Munca, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5025-5047)
1964-01-03 / nr. 5025
Pe platforma cuptorului E MIEZUL NOPŢII. Ultimele clipe ale anului 1963 se scurg încet. Pe coşul înalt al fabricii „Izolatorul“ din Capitală ies caiere de fum ce se învălătucesc în aer şi se pierd în noapte. Pe platforma cuptorului de topire a sticlei se află comunistul Ştefan Ion, din brigada de sticlari a lui Dumitru Manea, îşi petrece aici Revelionul, la gura cuptorului, aşteptînd momentul solemn cînd va „slobozi“ prima şarjă de sticlă din anul 1964. E ora 12 din noapte. Odată cu bătăile vestitoare ale orologiului, pe lină iese şuvoiul incandescent al primei şarje elaborată în acest an. Era urarea de bun sosit cu care întîmpinau noul an. DUMITRU VASILE muncitor Un nou jurnal de bord Danele portului Constanţa găzduiesc în prezent 37 de vase romîneşti şi străine aflate în operaţiuni de încărcare-descărcare. în activitatea docherilor şi marinarilor, zilele de 1 şi 2 ianuarie au adus şi primele succese din noul an. Cu ajutorul macaralelor, tractoarelor, autocarelor şi celorlalte utilaje au fost manipulate peste 30 000 tone de mărfuri. De pe vasul romînesc Midia, de exemplu, se descarcă citrice, iar pe vasul grecesc Apolon se încarcă diferite produse industriale romîneşti. În ziua de 2 ianuarie s-a terminat încărcarea şi s-au făcut ultimele pregătiri pentru plecare într-o nouă cursă a vasului romînesc Craiova. In ziua de 1 ianuarie s-a înscris prima filă a jurnalului de bord a noului vas romînesc Roman, care a plecat în prima sa cursă în porturile Mediteranei. In aceeaşi zi, vasul romînesc Braşov, lansat de curînd la apă de constructorii gălăţeni — ultimul vas din planul pe 1963 — a ancorat la una din danele portului Constanţa. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Spor la muncă în cel de-al cincilea an al sesenatului P entru unii dintre noi prima zi de muncă în fiii noul an a început o dată cu ultima bătaie IÎb " a orologiului care a di*marcat hotarul dintre 1963 și 1964. Anul Nou i-a găsit, fie pe platforma oţelăriilor, veghind focul nestins al cuptoarelor, fie la tabloul de comandă, dirijînd fluxul de energie electrică de-a lungul liniilor de înaltă tensiune, la timona vaselor din larg, scrutînd zările, sau în cabina locomotivelor cu privirea aţintită la luminile semafoarelor. în anul care a trecut, poporul nostru muncitor a obţinut noi succese de seamă în opera de construire a socialismului în scumpa noastră patrie. Sîntem mîndri de realizările dobîndite în anul încheiat şi hotărîţi să obţinem succese şi mai mari în anul ce-l începem. „Avem convingerea — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Cuvîntarea rostită la posturile noastre de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou — că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată“, îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe 1963 şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă de numeroase colective, realizările de seamă obţinute în ramurile conducătoare ale economiei, experienţa acumulată în organizarea şi conducerea producţiei, în folosirea tehnicii moderne cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre, ca şi utilizarea tot mai eficientă a inepuizabilelor rezerve interne ale fiecărui loc de muncă, nivelul tot mai ridicat al cunoştinţelor tehnico-profesionale de care dispunem, constituie tot atîtea solide temelii puse succeselor pe care le vom repurta în îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1964, al cincilea an al sesenatului. Reflectînd politica consecventă a partidului, de dezvoltare continuă a bazei tehnico-materiale a socialismului, în anul 1964 producţia globală industrială va fi de 1,95 ori mai mare decât în 1959. Sporirea tot mai accentuată a productivităţii muncii este una din sarcinile primordiale pe care partidul o pune în faţa tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Tocmai de aceea, Planul de Stat arată că, în comparaţie cu 1963, productivitatea muncii, va trebui să crească în 1964 cu 9,2 la sută în industrie, şi cu 7,2 la sută în construcţii. Statul nostru alocă în acest an sume importante pentru dezvoltarea economiei naţionale. Volumul investiţiilor creşte cu 13 la sută faţă de 1963, însumînd 38,8 miliarde lei. Se prevede, de asemenea, sporirea producţiei agricole vegetale şi animale — una din condiţiile principale pentru creşterea venitului naţional şi întărirea potenţialului economic al ţării. Noile sarcini mobilizatoare puse în faţa oamenilor muncii de Planul de Stat, însufleţitor program de muncă, sînt pe deplin realizabile, ele reflectînd posibilităţile actuale ale economiei noastre socialiste în plin avînt. In adunările de dezbatere a sarcinilor de plan pe 1964, care au loc în întreprinderi, oamenii