Munca, august 1964 (Anul 20, nr. 5204-5230)

1964-08-01 / nr. 5204

Proletari din toate țările, uniți-vă! organ al consiliului central al sindicatelor din r. p. r. pe cranicile m cm­icii socialiste o Înaltă productivitate a muncii Colectivul uzinelor „Electroputere“ - Cra­iova, intimpină cea de a XX-a aniversare a eliberării patriei cu importante succese in producție. Astfel, pe primul semestru al a­­cestui an, acest harnic colectiv a obținut reducere­a prețului de a cost cu 3,98 la sută față de sarcina plani­ficată, iar indicele pro­ductivității muncii a crescut simțitor. O contribuție însemnată la aceste realizări au adus și cei de la fa­brica de transforma­tori printre care meri­tă menționați și tinerii Ion Duca, montor, e­­vidențiat lună de lu­nă în întrecerea socia­listă, și Constantin Bă­­zăvan, controlor de ca­litate. Foto : P. COZIA Sudînd în mediu de CO De la o vreme, tot mai mulți din­tre sudorii noștri schimbă cleștii clasici­ ai sudurii electrice manuale, înlocuindu-i cu aparatele moderne de sudură, semiautomată, un mediu de CCh. Cum s-ar spune trecem printr-o metamorfoză a meseriei care își­ are motivele ei bine- înte­meiate. Iată, de pildă, cîteva din ele: majoritatea reperelor la care exe­cutăm operații de sudură, ne ve­neau de la secția lăcătușerie navală și erau confecționate din tablă sub­țire. Sudarea lor electrică ducea uneori la străpungeri, la deformații și la un consum destul de mare de material și manoperă. Același lucru se întîmpla și cu capacele de fulaj unde productivitatea era scăzută, calibru de sudură realizat electric era întotdeauna mai mare sau la sudarea picioarelor de balustrăzi unde poziția incomodă și consumul de material ridica adesea probleme. In fața acestor greutăți tot mai mul­te erau părerile, discuțiile, propune­rile făcute în adunările lunare ale grupei sindicale. Din ele se desprin­dea cert un lucru : trecerea la extin­derea sudurii în mediu de CO2. Un sprijin important în extinderea a­­cestui procedeu l-am primit din partea biroului grupei sindicale și a comitetului sindical de secție. Pe baza propunerilor făcute conducerii aceasta ne-a asigurat aparatajul, documentarea necesară și piesele de schimb, creîndu-ne astfel condițiile necesare aplicării pe o scară tot mai largă a sudurii semiautomate la re­perele noastre. Rezultatele încercării și contribuția unor sudori evidențiați în întrecerea socialistă ca Vlad Mi­­hăilă, Dumitru Lesnic, Marcel Co­vaci și alții n-au întîrziat să se ara­te. La sudarea capacelor de fulaj, de pildă, s-a redus consumul de mate­rial cu aproape 23 la sută, timpul de manoperă scurtîndu-se și el cu 25 la sută. La trombele de ventilație s-a redus complet manopera de a­­proape 30 de minute necesară reme­dierii deformațiilor provenite din sudarea electrică. O importantă scurtare a timpului de manoperă am obținut și la sudarea picioarelor de balustrăzi. Acest timp s-a redus de la 15 minute la numai 9 minute pen­tru fiecare bucată, eliminîndu-se manopera necesară polizării stropi­lor proveniți din sudura electrică a capetelor sau a completării arsuri­lor. Sudarea în mediu de COI oferă avantaje incontestabile. In adunarea grupei sindicale din luna mai însă mai mulți sudori au sugerat ideea găsirii unui mijloc care să permită executarea sudurii continue și de o mai bună calitate. Pe baza propune­rilor făcute, m-am gîndit la un dis­pozitiv simplu: două furci regla­bile pe postament prevăzute pe fie­care braț cu câte o rolă (rulmenți). Aplicarea acestui dispozitiv ne-a permis să îmbunătățim rezultatele obținute anterior. Timpul de mano­peră s-a scurtat cu 50 la sută, sudîn­­du-se astfel în loc de 25—30 de pi­cioare de balustrăzi pe zi de fieca­re sudor, peste 60 de repere. Hotă­­rîrea partidului și guvernului pri­vind majorarea salariilor tuturor ca­tegoriilor de salariați constituie pentru colectivul nostru un nou im­bold în muncă. Raspunzînd grijii partidului noi ne-am sporit recent angajamentele și cum e firesc pen­tru realizarea lor ne vom preocupa pe mai departe de extinderea sudu­rii un mediu de CO2 la instalația de ventilație a cargourilor de chere­stea, la piesele confecționate din tablă de un milimetru și la alte nu­meroase repere și subansamble. ION ȘTEFAN sudor, fruntaș în întrecerea socialistă la secția de sudură a Șantierului naval din Galați LA IZVOARELE POEZIEI ION BANUȚĂ Odată cu eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist toate drumurile țării s-au deschis