Munca, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5309-5334)

1964-12-01 / nr. 5309

Pag. 2-a mmi of of the mk Iami h mmsimmi în discuţie: Calitatea asistenţei sanitare Activitatea sindicală din ramura sanitară are ca obiectiv principal sprijinirea lucrătorilor ce muncesc în acest domeniu pentru a-şi înde­plini cut mai bine sarcinile de mare răspundere ce le revin pentru ocro­tirea şi îngrijirea sănătăţii popu­laţiei. Tocmai aceste preocupări au con­stituit subiectul principal al dezba­terilor adunării pentru dare de seamă şi alegeri în grupa sindicală nr. 3 de la policlinica din Iaşi. Lucrînd în teritoriul circumscrip­ţiilor 5 şi 8, colectivul medico-sani­­tar al acestei grupe sindicale acordă asistenţă medicală în mai multe unităţi industriale, instituţii, şcoli, şi, fireşte, în cartier. Dezbaterile adunării au scos în evidenţă că biroul grupei, îndrumat de comitetul sindicatului, a stăruit şi a acordat sprijin deosebit ridicării continue a nivelului muncii profe­sionale. S-a apreciat mai ales munca depusă în punctele sanitare din în­treprinderile I.R.E.I., vizit­a de repa­raţii mecanice,­ întreprinderea de colectarea şi industrializarea lapte­lui, Baza 5 Competrol, T.A.P.L. şi altele. Pe lingă asistenţa medicală acordată, personalul medico-sanitar, sprijinit de organele sindicale din a­­ceste unităţi este preocupat de pre­venirea îmbolnăvirilor. In acest scop, se pune accent deosebit pe examenele medicale periodice, pre­zintă conferinţe­ de educaţie sani-­ tară, urmăreşte dotarea şi buna funcţionare a posturilor de prim­­ajutor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, organizează dispensarizarea bolnavilor cronici etc. împreună cu organele sindicale şi conducerile administrative din întreprinderile respective, medicii fac ample analize ale morbidităţii şi recomandă măsuri menite să prevină accidentele şi îm­bolnăvirile. In darea de seamă s-a subliniat, printre altele, aportul pe care l-a adus, în această direcţie, medicul Constantin Bulău, de la punctul sanitar al întreprinderii de trans­port din localitate. In urma propu­nerilor făcute de el s-a instalat un ventilator în sectorul tapiţerie, s-au curăţat luminatoarele din hală şi s-a reparat baia. Rezultatul activi­tăţii se materializează în scăderea numărului zilelor de incapacitate temporară de muncă. S-a bucurat de aprecieri şi munca depusă de personalul medico-sanitar al dispensarului nou înfiinţat în cartierul Dimitrie Cantemir. Instalat în încăperi corespunzătoare, bine utilat şi deservit de un colectiv harnic, acest dispensar are condiţii optime pentru acordarea unei asis­tenţe medicale superioare. Aici, munca curativo-profilactică stă per­manent în centrul preocupărilor. Personalul dispensarului controlează cu regularitate starea, de igienă din şantierele de construcţii şi respec­tarea normelor de igienă­­ şi secu­ritatea muncii, felul în care sunt în­treţinute dormitoarele, calitatea meselor la cantină etc.Inn urma con­troalelor periodice preventive, au fost dispensarizaţi acei muncitori cu afecţiuni cronice. Medici ca Lidia Antoniuc, Clara Urnă sunt mult a­­preciaţi de numeroşi constructori. Biroul grupei sindicale — au sub­liniat medicul pediatru Gabriela Fierman, surorile medicale Corina Creţu, Matilda Gheorghiu şi alţi vorbitori — a mobilizat şi ajutat personalul medico-sanitar pentru a desfăşura o intensă activitate edu­­cativ-sanitară în rindul populaţiei. In întreprinderi au avut loc expu­neri pe diferite teme de igienă şi protecţie a muncii. Medicii pediatri au organizat convorbiri şi lecţii pentru mame, avînd ca tematică creşterea copiilor şi prevenirea îm­bolnăvirii acestora etc. S-a analizat, săptăminal, starea de sănătate a copiilor pînă la vîrsta de 1 an, acţiune care are drept scop urmă­rirea atentă a dezvoltării micuţilor şi profilaxia diferitelor afecţiuni ce ar putea avea urmări grave la a­­ceastă vîrstă. Eficacitatea este dove­dită de faptul că mortalitatea infan­tilă in raza circumscripţiilor de­servite de personalul medico-sani­tar din această grupă sindicală s-a redus în cursul acestui an la zero. Adunarea de dare de seamă şi a­­legeri a grupei sindicale nr­. 