Munca, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5231-5256)

1964-09-01 / nr. 5231

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XX­X nr. 5231 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Romíne au început luni dimineaţa lucrările celui de-al VIII-lea Congres in­ternaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1200 de specialişti — oameni de­­ ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători şti­inţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai UNESCO şi Agenţiei Internaţio­nale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducă­tori ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., UNESCO şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, Uie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romíné, Ştefan Bălan, minis­trul învăţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Co­mitetului de Stat ale Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Romíné, preşedintele Comi­tetului de organizare al celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inau­gurală. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consi­liului de Stat şi al guvernului Re­publicii Populare Române, o căldu­roasă urare de bun venit eminenţi­lor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci con­tinente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnăta­tea problemelor în dezbatere, o im­portantă manifestare ştiinţifică in­ternaţională. Este neîndoielnic că a­­cest vast schimb de experienţă în­tre specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor adu­ce o contribuţie de seamă la pro­gresul ştiinţei, în interesul omeni­rii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preo­cupă cercuri tot mai largi, ca pro­blemă de însemnătate majoră pen­tru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fe­nomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei popu­laţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridi­carea economică a regiunilor sub­dezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba spo­ririi continue a rodniciei pământu­lui. Suntem­ bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deo­sebită însemnătate aduce activita­tea bogată pe care o desfăşoară A­­sociaţia dumneavoastră — impor­tant for de colaborare internaţiona­lă în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cu­noaşterea complexă a solului şi sta­bilirea celor mai eficiente mijloa­ce de ridicare a fertilităţii lui, cer­cetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice lega­te de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, mem­bru fondator al Asociaţiei Interna­ţionale de Ştiinţă a Solului, iniţia­tor al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au a­­dus şi aduc contribuţia lor la dez­voltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiş­tilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţi­nute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii, împartăşindu-vă cîteva din preo­cupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţiona­le, a pus concomitent în centrul a­­tenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hra­na populaţiei, aprovizionarea indus­triei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. în ţara noastră, agricultura, reor­ganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă pro­ductivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrări­lor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, fo­losirea seminţelor din soiuri şi hi­brizi cu mare productivitate consti­tuie mijloacele prin care vom asi­gura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înain­tată, capabilă să asigure o abunden­ţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocu­pare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utili­zarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi com­baterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sără­­turate, aducerea în circuitul agri­col prin îndiguiri şi desecări a pă­mânturilor fertile din luncile prin­cipalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate ca­tegoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favo­rabile condiţii de activitate ştiinţifi­că, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cit mai strân­să a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., pre­ţioasa activitate pe care o desfăşu­raţi se bucură de o înaltă conside­raţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai dar­nică, spre binele omului. O aseme­nea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii ome­niri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, de­pune eforturi neslăbite pentru sta­tornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a cola­borării internaţionale, de cunoaşte­re şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii u­­mane prin schimbul de valori spiri­tuale. (Aplauze). îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se des­făşoară sub lozinca „Pîine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţele­gere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze pu­ternice•). •­ Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, pre­şedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. lonescu-Şiseşti, din