanu şi alţi oameni destoinici ai uzinei. La ora­­ 1964 şi-a făcut apariţia în mij­locul acestui harnic colectiv fără nici un fel de­ invitaţie spe­cială. Noul venit a fost salutat zgomotos cu paharele pline în a­­cordurile tradiţionalu­lui cîntec „Mulţi ani trăiască". Apoi a ur­mat un iu-te-vino de la o masă la alta. Gri­­viţenii se felicitau re­ciproc, îşi urau feri­cire, sănătate şi noi succese în muncă şi în viaţă. S-au închinat pahare pentru patria noastră socialistă, pen­tru partidul clasei muncitoare. La mesele rezervate colectivelor de la sec­ţiile turnătorie şi mon­taj, evidenţiate trimes­tru de trimestru în întrecerea socialistă, Anul Nou a p­ătit prie­teni ceva mai vechi. Explicaţia: oamenii ambelor secţii făcuse­ră cunoştinţă cu anul 1964 încă din cea de-a treia decadă a lunii de­cembrie. Preşedintele comitetului sindical de secţie, Marin Dumitru, de la montaj, este so­ ,­licitat ad-hoc să dea un scurt interviu. — Cum vă simţiţi ? — Ca-n familie. Vin bun, ţuică bună, mîn­­care excelentă. Dis­tracţie, ca la revelion. Un singur lucru e m­ai greu: să şi dansezi. Pentru noi ăştia cu ar­gint la tîmple nu e chiar atît de uşor. Discuţia este între­ruptă brusc de sudori­­ţa Margareta Constan­tinescu care-l invită pe interlocutorul nos­tru la un dans. — Mai sînt şi ex­cepţii, ce să-i faci — apucă să mai spună preşedintele şi apoi dispăru în mulţimea de perechi ce se legă­nau în acordul unei melodii. Mai apoi am aflat că buna dispoziţie a comesenilor lui Marin Dumitru­ era generată şi de succesele cu care montatorii au­ încheiat anul 1963. Planul a­­nual a fost îndeplinit la toţi indicatorii, rea­­lizîndu-se un plus de aproape 400.000 lei e­­conomii peste angaja­mentul de 1.500.000 lei. Veselia generală, dansurile populare şi nelipsita periniţă au „urnit“ de la mese pînă şi pe cei mai vîrstnici. S-a petrecut pînă în zori cînd me­­talurgiştii s-au despăr­ţit urîndu-şi reciproc, cu paharele pline — pentru a cita oară în această noapte? — noi succese în îndeplinirea sarcinilor din anul care începe. S. TRANDAFIRESCU IL IU Ml II N II... f LUMINILE AVEAU, IN NOAP-­­ TEA ACEASTA, O ADINCIME­­ DEOSEBITĂ. Sclipeau ca o con­­f stelaţie tînără ridicată într-o si- | metrie perfect geometrică aici, la [ marginea Ploieştiului, pe dantela f metalică a instalaţiilor noi de dis- v f tilare atmosferică şi în vid de la T [ Rafinăria Brazi. Schimbul de j ! noapte supraveghea buna func-­­ (ţionare a instalaţiei. La pupitrele \ \ de control, aparatele indicau pre- j ( cizia cu care funcţiona întreaga) I instalaţie modernă. \ ( — Norm­al 6. 1 C — Normal 3. 1 In răstimpuri, operatorii Gheor­­­­ghe Alexandru şi Costică Popa'­­îşi comunicau, din obişnuinţă, ob­­­­servaţiile.­­ — Cit îi, Gheorghe 7 ! — ...fără 5. I Costică Popa se aplecă spre un f tablou şi cu mîna pe salterul fiu- 1 f tare, rămase parcă într-o scurtă - \ aşteptare. f —Fix! [ Răsuci scurt salterul. Apoi îl. I roti iarăşi — de douăsprezece ori. • [ Sus, pe coloanele instalației, becu-' urile au sclipit de 12 ori salutînd. | anul cel nou. Apoi munca și-a f continuat firul său obișnuit — în' f schimbul acela care, la Rafinăria. t Brazi, făcea firesc legătura între ■ \ ani. | — Normal 2. | — Normal 4... Din. vale se auzeau limpezi glasurile urătorilor. Ferestrele caselor sclipeau de lumini. Oame­nii intrau în noul an petrecînd. Aici, pe podul sondei 154 din schela Boldeşti, sub policandrul strălucind, se muncea însă. Sacii de ciment erau deşertaţi cu iu­ţeală în cupa agregatului de a­­mestec şi emulsionare. Se cimen­ta. Prima sondă reactivată a anu­lui 1964 se trezea treptat, sigur, la viață.* M. C. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul „ Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a do­­bîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Na­ţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridi­carea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri impor­tante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei ma­teriale a agriculturii socialiste, s-au construit noi car­tiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună cre­dinţă care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiecti­velor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom săr­bători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai în­destulată. In viaţa Internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi so­cialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paş­nice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state so­cialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pen­tru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut ome­nirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea cres­­cîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relaţiilor interna­ţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, între­gului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănă­tate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Română Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consi­liului de Stat, pe şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în R. P. Romî­nă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romíne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, amba­sadorii : R. P. Chineze — Siu Gien­­guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milato­­vici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Gyer­­meni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P. Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coree­ne — Giăn Du Hoan, Elveţiei —■ Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wies- law Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — R.R.F. Khim­­­ani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogda­nov, Republicii Arabe Unite — Mo­hamed Fahmy Hamad, Franţei — Pierre Paul Bouffanais ; miniştrii: Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Mur-­ ray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford , Statelor Uni­te ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros ; însărcinaţii cu afaceri adinterim ai: Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului, — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţu­mit pentru felicitările şi urările ex­primate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, priete­nească, cu şefii misiunilor diploma­tice. Adresîndu-se celor de faţă, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan in­ternaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexisten­ţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe vii­tor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor inter­naţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase in­ternaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor pre­zenţi urări de fericire şi prosperi­tate. Apoi s-au fotografiat împreu­nă cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. (Agerpres) Telegrame Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul so­cialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare sta­tornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CELUI DE-AL XX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN SUEDIA STOCKHOLM Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român adresează de­legaţilor la cel de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează întregului partid noi succese in activita­tea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, progres social şi un viitor luminos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Primele zile ale anuluiprimele La Palatul Consiliului de Stat, in timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi In ÎLP. Romnul

Next