3 a pri­lejuit preţioase învăţăminte pentru munca biroului nou ales, cit şi pen­tru toţi membrii de sindicat. Ca organizator al grupei a fost reales dr. Leon Grisaru, medic bine pregă­tit profesional şi care se bucură de stima şi încrederea colectivului. N. GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi O mai atentă deservire a cumpărătorului! Despre activitatea lucrătorilor cooperativei din comuna Mărgineni, raionul Bacău, se pot spune multe lucruri frumoase. Ca urmare a stră­daniei lor planul de aprovizionare şi desfacere al cooperativei pe pe­rioada scursă din acest an a fost în­deplinit şi depăşit, asigurindu-se o deservire tot mai bună a locuitori­lor comunei. Problemele acestea, şi în general întreaga activitate, desfă­şurată de lucrătorii cooperativei pe linia intensificării schimbului dintre oraş şi sat au fost dezbătute pe larg c­u ocazia adunării pentru darea de seamă şi alegeri a grupei sindicale a lucrătorilor cooperativei din co­mună. Darea de seamă, prezentată de or­ganizatorul grupei sindicale, şi dis­cuţiile purtate pe marginea ei au scos în evidenţă succesele obţinute de cei 20 de lucrători ai cooperati­vei, subliniind aportul biroului gru­pei sindicale la realizarea lor. Sub îndrumarea comitetului sindicatului salariaţiilor din comună, biroul gru­pei sindicale a reuşit să antreneze toţi lucrătorii în întrecerea socialis­tă avînd ca obiectiv îndeplinirea şi depăşirea planului de aprovizionare şi desfacere, reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor, o deser­vire atentă şi civilizată a cumpără­torilor etc. Cele mai bune rezultate le-au obţinut magazinul metalo­­chimic Mărgineni, magazinul mixt din satul Trepeş care, in afară că şi-au îndeplinit şi depăşit planul de aprovizionare şi desfacere, consti­tuie şi exemple în ceea ce priveşte grija pentru păstrarea avutului ob­ştesc, întreţinerea curăţeniei localu­rilor, comportarea civilizată faţă de cumpărători. Biroul grupei sindicale a­ studiat experienţa bună a evidenţiaţilor în întrecerea socialistă şi a organizat popularizarea ei atît cu ocazia adu­nărilor grupei sindicale, cit şi prin discuţii iniţiate pe această temă. Da­rea de seamă şi majoritatea celor care au luat cuvîntul la discuţii s-au ocupat însă cu multă atenţie şi de unele lipsuri care s-au semnalat în activitatea grupei sindicale, subli­niind că dacă acestea ar fi fost re­mediate la timp rezultatele erau cu mult mai bune. Astfel, mai sunt lucrători ai coope­rativei care manifestă neglijenţă în muncă, sau care dovedesc o atitudi­ne necuviincioasă faţă de cumpără­tori. Tovarăşii Gheorghe Cristea, Ana Oprea, Mihai Fostea, Boanţă Rocoş şi alţii au cerut biroului gru­pei sindicale să se ocupe în mai mare măsură de ridicarea nivelului profesional şi de educaţia tuturor lucrătorilor cooperativei. Ei au pro­pus ca pe viitor să se acorde mai multă atenţie organizării a diferite­i acţiuni ca : vizite la unităţile cu cele mai bune rezultate, intîlniri şi discuţii cu evidenţiaţii în întrecerea socialistă, ceea ce va permite ex­tinderea mai largă a experienţei po­zitive cu privire la aprovizionarea magazinelor, păstrarea în bune con­diţii a mărfurilor, comportarea aten­tă faţă de cumpărători etc. De asemenea, s-a arătat necesita­tea organizării mai multor acţiuni culturale, şi în special conferinţe, care să ducă la întărirea disciplinei în muncă, la ridicarea nivelului profesional şi de cultură generală a fiecărui lucrător. Învăţînd din lipsurile care au fost semnalate in, adunarea de alegeri, însuşindu-şi propunerile valoroase făcute cu acest prilej şi mai cu sea­mă străduindu-se să le traducă cit mai repede în viaţă, noul birou al grupei sindicale va reuşi să-şi adu­că un aport şi mai substanţial la îmbunătăţirea activităţii salariaţilor cooperativei, la creşterea nivelului de aprovizionare şi deservire a populaţiei comunei. 