spre progres con­tinuu, spre socialism, spre fericire. Construirea mărețului edificiu al feri­cirii cheamă întreg poporul la muncă și la luptă. În marea armată a con­structorilor se înscriu și poeții care, cu versul lor înaripat, cîntă marile înfăp­tuiri ale epocii noastre. Partidul și guvernul le-a creat mari posibilități de manifestare și aici aș vrea să mă refer numai la una dintre acestea și anume la Săptămîna poeziei. Săptămîna poeziei a fost instituită in 1962 ca sărbătoare a poeților din Romînia, sărbătoare a întregului po­por, ea fiind un dar fără preț al par­tidului și statului făcut acelora care caută cu inima fie pe soare, fie pe lună acel fir de poezie care să co­respundă marilor chemări ale unei vremi de aur. Da­r Ne-a fost nouă dat să trăim acea vreme de aur pe care au vi­­sat-o Bălcescu, Eminescu, Sahia. Săptămîna poeziei se sărbătorește în fiecare an între 1-7 octombrie. De astădată — în 1964 — sărbătoarea poeților și-a mutat pentru o clipă va­dul pe curgerea unor zile de august, mai precis între 1-7, de unde întîm­­pină marea aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Poeții, în săptămîna lor din acest an, sărbătoresc de fapt douăzeci de ani de poezie nouă, de poezie de baricadă pusă fără rezerve în slujba poporului Armata poeților și­ a um­plut în acest timp cu o încărcătură scumpă condeiele luptînd împotriva fascismului, luptînd pentru un guvern al poporului, pentru alegeri, pentru înlăturarea monarhiei, pentru naționa­lizare, pentru dragoste, pentru socia­lism, pentru pace. Scuturîndu-ne de beznă și de ieri, atunci, în acel neuitat an 1944, a luat sfîrșit și durerea unui popor, durere pe care și-o purtase veacuri de-a rîn­­dul în doine și în luptă. Și apoi totul s-a schimbat ca într-un fragment de basm. Trăim o epocă de inepuizabilă poe­zie răsfrîntă în toate ipostazele exi­stenței, fiindcă poezia se află în toate. Poezia noastră de azi, de la cel mai fraged debutant și pînă la maestrul Tudor Arghezi, înalță imnuri poporului muncitor, partidului, patriei, iubirii și eroismului, socialismului, păcii și u­­manității. Călăuziți de luminoasa ide­ologie a clasei muncitoare și dezvol­­tînd cele mai frumoase tradiții ale folclorului și ale poeziei clasice, poe­ții din țara noastră, într-un front mo­nolit, poartă pe aripile versului lor toată această istorie contemporană. Poeții au înțeles deplin chemarea partidului punînd cu entuziasm talen­tul lor în slujba marilor țeluri revo­luționare ale poporului muncitor, ale cărui fapte mărețe sunt pentru toți creatorii de frumos nesecate izvoare (Continuare în pag. 3-a) AUGUST 1964 4 pagini 20 bani Anul XX­­ nr 5204 SÎMBĂTĂ 1 Cărbune peste plan Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului au extras și livrat de la începutul anului cu peste 73 000 to­ne cărbune energetic și cocsificabil mai mult decit era planificat. Ei au realizat și depășit cu mult angaja­mentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Succesele înregistrate de către mi­nerii Văii Jiului s-au obținut îndeo­sebi pe seama creșterii productivită­ții muncii și sporirii vitezelor de înaintare. In prima jumătate a anu­lui s-a realizat în medie zilnic cu peste 300 kg cărbune pe post mai mult decît în anul premergător de­­senalului. Odată cu sporirea produc­ției de cărbune, au fost reduse și cheltuielile de producție. Mai mult cu 10 milioane lei Zilele acestea, graficul întrecerii socialiste al chimiștilor din Făgăraș a consemnat o importantă realizare : de la începutul anului și pînă acum s-au dat peste plan produse în va­loare de 10 milioane lei, adică cu 500 000 lei peste angajamentul anual. Acest succes se datorește în mare măsură acțiunilor desfășurate în ca­drul Combinatului pentru moderni­zarea și automatizarea instalațiilor, acțiuni care s-au soldat cu creșterea productivității muncii. (Coresp. „Munca“) Indici înalți de utilizare a masei lemnoase In exploatările forestiere ale re­giunii Ploiești s-a extins anul a­­cesta metoda de exploatare în trun­chiuri și catarge la peste 85 la sută din volumul lucrărilor. A crescut, de asemenea, indicele de utilizare a masei lemnoase, livrîndu-se peste plan pînă ieri mai mult de 13 000 mc lemn rotund și bușteni de rășinoase, fag, stejar și alte specii­ De la începutul anului, unitățile de industrializare a lemnului au pro­dus peste plan 4 300 mc cherestea de rășinoase, fag, stejar și alte spe­cii. Valoarea producției marfă, dată peste plan de întreprinderile din ca­drul Direcției regionale a economiei forestiere Ploiești se ridică la aproa­pe 20 milioane lei. (Coresp. „Munca") In pag. 3-a : Propuneri pentru acordarea Pre­miului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964 primite la Comitetul pentru Premiul de Stat In aceste zile numeroși oameni ai muncii din diferite localități ale țării petrec concediul de odihnă în frumoasa stațiune „Lacul Roșu" Vizita delegației guvernamentale române la Paris Comunicat romîno - francez PARIS 31 (Agerpres).