Munca, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5309-5334)

1964-12-01 / nr. 5309

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ÎN ÎNTRECEREA socialista Pregătiri pentru producţia anului 1965 in întreprinderile metalurgice din Cluj Extind tehnologiile înaintate ; întreprinderile metalurgice din o­­raşul Cluj sunt bine cunoscute în întreaga ţară datorită maşinilor şi utilajelor de înaltă tehnicitate pe care le fabrică şi le livrează altor ramuri ale industriei. Un bun renu­me şi-au căpătat, de exemplu, agre­gatele frigorifice construite de uzi­nele „Tehnofrig“. De bune aprecieri se bucură şi maşinile textile fabrica­te la uzinele „Unirea“, precum şi utilajele destinate unităţilor din in­dustria pielăriei, realizate la între­prinderea „Metalul Roşu“. Fiecare din aceste maşini sau instalaţii au în componenţa lor un număr însemnat de piese turnate. Fabricarea lor la un nivel calitativ superior şi la un preţ de cost redus este deci condiţionată în mare măsură de activitatea des­făşurată în turnătorii. In acest scop, comitetele sindicatelor au mobilizat turnătorii la îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1964, au întreprins acţiuni eficiente în aceste sectoare pentru asigurarea îndeplinirii planu­lui pe anul viitor încă din primele zile. Pentru anul 1964, celor şapte în­treprinderi metalurgice din Cluj le-au revenit sarcini de producţie cu mult mărite în comparaţie cu anul anterior, atît în ceeea ce priveşte creşterea volumului de produse cit şi al gradului lor de tehnicitate. Pentru a rezolva cu succes aceste sarcini, turnătoriile au fost dotate cu noi mijloace tehnice, iar o parte din utilajele existente au fost moderni­zate. S-au introdus și extins pro­cedee și metode tehnologice noi de lucru de mare productivitate. Nu­mai la uzinele „Unirea", de exem­plu, s-au construit două noi cuptoa­re — unul pentru uscarea formelor de turnare şi altul pentru detensio­­nare, dotate cu aparatură modernă. Ambele cuptoare influenţează în mod direct îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate şi permit ca aceste faze de producţie să se desfăşoare la un nivel tehnic corespunzător. La uzinele „Tehnofrig“, pentru a se a­­sigura turnarea pieselor mici, în condiţii mai bune şi în mod ritmic, s-a construit un cubilou de dimen­siuni mai mici decît cubilourile existente.­­ Lucrări importante de mecanizare a unor operaţiuni de lucru în tur­nătorii — ca prepararea amestecului de formare, transportul în secţii, cu­răţirea pieselor turnate—s-au efec­tuat aproape în toate turnătoriile. Aceste lucrări, care s-au făcut pe baza unor studii tehnice bine gîndi­­te, pe lîngă faptul că au determinat obţinerea unui indice superior în ce priveşte calitatea pieselor turnate, creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice, au condus şi la uşurarea efor­turilor fizice ale turnătorilor, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Un exemplu semnificativ îl consti­tuie construirea noii instalaţii de sablare de la „Metalul Roşu“. Aici, pînă nu de mult, sablarea pieselor se făcea cu o instalaţie rudimentară, cu randament scăzut şi care degaja mult praf. Cu noua instalaţie se rea­lizează o creştere a productivităţii muncii cu 30 la sută, la operaţia de sablare, iar praful este eliminat complet. Mobilizaţi de sindicate, turnătorii s-au ocupat cu mai multă perseve­renţă de introducerea şi extinderea unor metode şi procedee avansate de lucru. Comitetele sindicatelor de la „Unirea“, „Tehnofrig“, „Metalul