Munca, august 1964 (Anul 20, nr. 5204-5230)
1964-08-01 / nr. 5204
Proletari din toate țările, uniți-vă! organ al consiliului central al sindicatelor din r. p. r. pe cranicile m cmicii socialiste o Înaltă productivitate a muncii Colectivul uzinelor „Electroputere“ - Craiova, intimpină cea de a XX-a aniversare a eliberării patriei cu importante succese in producție. Astfel, pe primul semestru al acestui an, acest harnic colectiv a obținut reducerea prețului de a cost cu 3,98 la sută față de sarcina planificată, iar indicele productivității muncii a crescut simțitor. O contribuție însemnată la aceste realizări au adus și cei de la fabrica de transformatori printre care merită menționați și tinerii Ion Duca, montor, evidențiat lună de lună în întrecerea socialistă, și Constantin Băzăvan, controlor de calitate. Foto : P. COZIA Sudînd în mediu de CO De la o vreme, tot mai mulți dintre sudorii noștri schimbă cleștii clasici ai sudurii electrice manuale, înlocuindu-i cu aparatele moderne de sudură, semiautomată, un mediu de CCh. Cum s-ar spune trecem printr-o metamorfoză a meseriei care își are motivele ei bine- întemeiate. Iată, de pildă, cîteva din ele: majoritatea reperelor la care executăm operații de sudură, ne veneau de la secția lăcătușerie navală și erau confecționate din tablă subțire. Sudarea lor electrică ducea uneori la străpungeri, la deformații și la un consum destul de mare de material și manoperă. Același lucru se întîmpla și cu capacele de fulaj unde productivitatea era scăzută, calibru de sudură realizat electric era întotdeauna mai mare sau la sudarea picioarelor de balustrăzi unde poziția incomodă și consumul de material ridica adesea probleme. In fața acestor greutăți tot mai multe erau părerile, discuțiile, propunerile făcute în adunările lunare ale grupei sindicale. Din ele se desprindea cert un lucru : trecerea la extinderea sudurii în mediu de CO2. Un sprijin important în extinderea acestui procedeu l-am primit din partea biroului grupei sindicale și a comitetului sindical de secție. Pe baza propunerilor făcute conducerii aceasta ne-a asigurat aparatajul, documentarea necesară și piesele de schimb, creîndu-ne astfel condițiile necesare aplicării pe o scară tot mai largă a sudurii semiautomate la reperele noastre. Rezultatele încercării și contribuția unor sudori evidențiați în întrecerea socialistă ca Vlad Mihăilă, Dumitru Lesnic, Marcel Covaci și alții n-au întîrziat să se arate. La sudarea capacelor de fulaj, de pildă, s-a redus consumul de material cu aproape 23 la sută, timpul de manoperă scurtîndu-se și el cu 25 la sută. La trombele de ventilație s-a redus complet manopera de aproape 30 de minute necesară remedierii deformațiilor provenite din sudarea electrică. O importantă scurtare a timpului de manoperă am obținut și la sudarea picioarelor de balustrăzi. Acest timp s-a redus de la 15 minute la numai 9 minute pentru fiecare bucată, eliminîndu-se manopera necesară polizării stropilor proveniți din sudura electrică a capetelor sau a completării arsurilor. Sudarea în mediu de COI oferă avantaje incontestabile. In adunarea grupei sindicale din luna mai însă mai mulți sudori au sugerat ideea găsirii unui mijloc care să permită executarea sudurii continue și de o mai bună calitate. Pe baza propunerilor făcute, m-am gîndit la un dispozitiv simplu: două furci reglabile pe postament prevăzute pe fiecare braț cu câte o rolă (rulmenți). Aplicarea acestui dispozitiv ne-a permis să îmbunătățim rezultatele obținute anterior. Timpul de manoperă s-a scurtat cu 50 la sută, sudîndu-se astfel în loc de 25—30 de picioare de balustrăzi pe zi de fiecare sudor, peste 60 de repere. Hotărîrea partidului și guvernului privind majorarea salariilor tuturor categoriilor de salariați constituie pentru colectivul nostru un nou imbold în muncă. Raspunzînd grijii partidului noi ne-am sporit recent angajamentele și cum e firesc pentru realizarea lor ne vom preocupa pe mai departe de extinderea sudurii un mediu de CO2 la instalația de ventilație a cargourilor de cherestea, la piesele confecționate din tablă de un milimetru și la alte numeroase repere și subansamble. ION ȘTEFAN sudor, fruntaș în întrecerea socialistă la secția de sudură a Șantierului naval din Galați LA IZVOARELE POEZIEI ION BANUȚĂ Odată cu eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist toate drumurile țării s-au deschis spre progres continuu, spre socialism, spre fericire. Construirea mărețului edificiu al fericirii cheamă întreg poporul la muncă și la luptă. În marea armată a constructorilor se înscriu și poeții care, cu versul lor înaripat, cîntă marile înfăptuiri ale epocii noastre. Partidul și guvernul le-a creat mari posibilități de manifestare și aici aș vrea să mă refer numai la una dintre acestea și anume la Săptămîna poeziei. Săptămîna poeziei a fost instituită in 1962 ca sărbătoare a poeților din Romînia, sărbătoare a întregului popor, ea fiind un dar fără preț al partidului și statului făcut acelora care caută cu inima fie pe soare, fie pe lună acel fir de poezie care să corespundă marilor chemări ale unei vremi de aur. Dar Ne-a fost nouă dat să trăim acea vreme de aur pe care au visat-o Bălcescu, Eminescu, Sahia. Săptămîna poeziei se sărbătorește în fiecare an între 1-7 octombrie. De astădată — în 1964 — sărbătoarea poeților și-a mutat pentru o clipă vadul pe curgerea unor zile de august, mai precis între 1-7, de unde întîmpină marea aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Poeții, în săptămîna lor din acest an, sărbătoresc de fapt douăzeci de ani de poezie nouă, de poezie de baricadă pusă fără rezerve în slujba poporului Armata poeților și a umplut în acest timp cu o încărcătură scumpă condeiele luptînd împotriva fascismului, luptînd pentru un guvern al poporului, pentru alegeri, pentru înlăturarea monarhiei, pentru naționalizare, pentru dragoste, pentru socialism, pentru pace. Scuturîndu-ne de beznă și de ieri, atunci, în acel neuitat an 1944, a luat sfîrșit și durerea unui popor, durere pe care și-o purtase veacuri de-a rîndul în doine și în luptă. Și apoi totul s-a schimbat ca într-un fragment de basm. Trăim o epocă de inepuizabilă poezie răsfrîntă în toate ipostazele existenței, fiindcă poezia se află în toate. Poezia noastră de azi, de la cel mai fraged debutant și pînă la maestrul Tudor Arghezi, înalță imnuri poporului muncitor, partidului, patriei, iubirii și eroismului, socialismului, păcii și umanității. Călăuziți de luminoasa ideologie a clasei muncitoare și dezvoltînd cele mai frumoase tradiții ale folclorului și ale poeziei clasice, poeții din țara noastră, într-un front monolit, poartă pe aripile versului lor toată această istorie contemporană. Poeții au înțeles deplin chemarea partidului punînd cu entuziasm talentul lor în slujba marilor țeluri revoluționare ale poporului muncitor, ale cărui fapte mărețe sunt pentru toți creatorii de frumos nesecate izvoare (Continuare în pag. 3-a) AUGUST 1964 4 pagini 20 bani Anul XX nr 5204 SÎMBĂTĂ 1 Cărbune peste plan Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului au extras și livrat de la începutul anului cu peste 73 000 tone cărbune energetic și cocsificabil mai mult decit era planificat. Ei au realizat și depășit cu mult angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Succesele înregistrate de către minerii Văii Jiului s-au obținut îndeosebi pe seama creșterii productivității muncii și sporirii vitezelor de înaintare. In prima jumătate a anului s-a realizat în medie zilnic cu peste 300 kg cărbune pe post mai mult decît în anul premergător desenalului. Odată cu sporirea producției de cărbune, au fost reduse și cheltuielile de producție. Mai mult cu 10 milioane lei Zilele acestea, graficul întrecerii socialiste al chimiștilor din Făgăraș a consemnat o importantă realizare : de la începutul anului și pînă acum s-au dat peste plan produse în valoare de 10 milioane lei, adică cu 500 000 lei peste angajamentul anual. Acest succes se datorește în mare măsură acțiunilor desfășurate în cadrul Combinatului pentru modernizarea și automatizarea instalațiilor, acțiuni care s-au soldat cu creșterea productivității muncii. (Coresp. „Munca“) Indici înalți de utilizare a masei lemnoase In exploatările forestiere ale regiunii Ploiești s-a extins anul acesta metoda de exploatare în trunchiuri și catarge la peste 85 la sută din volumul lucrărilor. A crescut, de asemenea, indicele de utilizare a masei lemnoase, livrîndu-se peste plan pînă ieri mai mult de 13 000 mc lemn rotund și bușteni de rășinoase, fag, stejar și alte specii De la începutul anului, unitățile de industrializare a lemnului au produs peste plan 4 300 mc cherestea de rășinoase, fag, stejar și alte specii. Valoarea producției marfă, dată peste plan de întreprinderile din cadrul Direcției regionale a economiei forestiere Ploiești se ridică la aproape 20 milioane lei. (Coresp. „Munca") In pag. 3-a : Propuneri pentru acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964 primite la Comitetul pentru Premiul de Stat In aceste zile numeroși oameni ai muncii din diferite localități ale țării petrec concediul de odihnă în frumoasa stațiune „Lacul Roșu" Vizita delegației guvernamentale române la Paris Comunicat romîno - francez PARIS 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Președintele Consiliului de Miniștri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială in Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe romini, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Coure de Murville, ministrul afacerilor externe.. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, insărcinat cu cercetarea științifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile in care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate in vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută, de ambele părți, necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales in acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri, în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă, vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată, și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno-franceze in spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniștri al Franței PARIS 31. Trimisul special Agerpres transmite : Vineri după-amiază, membrii delegației guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, președinția Consiliului de Miniștri al Franței, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franței. După întrevedere, la solicitarea ziariștilor președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declarație : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca și în timpul dejunului, atît de agreabil, oferit în onoarea delegației noastre, a fost, după părerea mea, foarte util și rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelența sa, domnul