Munca, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5231-5256)
1964-09-01 / nr. 5231
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XXX nr. 5231 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Romíne au început luni dimineaţa lucrările celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători ştiinţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai UNESCO şi Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., UNESCO şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Uie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romíné, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat ale Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Romíné, preşedintele Comitetului de organizare al celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pământului. Suntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii, împartăşindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. în ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pământurilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cit mai strânsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze). îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice•). • Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. lonescu-Şiseşti, din partea oameni(Continuare în pag. 3-a) Scurtarea termenelor de execuţieobiectiv principal In acţiunea de valorificare a resurselor energetice ale Bistriţei, construirea şi darea în exploatare a hidrocentralei „V. I. Lenin“ cu o putere instalată de 210 000 kW, a constituit doar începutul. Treptat, frontul lucrărilor hidroenergetice s-a deplasat în aval de Bicaz şi s-a extins, cuprinzînd, în momentul de faţă, întregul curs inferior al rîului, între uzina Stejaru şi Bacău. Pe această porţiune, constructorii înalţă încă 12 hidrocentrale mai mici, care, împreună, vor întrece în putere pe cea de la Bicaz. Amploarea lucrărilor ce se desfăşoară aici este ilustrată de următoarele date : pentru cele 12 hidrocentrale în faza finală vor fi construite canale de aducţiune a apei (o parte din ele se vor executa prin excavare, iar altă parte prin înălţarea de maluri), în lungime de peste 55 km. O bună parte din lucrările amintite au şi fost executate. Care este stadiul actual al construcţiilor ? Ce realizări au obţinut constructorii în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate ? Iată întrebări la care doream să aflăm răspunsuri mai ample vizitînd şantierele complexului hidroenergetic de pe Bistriţa. Primul care ne-a satisfăcut curiozitatea a fost tovarăşul inginer Aurel Roşu, şeful grupului de şantiere „Bistriţa-aval“. — Putem arăta — ne-a informat interlocutorul nostru, că în prezent toate obiectivele prevăzute a fi construite în aval de Stejaru se află atacate. După cum este cunoscut, patru din cele douăsprezece hidrocentrale au şi început să producă. Este vorba de Pingăraţi, Roznov I, Roznov II şi parţial Zăneşti. Altele sunt într-un stadiu avansat de execuţie. De pildă, la hidrocentrala „Vaduri“, unde lucrările la canalul de aducţiune şi la cel de evacuare sunt mult înaintate faţă de grafic, se execută în prezent betonarea uzinei. La Piatra Neamţ şi Costişa constructorii lucrează la finisajele premergătoare intrării în probe. In plină desfăşurare sunt lucrările de la hidrocentralele Buhuşi, Racova şi Cîrleni. De pildă, la prima se şi montează utilajele, iar la celelalte două se execută lucrările de betonare a uzinelor. De asemenea, la Bacău I şi Bacău II — ultimele din şiragul hidrocentralelor de pe Bistriţa , ale căror lucrări au fost mai recent atacate, se munceşte cu spor la excavaţiile pentru fundaţiile uzinelor, precum şi la construcţia barajelor. Însufleţită întrecere socialistă, pe care o desfăşoară constructorii noştri şi care are ca obiectiv principal scurtarea termenelor de execuţie, a dat pînă acum rod bogat. Planul fizic pe primele 7 luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 102,5 la sută la excavaţii şi 106,3 la sută la betonări. De asemenea, am reuşit să sporim productivitatea muncii cu 3,6 la sută peste sarcina dată şi să realizăm însemnate economii faţă de preţul de cost planificat în valoare de peste 1 500 000 lei. La obţinerea acestor rezultate a contribuit într-o mare măsură şi gradul înalt de mecanizare a lucrărilor de pe şantierele noastre. De pildă, la săpături am atins un grad de mecanizare de 97,9 la sută, faţă de 94 la sută cit a fost planificat, iar la prepararea betoanelor 100 la sută în loc de 97 la sută cît prevedea planul. De asemenea, putem arăta că indicii de exploatare planificaţi au fost depăşiţi în toate felurile de utilaje, acest lucru datorîndu-se deopotrivă organizării mai bune a muncii și preocupării pentru ridicarea necontenită a nivelului profesional al muncitorilor ce deservesc utilajele, prin organizarea cursurilor de ridicare a calificării. Străduindu-se să asigure o calitate superioară lucrărilor, cît și o productivitate înaltă a muncii şi un preţ de cost scăzut, colectivul nostru acordă o deosebită atenţie folosirii metodelor celor mai noi şi eficiente de construcţie, se preocupă de găsirea şi aplicarea în practică a unor soluţii tehnice cît