Roşu“, Atelierele de reparat mate­rial rulant „16 Februarie“ au îndru­mat comisiile inginerilor şi tehnicie­nilor să studieze atent posibilităţile existente la fiecare loc de muncă, să analizeze în funcţie de procesul de producţie care dintre metode sau procedeele tehnice pot fi introduse sau extinse şi ce trebuie să se facă pe această linie. Tot în acest scop, la indicaţiile C.L.S., comitetele sin­dicatelor au organizat schimburi de experienţă între turnătoriile din oraş sau în alte întreprinderi din ţară care dispun de turnătorii mp-M. OPREA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Cluj (Continuare în pag. 3­ a) In clişeu vă prezentăm pe trei din membrii brigăzii condusă de Stelian Niţă din secţia prefabricate a întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton din Piteşti, bri­gadă care şi-a îndeplinit sarcinile de plan ce-i reveneau pe acest an încă de la 23 noiembrie, executînd numai lucru de calitate. Aceştia sunt: Ioniţă Modrescu, Gheorghe Sandu şi Ion Pîrvu, evidenţiaţi, lună de lună, în întrecerea socialistă. Foto: P. COZIA -----------------­ CALITATEA — obiectiv principal Peste prevederile normativului De la începutul anului şi pînă acum, colectivul uzinelor „Carbo­­chim“ din Cluj a produs, peste plan, 50 tone electrozi siderurgici, 134 tone pastă electrozi şi 90 tone pietre polizor. In acelaşi timp muncitorii, inginerii şi tehnicienii au acordat o atenţie deosebită calităţii produselor. Urmărirea comportării produselor în exploatare la beneficiari pe o pe­rioadă mai mare s-a soldat cu luarea unor importante măsuri care apli­cate au ridicat simţitor indicii lor calitativi. 94,6 la sută din cantitatea electrozilor siderurgici livraţi în a­­cest an a fost de calitatea I, faţă de 40 la sută cit prevede normativul. In ultimele 4 luni s-a produs electro­­corindon normal numai de calita­tea I-a. (Coresp. „Munca") Locuinţe la nivelul cerinţelor Conducerea Grupului de şantiere nr. 3 din cadrul Trustului regional de construcţii Braşov a elaborat un plan de măsuri tehnico-organiza­­torice pentru anul 1965, care se re­feră la îmbunătăţirea nivelului cali­tativ al construcţiilor, creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea preţu­lui de cost. O parte din măsurile luate prevăd sistematizarea depozi­telor de materiale, mărirea capacită­­--------------------★ ţii de înmagazinare, mecanizarea procesului de încărcare-descărcare şi manipulare a materialelor etc. In scopul ridicării nivelului cali­tativ al construcţiilor, se prevede extinderea utilizării materialelor plastice la lucrările de locuinţe, prin folosirea unor importante cantităţi de tapete lavabile, vopsele vinacet, covor P.V.C. cu şi fără suport textil etc. O parte din măsurile amintite vor aduce Grupului de șantiere nr. 3 o economie antecalculată în valoare de 169 000 lei. IULIAN IONAȘCU inginer In oraşul Braşov se dau în folosinţă oamenilor muncii noi şi noi apartamente Foto t AGERPRES. Fişă de portret M. COLEŞIU Şi L. BĂRBIERI Nu sunt legături de rudenie în­tre ei. Dar juri că sunt fraţi. Şi asta nu pentru că sunt, intr-un fel, nedespărţiţi, ci pentru că e­­venimentele mai însemnate din viaţa lor se înscriu pe aceeaşi coordonată. S-au cunoscut în urmă cu vreo 10 ani. Se aşezase­ră în aceeaşi bancă, în primul an, la şcoala profesională. S-au cercetat cu interesul curios al copiilor ce încep să salte dincolo de vîrsta copilăriei. — Tănase Gheorghe îmi zice mie. Pe tine cum te cheamă ? — Nedelcu Nicolae, i-a răs­puns, tot