prim-ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoașterii reciproce, a înțelegerii și colaborării internaționale. Am analizat posibilitățile care există pentru a promova între Romînia și Franța relații reciproc avantajoase. Nu aș vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă țin să vă exprim satisfacția mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc și acest prilej pentru a-i mulțumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. țară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco-romîne. La Hotelul Matignon Telefoto : A PASAT-AGERPRES Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31. Trimisul Agerpres Mircea Moarcăș transmite : Vineri la amiază, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegației guvernamentale a Republicii Populare Române. La dejun au participat : președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Mauriciu Novac, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P. Române la Paris, consilieri și experți ai delegației române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat însărcinat cu cercetarea științifică, Christian Fouchet, ministrul educației naționale, Michel Maurice Bolianowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informațiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, președintele Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naționale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Franței la București. In timpul dejunului care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule președinte. Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicație moderne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv. astăzi, la acest dejun și pentru a avea împreună. Convorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce știu despre convorbirile pe care le-ați avut dv. și miniștrii dv. cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceți, în cadrul prieteniei tradiționale dintre Franța și Romînia, se situează astfel, într-un moment în care Franța, ca și Romînia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, și am certitudinea că ceea ce ați văzut din țara noastră, dacă ați făcut o comparație cu ceea ce cunoașteți din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că aceste schimbări corespund vieții moderne, sunt în direcția progresului tehnic și științific, care este astăzi o lege a lumii, și că țara noastră, de o veche cultură ca și a dv., a devenit o țară industrială, o țară activă, o țară de savanți și de tehnicieni. In ce vă privește, și la dv. s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate schimbări s-au produs în aceste toate domeniile, nu însă în ce privește prietenia tradițională între Franța și Romînia și că noi ne regăsim, ca și cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărțit niciodată. Această prietenie își are rădăcinile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preocupările noastre culturale și de aceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineață, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-ați avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenții consulare, pentru dezvoltarea relațiilor noastre tehnice și științifice, în sfîrșit, pentru tratative în vederea unui acord comercial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sunt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii și să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule președinte, exprimîndu-mi satisfacția față de vizita dv., a vicepreședintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe și a tuturor celor care vă însoțesc, ridic paharul în sănătatea președintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea dv. personal și pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzînd, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor. Permiteți-mi să vă exprim recunoștința delegației române pentru urările pe care le-ați formulat la adresa țării noastre și a poporului nostru, pentru atenția cu care guvernul francez ne-a înconjurat în timpul șederii noastre în Franța. Convorbirile franco-romîne se apropie de sfîrșit și aș vrea să folosesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cît sîntem de fericiți de a împărtăși sentimentele dv. de satisfacție cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra relațiilor dintre Romînia și Franța au permis nu numai să se constate evoluția favorabilă a relațiilor francoromîne, dar și să se examineze metodele șa mijloacele menite să le dezvolte și mai mult. Miniștrii noștri ai afacerilor externe au semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică, care crează un cadru și mai propice pentru noi schimburi în acest domeniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra interesului reciproc pe care-l avem de a spori și diversifica importurile românești în țăra dv. Ele vor permite intensificarea cumpărăturilor românești din Franța, îndeosebi a bunurilor de echipament. Avem speranța fermă că tratativele pentru un nou acord comercial, pe termen lung, vor duce la soluții practice și reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea același punct de vedere asupra importanței relațiilor culturale pentru apropierea între popoare și consolidarea păcii, și sîntem convinși că acordul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relațiilor între țările noastre. Astfel, relațiile franco-romîne, bazate pe prietenia tradițională a po(Continuare in pag. 4-a)