1. LUPU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău Secvenţă industrială ploieşteană Foto : C. PETRE MUNKA La sfirșit de săptămină prin cluburi ale sindicatelor Varietăţi Se poate spune că spectacolele de varietăţi care au avut loc simbătă şi duminică la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi au fost aştep­tate cu mult interes. Programul a cuprins muzică uşoară şi populară, momente vesele, dans modern, acro­baţii plastice etc., aşa că spectatorii in rindul cărora se găseau numeroşi textilişti de la fabrica „Ţesătura“, metalurgişti de la Atelierele R.M.R., Uzina metalurgică, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii de la Fabrica de mobilă, de la întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice şi alţii, împreună cu familiile lor au avut prilejul să petreacă cîteva ore deo­sebit de plăcute. In rindul interpreţilor, alături de actorii Roxana Matei şi Florin Do­rian de la Teatrul satiric „C. Tăna­­se“ din Capitală, şi-au dat concursul un grup de balerini de la Opera de stat din Iaşi, formaţia orchestrală de muzică uşoară şi soliştii vocali ai Casei de cultură a sindicatelor, ta­raful „Periniţa“ de la întreprinde­rea de construcţii şi montaje din Iaşi, gimnaştii şi gimnastele de la C.S.M.S. Iaşi şi alţi artişti amatori. Spectacolele au fost reuşite şi au plăcut mult, artiştii fiind aplaudaţi de public. Organizarea unor asemenea spec­tacole este bine venită şi ar trebui permanentizată în activitatea Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi. G. NICOLAE Pe temele protecţiei muncii1 ACŢIUNE RODNICĂ „In vederea îndeplinirii sarcinilor lor privind protecţia muncii, sindi­catele organizează periodic acţiuni de control obştesc privind aplicarea de către conducerile tehnico-administrative a măsurilor de protecţia muncii, pe întreprinderi, secţii, ateliere şi locuri de muncă, propunînd măsuri care să ducă la continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă“, (­în Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor privind orga­nizarea protecţiei muncii în R.P.R.). Controlul obştesc de protecţia muncii este o acţiune de masă prin care se urmăreşte atragerea colec­tivelor din: întreprinderi la rezolva­rea diferitelor probleme, legate de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, la corecta aplicare a normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii, precum şi la depistarea şi elimina­rea unor deficienţe existente la locurile de muncă şi care ar putea cauza accidente sau îmbolnăviri profesionale. Comitetul sindicatului întreprinderii de construcţii şi mon­taj nr. 1 din cadrul T.R.C. Tg. Mu­reş desfăşoară, potrivit atribuţiilor sale un control permanent şi exi­gent asupra felului cum conducăto­rii proceselor de producţie aplică măsurile de protecţia muncii. Sub îndrumarea comitetului de partid el a hotărît să organizeze şi, o ac­ţiune mai largă de control obştesc cu participarea întregului colectiv. Din experienţa anterioară s-a cristalizat bine ideea justă că reu­şita, eficacitatea unei asemenea ac­ţiuni de masă este condiţionată în bună măsură de pregătirea ei te­meinică. în urma indicaţiilor primite din partea C.L.S., comitetul sindicatului a întocmit cu cîteva săptămîni înainte planul de acţiune care pre­vedea etapele pregătirii şi desfăşu­rării controlului obştesc. O