şcolăreşte, vecinul. Se pare că această recoman­dare reciprocă le-a fost de ajuns, atunci, la început. Cum-necum au aflat apoi fiecare despre ce­lălalt de unde e, ce îi sînt părin­ţii, ce l-a atras spre meseria de strungar. Căci nu întîmplarea hotărăşte îmbrăţişarea unei me­serii, ci o sumă de elemente din care se naşte o pasiune trainică, unică. Gheorghe, de pildă, se o­­bişnuise cu m­eseria asta, încă de acasă. Intr-un fel începuse să-i descopere frumuseţile şi cîte ceva din taine din discuţiile pe care auzea că le poartă tatăl său cu alţi oameni. Şi cînd, în glumă, dar cu tonul acela serios cu care oamenii mari stau uneori de vorbă cu copiii, cineva îl în­treba : „Ce vrei tu să faci cînd ăi fi mare, măi ţîcă ?“ el răspun­dea : — Strungar ca tata, ca nenea Iosif Naghi. Şi aşa, din dragostea lui din­ţii şi neschimbătoare, Gheorghe Tănase a ajuns pe băncile şcolii profesionale de pe lingă uzinele „Griviţa Roşie“ din Bucureşti. Au trecut anii de şcoală, aşa cum trec totdeauna, ca un vis. Gheorghe şi Nicolae au fost re­partizaţi ca strungari în uzinele „Griviţa Roşie“ la secţia rotărie­­vagoane. Intraseră, cum s-ar spune, într-o nouă şcoală — căci cărţile, oricît ar fi de complete, nu dezleagă chiar toate chichi­ţele unei meserii şi doar prac­tica împreună cu experienţa ce­lor mai vîrstnici, finisează, ca un giuvaier, meseriaşul. Iosif Naghi, cunoştinţa mai veche a lui Gheorghe, inginerul Marius Che­­ptăr şi alţii au început să-i ajute, arătîndu-le cum maşina poate fi mai bine folosită, cam care sunt turaţiile potrivite în raport cu duritatea materialului de prelu­crat. Gheorghe şi Nicolae erau „numai urechi". Şi asta s-a re­simţit, treptat, în rezultatele muncii lor. In primul an de pro­ducţie n-aveau depăşiri de plan mai mici de 20 la sută ! — Toate-s bune, măi fraţilor, (începuseră tovarăşii de muncă să le spună aşa...), dar la mintea pe care bag seama că o aveţi nu-i de-ajuns. Daţi-i înainte cu cartea, că puteţi! i-a sfătuit strungarul Naghi. De dragă, le era dragă cartea, dar cumva le era teamă să se apuce de şcoala medie. Nu e teamă de leneş — ea era izvorîtă dintr-o exigenţă deosebită faţă de ei înşişi. — Ce zici, Nicule ? * — De-o începem, nu trebuie să o trecem cum trece cîinele prin apă... e greu... Ce s-au sfătuit împreună, vi seri lungi şi cu discuţii aprinse, doar ei ştiu. Fapt e că s-au în­scris la şcoala medie serală. Gheorghe o mai rărise cu antre­namentele de box (şi tare mult ti place sportul!). Nicolae, la rîndu-i, ieşea mai rar la plim­bările de dragoste de la şosea. Învăţau. Studiau cu seriozitate. — Ia spuneţi-mi drept, nu cumva voi repetaţi anul ? îi în­trebase la început profesoara de matematică Emilia Lupu. S-au roşit amîndoi deodată. „Cum, ne crede repetenţi ? !“ — Nu! — Atunci să ştiţi că voi mate­maticieni trebuie să vă faceţi. Prea iute se lipeşte algebra de voi! Le plăceau matematicile, fi­zica, chimia. Nu le învăţau din obligaţie, ci cu un fel de interes mereu crescînd. Mai cu seamă că multe din cele învăţate ve­neau să le explice legile intime ale lucrului mecanic, ale mate­riei. Mînuind algebra, puneau în ecuaţie duritatea, frecarea şi calculau cea mai potrivită viteză pentru o anumită operaţie de prelucrare. Nu mai lucrau empi­ric, cu cele dobîndite de o expe­rienţă prin tatonări, ci ştiinţific. Şi iarăşi au trecut anii de şcoală... După maturitate s-au gîndit să (Continuare în pag. 3-a) Anul XX­­ nr. 5309 MARTI 1 DECEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Rezultate ale