partea oameni­(Continuare în pag. 3-a) Scurtarea termenelor de execuţie­obiectiv principal In acţiunea de valorificare a re­surselor energetice ale Bistriţei, construirea şi darea în exploatare a hidrocentralei „V. I. Lenin“ cu o putere instalată de 210 000 kW, a constituit doar începutul. Treptat, frontul lucrărilor hidroenergetice s-a deplasat în aval de Bicaz şi s-a extins, cuprinzînd, în momentul de faţă, întregul curs inferior al rîu­­lui, între uzina Stejaru şi Bacău. Pe această porţiune, constructorii înalţă încă 12 hidrocentrale mai mici, care, împreună, vor întrece în putere pe cea de la Bicaz. Amploarea lucrărilor ce se desfă­şoară aici este ilustrată de urmă­toarele date : pentru cele 12 hidro­centrale în faza finală vor fi con­struite canale de aducţiune a apei (o parte din ele se vor executa prin excavare, iar altă parte prin înăl­ţarea de maluri), în lungime de pes­te 55 km. O bună parte din lucrările amin­tite au şi fost executate. Care este stadiul actual al construcţiilor ? Ce realizări au obţinut constructorii în întrecerea socialistă pentru îndepli­nirea sarcinilor de plan şi a anga­jamentelor luat­e ? Iată întrebări la care doream să aflăm răspunsuri mai ample vizitînd şantierele com­plexului hidroenergetic de pe Bistri­ţa. Primul care ne-a satisfăcut cu­riozitatea a fost tovarăşul inginer Aurel Roşu, şeful grupului de şan­tiere „Bistriţa-aval“.­­ — Putem arăta — ne-a informat interlocutorul nostru, că în prezent toate obiectivele prevăzute a fi construite în aval de Stejaru se află atacate. După cum este cunos­cut, patru din cele douăsprezece hi­drocentrale au şi început să pro­ducă. Este vorba de Pingăraţi, Roz­­nov I, Roznov II şi parţial Zăneşti. Altele sunt într-un stadiu avansat de execuţie. De pildă, la hidrocentrala „Vaduri“, unde lucrările la canalul de aducţiune şi la cel de evacuare sunt mult înaintate faţă de grafic, se execută în prezent betonarea uzi­nei. La Piatra Neamţ şi Costişa con­structorii lucrează la finisajele pre­mergătoare intrării în probe. In plină desfăşurare sunt lucrările de la hi­drocentralele Buhuşi, Racova şi Cîr­­leni. De pildă, la prima se şi mon­tează utilajele, iar la celelalte două se execută lucrările de betonare a uzinelor. De asemenea, la Bacău I şi Bacău II — ultimele din şiragul hi­drocentralelor de pe Bistriţa , ale căror lucrări au fost mai recent atacate, se munceşte cu spor la ex­­cavaţiile pentru fundaţiile uzinelor, precum şi la construcţia barajelor. Însufleţită întrecere socialistă, pe care o desfăşoară constructorii noş­tri şi care are ca obiectiv principal scurtarea termenelor de execuţie, a dat pînă acum rod bogat. Planul fizic pe primele 7 luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 102,5 la sută la excavaţii şi 106,3 la sută la betonări. De asemenea, am reuşit să sporim productivitatea muncii cu 3,6 la sută peste sarcina dată şi să realizăm însemnate economii faţă de preţul de cost planificat în valoa­re de peste 1 500 000 lei. La ob­ţinerea acestor rezultate a contri­buit într-o mare măsură şi gradul înalt de mecanizare a lucrărilor de pe şantierele noastre. De pildă, la săpături am atins un grad de me­canizare de 97,9 la sută, faţă de 94 la sută cit a fost planificat, iar la prepararea betoanelor 100 la sută în loc de 97 la sută cît prevedea planul. De asemenea, putem arăta că indicii de exploatare planificaţi au fost depăşiţi în toate felurile de utilaje, acest lucru datorîndu-se deopotrivă organizării mai bune a muncii și preocupării pentru ridi­carea necontenită a nivelului pro­fesional al muncitorilor ce deser­vesc utilajele, prin organizarea cursurilor de ridicare a calificării. Străduindu-se să asigure o cali­tate superioară lucrărilor, cît și o productivitate înaltă a muncii şi un preţ de cost scăzut, colectivul nostru acordă o deosebită atenţie folosirii metodelor celor mai noi şi eficiente de construcţie, se preocu­pă de găsirea şi aplicarea în prac­tică a unor soluţii tehnice cît mai economicoase. Iniţiativa creatoare a colectivului s-a manifestat din plin mai cu seamă în domeniul îmbunătăţirii sistemelor de etan­­şare a digurilor, pereţilor, canale­lor etc. — domeniu în care ne lo­veam de unele greutăţi. Aşa, de pildă, în ultimul timp, pe şantie­rele noastre s-a extins o nouă me­todă de etanşare de profunzime la construcţia batardourilor, care con­stă în folosirea gel-betonului în lo­cul palplanşelor­ metalice pentru izolarea apei. Noua soluţie, care a fost folosită la executarea — printre altele — a batardourilor de la Gîrleni şi Bacău I, asigură o productivitate a muncii de două ■ ori mai mare, reducînd, totodată, cheltuielile pentru lucrările de etanşare la jumătate în compa­raţie cu vechea metodă. La con­strucţia digurilor lacurilor de acu­mulare folosim cu succes sistemul de etanşare cu perete continuu de beton, care s-a dovedit­ mai efi­cient decît sistemul vechi cu piloţi secanţi. Se cuvine, de asemenea, I. LUPU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. 