muncii subliniază caracterul realist, însufleţitor al sarcinilor de plan pe 1964. Angajamentele pe care şi le asumă în întrecerea socialistă colectivele de muncă cu această ocazie, propunerile valoroase pe care le fac, reflectă conştiinţa înaintată a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, hotărîrea lor de a pune în valoare resursele fiecărui loc de muncă ca şi experienţa acumulată, de a îmbunătăţi continuu activitatea economică a întreprinderilor. încă din prima zi a anului, oamenii muncii sînt chemaţi să muncească cu avînt, pentru a îndeplini ritmic noile sarcini mobilizatoare ce le stau în faţă, astfel incit, sub conducerea organizaţiilor de partid să obţină în întrecerea socialistă, organizată de sindicate pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., realizări superioare în îndeplinirea angajamentelor. Creşterea şi mai accentuată a productivităţii muncii, sarcină primordială trasată de partid, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea continuă a preţului de cost, scurtarea termenelor de dare în folosinţă a obiectivelor planificate şi realizarea mai devreme a parametrilor tehnico-economici prevăzuţi în proiect, sunt sarcini deosebit de importante care stau în faţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile noastre. Ca şi pînă acum pe primul plan va trebui să stea introducerea mecanizării şi automatizării, perfecţionarea proceselor tehnologice, creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor, îmbunătăţirea organizării muncii pe şantiere, realizarea de maşini şi utilaje cu caracteristici tehnico-economice superioare, reducerea cheltuielilor de fabricaţie, sporirea rentabilităţii întreprinderilor şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale. O atenţie deosebită va trebui acordată bunei organizări şi desfăşurări a cursurilor de ridicare a calificării şi specializării cadrelor, dezvoltării mişcării inovatorilor, în rîndurile căreia să fie atraşi tot mai mulţi muncitori, ingineri şi tehnicieni. Folosind cu pricepere mijloacele şi formele de care dispun, valorificînd deplin experienţa dobîndită în organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, în promovarea cu operativitate a iniţiativelor şi procedeelor avansate de muncă, în generalizarea experienţei evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, sindicatele noastre, sub conducerea organizaţiilor de partid, vor putea mobiliza şi mai activ pe oamenii muncii să facă din fiecare zi a noului an pe care l-am început, o zi de noi succese în dezvoltarea economiei noastre naţionale, în măreaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Spor la muncă în noul an, tovarăşi ! SLA DATORIE PETROLIŞTII SECTORULUI DE FORAJ DIN REGIUNEA ARGEŞ au îndeplinit sarcinile de plan pe 1963 cu 9 zile mai devreme. Ei au forat mai bine de 9200 m. peste prevederile planului anual şi au realizat economii la preţul de cost în valoare de 4.300.000 lei. In noaptea de anul nou, munca la sonde a continuat fără întrerupere. La fel ca şi în anul trecut cele mai bune rezultate în prima zi de lucru a noului an au fost obţinute de petroliştii Întreprinderii de foraj Rîmnicu Vîlcea. La sonda 625, unde lucrează brigada lui Ion Călineţ, sapa de foraj a avansat într-o singură zi 131 m. Rezultate tot atît de bune au obţinut şi sondorii din brigăzile conduse de Vintilă Ursea şi Cornel Dusică care au înscris pe graficul întrecerii primii metri foraţi în plus pe anul 1964. (Coresp. „Munca") Anul XX Nr. 5025 VINERI 3 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani NOROC ŞI LA MULŢI ANI I I I... Muncitori de la uzinele „Griviţa Roşie" întîmpinînd noul an Ridicăm paharul pentru noi succese! Veselie, multă veselie, iată ce s-ar putea spune, în cîteva cuvinte, despre revelionul metalurginţilor de la uzinele „Griviţa Roşie" din Capitală. Aproape 700 de familii — montatori, lăcătuşi, turnători, electricieni, maiştri, ingineri şi tehnicieni — îşi dăduseră întîlnire în impunătoarea şi eleganta sală de festivităţi, împodobită sărbătoreşte. Printre cei aflaţi în sală sunt evidenţiaţii în întrecerea socialistă, turnătorii Ghiondea Victor, Alexandru Dumitraşcu, maistrul montator Gheorghe Moraru, lăcătuşul Ion Moldoveanu şi alţi oameni destoinici ai uzinei. La ora 1964 şi-a făcut apariţia în mijlocul acestui harnic colectiv fără nici un fel de invitaţie specială. Noul venit a fost salutat zgomotos cu paharele pline în acordurile tradiţionalului cîntec „Mulţi ani trăiască". Apoi a urmat un iu-te-vino de la o masă la alta. Griviţenii se felicitau reciproc, îşi urau fericire, sănătate şi noi succese în muncă şi în viaţă. S-au închinat pahare pentru patria noastră socialistă, pentru partidul clasei muncitoare. La mesele rezervate colectivelor de la secţiile turnătorie şi