­­ In legătură cu vizita de­legației guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Președintele Consiliului de Miniștri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială in Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe romini, au avut între­vederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Coure de Murville, ministrul afacerilor externe.. Aces­te întrevederi au permis schimburi de vederi aprofun­date asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posi­bilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, insărcinat cu cercetarea științifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor econo­mice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile in care se execută acordul comercial româ­­no-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subli­niat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea flu­xului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate in vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută, de ambele părți, necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales in acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri, în vederea în­cheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere re­ciprocă, vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată, și de o parte și de alta, de a dez­volta relațiile romîno-franceze in spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniștri al Franței PARIS 31. Trimisul special Ager­pres transmite : Vineri după-amiază, membrii de­legației guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Con­siliului de Miniștri al R.P. Române, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, și Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, președinția Consiliului de Miniștri al Franței, cu Georges Pompidou, primul ministru al Fran­ței. După întrevedere, la solicitarea ziariștilor președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declarație : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca și în timpul dejunului, atît de agrea­bil, oferit în onoarea delegației noas­tre, a fost, după părerea mea, foar­te util și rodnic. Acest schimb de păreri cu Exce­lența sa, domnul prim-ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oa­meni de stat prezintă un mare in­teres pentru cauza cunoașterii reci­proce, a înțelegerii și colaborării internaționale. Am analizat posibilitățile care ex­istă pentru a promova între Romî­nia și Franța relații reciproc avan­tajoase. Nu aș vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tra­tativele noastre, care va putea foar­te curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă țin să vă exprim satisfacția mea cu privire la rezul­tatele acestor întrevederi. Folosesc și acest prilej pentru a-i mulțumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. țară. Sînt convins, și îmi place să o re­pet, că această vizită își va da roa­dele în opera de dezvoltare a rela­țiilor franco-romîne. La Hotelul Matignon Telefoto : A PASAT-AGERPRES Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31. Trimisul Agerpres Mircea Moarcăș transmite : Vineri la amiază, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a o­­ferit un dejun în cinstea delegației guvernamentale a Republicii Popu­lare Române. La dejun au partici­pat : președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, Ion Gheor­ghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, ad­junct al ministrului comerțului ex­terior, Mauriciu Novac, vicepreșe­dinte al Comitetului de Stat al Pla­nificării, dr. Victor Dimitriu, am­basador extraordinar și plenipoten­țiar al R.P. Române la Paris, consi­lieri și experți ai delegației române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finan­țelor și al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat însărcinat cu cercetarea științifică, Christian Fouchet, ministrul educa­ției naționale, Michel Maurice Bolia­nowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informațiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Mau­rice Schumann, președintele Comi­siei pentru afacerile externe a Adu­nării Naționale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar și plenipo­tențiar al Franței la București. In timpul dejunului care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule președinte. Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicație moderne mi-au permis să sosesc de la celă­lalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv. astăzi, la acest de­jun și pentru a avea împreună. Con­vorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce știu despre convorbirile pe care le-ați avut dv. și miniștrii dv. cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceți, în ca­drul prieteniei tradiționale dintre Franța și Romînia, se situează ast­fel, într-un moment în care Franța, ca și Romînia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, și am certitudinea că ceea ce ați văzut din țara noas­tră, dacă ați făcut o comparație cu ceea ce cunoașteți din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că a­­ceste schimbări corespund vieții mo­derne, sunt în direcția progresului tehnic și științific, care este astăzi o lege a lumii, și că țara noastră, de o veche cultură ca și a dv., a devenit o țară industrială, o țară activă, o țară de savanți și de teh­nicieni. In ce vă privește, și la dv. s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate schimbări s-au produs în aceste toate domeniile, nu însă în ce privește prietenia tradițională între Franța și Romînia și că noi ne regăsim, ca și cum nu ne-am fi îndepărtat sau des­părțit niciodată. Această prietenie își are rădăcinile în istoria noastră, în originea noas­tră, în limbile noastre, în preocu­pările noastre culturale și de aceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineață, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-ați avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenții consulare, pentru dezvol­tarea relațiilor noastre tehnice și științifice, în sfîrșit, pentru trata­tive în vederea unui acord comer­cial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sunt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii și să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule președinte, exprimîn­­du-mi satisfacția față de vizita dv., a vicepreședintelui Consiliului, dom­nul Bîrlădeanu, a ministrului afa­cerilor externe și a tuturor celor care vă însoțesc, ridic paharul în sănătatea președintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea dv. personal și pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzînd, președintele Consiliu­lui de Miniștri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor. Permiteți-mi să vă exprim re­cunoștința delegației române pentru urările pe care le-ați formulat la adresa țării noastre și a poporului nostru, pentru atenția cu care gu­vernul francez ne-a înconjurat în timpul șederii noastre în Franța. Convorbirile franco-romîne se a­­propie de sfîrșit și aș vrea să folo­sesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cît sîntem de fericiți de a împărtăși sentimen­tele dv. de satisfacție cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra re­lațiilor dintre Romînia și Franța au permis nu numai să se constate evo­luția favorabilă a relațiilor franco­­romîne, dar și să se examineze meto­dele șa mijloacele menite să le dez­volte și mai mult. Miniștrii noștri ai afacerilor exter­ne au semnat un aranjament de co­laborare științifică și tehnică, care crează un cadru și mai propice pen­tru noi schimburi în acest domeniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra intere­sului reciproc pe care-l avem de a spori și diversifica importurile româ­nești în țăra dv. Ele vor permite in­tensificarea cumpărăturilor româ­nești din Franța, îndeosebi a bunu­rilor de echipament. Avem speranța fermă că tratati­vele pentru un nou acord comercial, pe termen lung, vor duce la soluții practice și reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea același punct de vedere asupra importanței relațiilor culturale pentru apropierea între popoare și consolidarea păcii, și sîntem convinși că acordul cultu­ral, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dez­voltare relațiilor între țările noastre. Astfel, relațiile franco-romîne, ba­zate pe prietenia tradițională a po­(Continuare in pag. 4-a)

Next