2-a) Din cuprinsul ziarului: Pe teme de protecţia muncii — Mariana Chiţu : In primul rind con­ducătorii producţiei (pag. 2-a) VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDI­CALE — Nicolae Doboş : Comitetul sindicatului întreprinde acţiuni efi­ciente (pag. 2-a) EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECO­NOMIEI NAŢIONALE A R. P. ROMÍNE — M. Coleşiu: Mașinile subteranului (pag. 3-a) COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Ro­mâne şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind con­struirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,­ losip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. şi R. S. F. I. s-au înţeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivi­tatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Imagine a fierbătoarelor de la fabrica de conserve „Valea Roşie" — re­giunea Bucureşti Foto : S. MIRCEA Consumuri specifice reduse In întrecerea socialistă, colecti­vul uzinei „Hidromecanica“ din Braşov are ca un obiectiv princi­pal reducerea consumurilor specifi­ce — rezervă însemnată de micşo­rare a preţului de cost. Trecerea a 134 tone de piese la forjarea în matriţe a înlesnit creşterea pro­ductivităţii muncii , şi economisirea de metal. Numai prin matriţarea inelului de la convertizorul de 700 CP, consumul de laminate s-a mic­şorat cu 44 kg pe produs. Şi la turnătorie se extind procedeele avansate şi economice de lucru: turnarea în forme întărite cu bio­xid de carbon şi în forme cu ma­­selote exoterme. Datorită acestor măsuri, de la începutul anului şi pînă acum ,s-au înregistrat econo­mii la preţul de cost de peste 3 700 000 lei. (Coresp. „Munca“) Forînd cu turbina Petroliştii din regiunea Oltenia muncesc cu spor şi obţin rezultate tot mai frumoase. Astfel, folosind metoda forajului cu turbina, colec­tivul întreprinderii de foraj Craiova a realizat cu 8 zile mai devreme planul pe primele 8 luni ale anului. In acest interval au fost forate 9 sonde peste plan. Şi la întreprinde­rea de foraj Cărbuneşti, unde me­toda forajului cu turbina se aplică în proporţie de 80 la sută, au fost foraţi peste plan 3.325 m. Comitetele sindicatelor se preocupă de crearea condiţiilor necesare pentru aplicarea tot mai largă a acestei metode şi or­ganizează numeroase acţiuni în scopul­ generalizării­ experienţei pe­troliştilor fruntaşi. (Coresp. „Munca“) Cabluri din materiale plastice In lucrările de telecomunicaţii au început să fie utilizate, pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de Fabrica de cab­luri şi materiale electroizolante din Bucureşti. Ele se întrebuinţează la reţelele subterane telefonice, de ra­­dioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac şi plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace meca­nizate, durata de instalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor pro­duse, specialiştii din telecomunicaţii se preocupă de extinderea lor. (Agerpres) PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARLID $I DE STAT A R. P. CHITE Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze, care,­­ la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Chinez, vicepre­mier al Consiliului de Stat, condu­cătorul delegaţiei, Liu Ia-lou, mem­bru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale R. P. Romíne şi R.P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Gri­­gore Geamănu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lă­­zărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general­­colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompi­­liu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoa­ne oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor dele­gaţiei flori. (Agerpres) De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă: Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, In momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permite­­ţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guverna­mentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospitalierului popor romín. In timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniver­sări a eliberării Romîniei şi prin, vizitele făcute, noi am căpătat o im­presie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul romín sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite în cons­trucţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Romîniei. LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze Pe bord, 31 august 1964. PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni dimineaţa a părăsit Capita­la delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mâne, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Birou­­ului Politic al C.C. al Partidului ce­lor ce muncesc din Vietnam, vice-preşedinte al Comitetului Perma­nent al Adunării Naţionale, condu­cătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socia­list, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale R. P. Romíne şi R.D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Salăj­an, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăză­­rescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general­­colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompi­­liu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Si­­mion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialistă acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor dele­gaţiei flori. (Agerpres) Noi construcţii de locuinţe la Tulcea Foto : EM. SIRZEA

Next