hărniciei şi priceperii Filatorii şi ţesătorii întreprinderii „Textila" din Piteşti s-au angajat ca prin folosirea mai bună a materiilor prime şi materialelor, a capacităţii de lucru a maşinilor şi utilajelor, să dea în acest an peste plan 80 400 kg fire şi 120 000 mp ţesături de bună calitate. Ca urmare a sprijinului a­­cordat de către comitetul sindicatu­lui în organizarea mai bună a în­trecerii socialiste, în cadrul căreia un accent deosebit s-a pus pe pro­movarea tehnologiei moderne de lucru şi creşterea randamentului maşinilor, colectivul de aici şi-a depăşit lună de lună sarcinile de plan. Astfel, de la începutul anului, pe graficul întrecerii socialiste a fost înscrisă peste prevederile planului cantitatea de 113 000 mp ţesături şi mai bine de 80 000 kg fire de bumbac de bună calitate. (Coresp. „Munca") In cuprinsul ziarului: — Adunări de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale. — Pe temele protecţiei muncii. — La sfîrşit de săptămină prin cluburi ale sindicatelor. (Pag. 2-a) — Sport. (Pag. 3-a) — Din mişcarea sindicală şi mun­citorească. (Pag. 4-a) Cu planul anual îndeplinit , întreprinderile din cadrul Di­recţiei regionale a economiei fores­tiere Bacău au îndeplinit sarcinile de plan pe anul în curs. La obţine­rea acestui important succes o con­tribuţie de seamă au adus-o creş­terea gradului de mecanizare a lu­crărilor şi extinderea metodelor de muncă avansate în sectoarele de ex­ploatare (în special folosirea pe sca­ră largă a brigăzilor complexe cu plata în acord global), ceea ce s-a răsfrînt pozitiv asupra sporirii pro­ductivităţii muncii şi valorificării superioare a masei lemnoase. Fores­tierii din regiune au reuşit să obţină în primele 10 luni ale anului econo­mii suplimentare la preţul de cost în valoare de 5 600 000 lei, precum şi beneficii în plus de peste 14 500 000 lei. (Coresp. „Munca“) • Colectivul de muncă de la­­ Sali­na Ocna-Dej, regiunea Cluj, a rapor­tat la 26 noiembrie îndeplinirea pla­nului anual la producţia globală şi marfă. Schimburile de mineri con­duse de maiştrii Dumitru Munteanu şi Ştefan Bradaş care au scos peste planul anual 1161,5 tone şi respectiv 265,3 tone sare de bună calitate şi-au adus o contribuţie de preţ la această realizare. VASILE BONTA tehnician • Ieri, colectivul Uzinei de repa­raţii din Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, a îndeplinit sarcinile de plan pe acest an la toţi indicatorii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici, împletind în cadrul între­cerii socialiste lupta pentru realiza­rea unei producţii şi productivităţi sporite cu cea pentru reducerea consumurilor specifice şi a cheltuie­lilor de producţie, au obţinut pînă acum 910 000 lei economii peste plan. (Coresp. „Munca") Conferinţă de spectroscopie Luni dimineaţa au început în aula Academiei R. P. Romine lucrările celei de a 3-a Conferinţe de spec­troscopie organizată de­ Academia R. P. Romine în colaborare cu In­stitutul de fizică din Bucureşti şi unele ministere interesate în aceas­tă problemă. Participă membri ai prezidiului Academiei, profesori universitari, cercetători din diferite institute, re­prezentanţi ai unor ministere şi în­treprinderi din Bucureşti şi din ţară. Iau parte, de asemenea, delegaţi ai comisiilor de spectroscopie şi ai a­­cademiilor din mai multe ţări, pre­cum şi reprezentanţi ai unor firme străine, producătoare de aparataj spectroscopic. Lucrările au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei, care, după salutul adus