mai economicoase. Iniţiativa creatoare a colectivului s-a manifestat din plin mai cu seamă în domeniul îmbunătăţirii sistemelor de etanşare a digurilor, pereţilor, canalelor etc. — domeniu în care ne loveam de unele greutăţi. Aşa, de pildă, în ultimul timp, pe şantierele noastre s-a extins o nouă metodă de etanşare de profunzime la construcţia batardourilor, care constă în folosirea gel-betonului în locul palplanşelor metalice pentru izolarea apei. Noua soluţie, care a fost folosită la executarea — printre altele — a batardourilor de la Gîrleni şi Bacău I, asigură o productivitate a muncii de două ■ ori mai mare, reducînd, totodată, cheltuielile pentru lucrările de etanşare la jumătate în comparaţie cu vechea metodă. La construcţia digurilor lacurilor de acumulare folosim cu succes sistemul de etanşare cu perete continuu de beton, care s-a dovedit mai eficient decît sistemul vechi cu piloţi secanţi. Se cuvine, de asemenea, I. LUPU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. 2-a) Din cuprinsul ziarului: Pe teme de protecţia muncii — Mariana Chiţu : In primul rind conducătorii producţiei (pag. 2-a) VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE — Nicolae Doboş : Comitetul sindicatului întreprinde acţiuni eficiente (pag. 2-a) EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE A R. P. ROMÍNE — M. Coleşiu: Mașinile subteranului (pag. 3-a) COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, losip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. şi R. S. F. I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Imagine a fierbătoarelor de la fabrica de conserve „Valea Roşie" — regiunea Bucureşti Foto : S. MIRCEA Consumuri specifice reduse In întrecerea socialistă, colectivul uzinei „Hidromecanica“ din Braşov are ca un obiectiv principal reducerea consumurilor specifice — rezervă însemnată de micşorare a preţului de cost. Trecerea a 134 tone de piese la forjarea în matriţe a înlesnit creşterea productivităţii muncii , şi economisirea de metal. Numai prin matriţarea inelului de la convertizorul de 700 CP, consumul de laminate s-a micşorat cu 44 kg pe produs. Şi la turnătorie se extind procedeele avansate şi economice de lucru: turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon şi în forme cu maselote exoterme. Datorită acestor măsuri, de la începutul anului şi pînă acum ,s-au înregistrat economii la preţul de cost de peste 3 700 000 lei. (Coresp. „Munca“) Forînd cu turbina Petroliştii din regiunea Oltenia muncesc cu spor şi obţin rezultate tot mai frumoase. Astfel, folosind metoda forajului cu turbina, colectivul întreprinderii de foraj Craiova a realizat cu 8 zile mai devreme planul pe primele 8 luni ale anului. In acest interval au fost forate 9 sonde peste plan. Şi la întreprinderea de foraj Cărbuneşti, unde metoda forajului cu turbina se aplică în proporţie de 80 la sută, au fost foraţi peste plan 3.325 m. Comitetele sindicatelor se preocupă de crearea condiţiilor necesare pentru aplicarea tot mai largă a acestei metode şi organizează numeroase acţiuni în scopul generalizării experienţei petroliştilor fruntaşi. (Coresp. „Munca“) Cabluri din materiale plastice In lucrările de telecomunicaţii au început să fie utilizate, pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti. Ele se întrebuinţează la reţelele subterane telefonice, de radioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac şi plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace mecanizate, durata de instalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor produse, specialiştii din telecomunicaţii se preocupă de extinderea lor. (Agerpres) PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARLID $I DE STAT A R. P. CHITE Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze, care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R.P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., generalcolonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres) De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă: Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, In momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permiteţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospitalierului popor romín. In timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniversări a eliberării Romîniei şi prin, vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul romín sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite în construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Romîniei. LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze Pe bord, 31 august 1964. PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Birouului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vice-preşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, conducătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R.D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Salăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., generalcolonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialistă acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres) Noi construcţii de locuinţe la Tulcea Foto : EM. SIRZEA