montaj, evidenţiate trimestru de trimestru în întrecerea socialistă, Anul Nou a pătit prieteni ceva mai vechi. Explicaţia: oamenii ambelor secţii făcuseră cunoştinţă cu anul 1964 încă din cea de-a treia decadă a lunii decembrie. Preşedintele comitetului sindical de secţie, Marin Dumitru, de la montaj, este so ,licitat ad-hoc să dea un scurt interviu. — Cum vă simţiţi ? — Ca-n familie. Vin bun, ţuică bună, mîncare excelentă. Distracţie, ca la revelion. Un singur lucru e mai greu: să şi dansezi. Pentru noi ăştia cu argint la tîmple nu e chiar atît de uşor. Discuţia este întreruptă brusc de sudoriţa Margareta Constantinescu care-l invită pe interlocutorul nostru la un dans. — Mai sînt şi excepţii, ce să-i faci — apucă să mai spună preşedintele şi apoi dispăru în mulţimea de perechi ce se legănau în acordul unei melodii. Mai apoi am aflat că buna dispoziţie a comesenilor lui Marin Dumitru era generată şi de succesele cu care montatorii au încheiat anul 1963. Planul anual a fost îndeplinit la toţi indicatorii, realizîndu-se un plus de aproape 400.000 lei economii peste angajamentul de 1.500.000 lei. Veselia generală, dansurile populare şi nelipsita periniţă au „urnit“ de la mese pînă şi pe cei mai vîrstnici. S-a petrecut pînă în zori cînd metalurgiştii s-au despărţit urîndu-şi reciproc, cu paharele pline — pentru a cita oară în această noapte? — noi succese în îndeplinirea sarcinilor din anul care începe. S. TRANDAFIRESCU IL IU Ml II N II... f LUMINILE AVEAU, IN NOAP- TEA ACEASTA, O ADINCIME DEOSEBITĂ. Sclipeau ca o conf stelaţie tînără ridicată într-o si- | metrie perfect geometrică aici, la [ marginea Ploieştiului, pe dantela f metalică a instalaţiilor noi de dis- v f tilare atmosferică şi în vid de la T [ Rafinăria Brazi. Schimbul de j ! noapte supraveghea buna func- (ţionare a instalaţiei. La pupitrele \ \ de control, aparatele indicau pre- j ( cizia cu care funcţiona întreaga) I instalaţie modernă. \ ( — Normal 6. 1 C — Normal 3. 1 In răstimpuri, operatorii Gheorghe Alexandru şi Costică Popa'îşi comunicau, din obişnuinţă, observaţiile. — Cit îi, Gheorghe 7 ! — ...fără 5. I Costică Popa se aplecă spre un f tablou şi cu mîna pe salterul fiu- 1 f tare, rămase parcă într-o scurtă - \ aşteptare. f —Fix! [ Răsuci scurt salterul. Apoi îl. I roti iarăşi — de douăsprezece ori. • [ Sus, pe coloanele instalației, becu-' urile au sclipit de 12 ori salutînd. | anul cel nou. Apoi munca și-a f continuat firul său obișnuit — în' f schimbul acela care, la Rafinăria. t Brazi, făcea firesc legătura între ■ \ ani. | — Normal 2. | — Normal 4... Din. vale se auzeau limpezi glasurile urătorilor. Ferestrele caselor sclipeau de lumini. Oamenii intrau în noul an petrecînd. Aici, pe podul sondei 154 din schela Boldeşti, sub policandrul strălucind, se muncea însă. Sacii de ciment erau deşertaţi cu iuţeală în cupa agregatului de amestec şi emulsionare. Se cimenta. Prima sondă reactivată a anului 1964 se trezea treptat, sigur, la viață.* M. C. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul „ Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa Internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Română Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romíne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, ambasadorii : R. P. Chineze — Siu Gienguo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P. Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Giăn Du Hoan, Elveţiei —■ Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wies- law Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — R.R.F. Khimani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franţei — Pierre Paul Bouffanais ; miniştrii: Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Mur- ray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford , Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros ; însărcinaţii cu afaceri adinterim ai: Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului, — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase internaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţi urări de fericire şi prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. (Agerpres) Telegrame Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CELUI DE-AL XX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN SUEDIA STOCKHOLM Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român adresează delegaţilor la cel de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează întregului partid noi succese in activitatea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, progres social şi un viitor luminos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Primele zile ale anuluiprimele La Palatul Consiliului de Stat, in timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi In ÎLP. Romnul