participanţilor, a făcut o expunere asupra direcţiilor de cercetare pa plan mondial, relevând importanţa teoretică şi practică a cercetărilor din acest domeniu. După primul referat de ansamblu prezentat de prof. Ion Agîrbiceanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, participanţii la con­ferinţă au vizitat expoziţia de apa­ratură spectrală modernă, organiza­tă cu acest prilej în localul Acade­miei. Firme producătoare din An­glia, Italia, Japonia şi R. P. Ungară, precum şi Institutul de fizică ato­mică din ţara noastră expun apa­rate ştiinţifice, prospecte şi panouri. Lucrările conferinţei vor dura patru zile, timp în care vor fi pre­zentate referate privind aparatura spectrală şi comunicări ştiinţifice pe diferite probleme de specialitate. (Agerpres) În lumea eritecului şi jocului popular Ieri seară a avut loc la Studioul Conservatorului „Ciprian Porum­­bescu“ din Bucureşti prima mani­festare , în cadrul ciclului „Folclorul patriei noastre“. Expunerea prezen­tată cu acest prilej a fost însoţită de exemplificări executate de ansam­bluri folclorice din Capitală, audi­ţii pe bandă şi un film. Participa­rea la aceste manifestări este des­chisă publicului. Amănunte se pot căpăta la sediul conservatorului (Rep.) Lucrare dedicată pictorului J. Al. Steriadi In. Editura „Meridiane“ a apărut, în cadrul colecţiei „Arta pentru toţi“, lucrarea dedicată pictorului, Jean Al. Steriadi­ Prezentînd momentele cele mai­ semnificative din creaţia aces­tui cunoscut artist al penelului, lu­crarea oferă, totodată, cititorilor pri­lejul de a admira 12 reproduceri co­lor — portrete, compoziţii, peisaje. Mărturii din epoca neolitică Cu prilejul cercetărilor arheolo­gice, colectivul Muzeului de istorie din Focşani a identificat în satul Dragosloveni o aşezare arheologică datînd din epoca bronzului, iar la Cîndeşti a fost descoperit un depo­zit de unelte de fierărie compus din 60 de piese (ciocane, cleşti, brăzdare de plug, seceri etc) apreciate ca a­­parţinînd sec. X şi XI. Aşezări ase­mănătoare au mai fost descoperite în comuna Găuri, raionul Panciu, şi în comuna Palanca-Urecheşti unde au fost depistate 3 aşezări pe baza numeroaselor fragmente de ceramică, vase, figurine de lut din epoca neolitică. (Coresp. „Munca“) Televizorul şi aparatul de filmat, în sprijinul medicinii La spitalul Fundeni din Capitală, aparaturii clasice în materie de ra­diologie i s-au adăugat televizorul şi aparatul de filmat. Cu ajutorul lor se fac investigaţii pentru stabilirea mai precisă a diagnosticelor. Cine­matografia,­­ de pildă, prezintă mari avantaje faţă de radiografiile obiş­nuite, deoarece permite să se înre­gistreze imaginea pe peliculă şi să se urmărească organele interne în mişcare. Expoziţie de porumbei voiajori Recent, în piaţa Trandafirilor din Tg. Mureş s-a deschis o interesantă expoziţie de porumbei voiajori. In cadrul expoziţiei sunt prezentaţi 300 de porumbei de rasă superioară, a­­parţinind unui număr de 45 crescă­tori din Mediaş, Aiud, Turda, Sighi­şoara, Tg. Mureş etc. O parte din po­rumbeii expuşi au participat la con­cursuri internaţionale, cucerind me­dalii şi cupe. IOAN PĂUŞ corespondent voluntar „Pană Lesnea Rusalim" CLUJ.­­ Opera de stat din Cluj a prezentat luni seara, în premieră, opera „Pană Lesnea Rusalim“ de Paul Constantinescu. Spectacolul a fost pus în scenă de regizorul A. I. Arbore, iar conducerea muzicală a fost încredinţată dirijorului. Anatol Chisadji, artist emerit. (Agerpres) O pasiune nedesminţită Foto : A. ŞTEFAN

Next