primă măsură a fost constitui­rea unui colectiv central, la nivelul întreprinderii, îtt componenţa că­ruia au intrat atît membri ai co­mitetului sindicatului cit şi direc­torul întreprinderii, inginerul-şef, şeful serviciului producţie şi alţi factori răspunzători de conducerea şi organizarea producţiei ca şi a protecţiei muncii. Acest colectiv cit şi cele constituite la nivelul şantie­relor au avut menirea să sprijine acţiunea de la început şi pînă la terminarea ei. Comitetul sindicatului a instruit temeinic pe membrii comisiei sale de protecţia muncii şi pe inspecto­rii obşteşti din birourile grupelor sindicale, arătîndu-le importanţa acţiunii, modul cum se va desfă­şura ea. La rindul lor aceştia au stat de vorbă cu muncitorii. Ei au fost îndemnaţi să participe în nu­măr cit mai mare la controlul ob­ştesc, verificînd fiecare locul său de muncă, starea dispozitivelor şi a apărătorilor de protecţie, a schele­lor şi balustradelor, a căilor de ac­ces, venind cu propuneri concrete pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi prevenirea accidentelor. La popularizarea acţiunii a fost atrasă şi comisia pentru activitatea cultural-educativă de masă care a asigurat o agitaţie vizuală mobili­zatoare (afişe, articole la gazetele de perete). La sala culturală au fost prezentate şi cîteva filme documen­tare cu tematică de protecţia mun­cii: „Folosirea apărătorilor de pro­tecţie“,­­ „Ne întîlnim la ora 2“, şi altele. Pe de altă parte, conducerea, tehnico-administrativă a întreprins reexaminarea maiştrilor şi şefilor de brigadă, precum şi o instruire specială a muncitorilor asupra N.T.S. Rezultatul acestei pregătiri seri­oase s-a văzut încă din primele zile ale începerii controlului obştesc. Un prim sondaj în conţinutul propune­rilor, făcut de comitetul sindicatu­lui, l-a determinat să ceară condu­cătorilor şantierelor respective apli­carea de urgenţă a unor măsuri. Astfel, la lotul de la bazinul de apă s-a montat cuţitul divizor la ferăs­­­­trăul circular, iar la şantierul „Me­­talotehnica“ balustrade de protecţie la schelele exterioare. De asemenea au fost acoperite şanţurile râmase în urma săpăturilor de la şantierul canalului colector. O interesantă propunere a venit din partea constructorilor din bri­găzile conduse de Virgil Moldovan, Szabó Carol şi László Doji. La casa scărilor unor blocuri, lucrau în acelaşi timp toate echipele : mozai­cari, instalatori, electricieni şi alţii, existînd pericolul de accidentare din cauza aglomeraţiei. Cele trei brigăzi au cerut să se lucreze şi aici pe faze de lucru. In propunerile fă­cute de alţi muncitori s-a cerut să fie completate balustradele şi podu­rile de protecţie lipsă (la şantierul de la „Metaiotehnica“, la blocurile A2, A3, A4 — şantierul din Aleea Carpaţi şi altele). Unele propuneri au vizat lipsa materialelor de propagandă asupra N.T.S. La şantierul din Aleea Car­paţi, de exemplu, tăbliţele pentru marcarea locurilor periculoase (35 de bucăţi) stăteau... în magazie. Ex­plicaţia : maistrul nu voia să aibă bătaie de cap cu inventarierea, lor (? !). In tot timpul acţiunii, din partea muncitorilor, a inginerilor şi mai­ştrilor constructori au venit zeci de propuneri din care unele au fost rezolvate cu posibilităţile şantiere­lor. Altele ■ au fost centralizate şi înaintate conducerii tehnico-admi­nistrative a întreprinderii. Conclu­ziile trase în urma controlului ob­ştesc au stat la baza unui plan de măsuri cuprinzător, prevăzînd ter­mene pentru realizarea acestora. Important este şi faptul că în timpul controlului obştesc şi după aceea a crescut exigenţa oamenilor faţă de aplicarea şi respectarea N.T.S., a sporit răspunderea celor care conduc şi organizează produc­ţia pentru respectarea obligaţiilor care le revin pe linie de protecţia muncii. Analizînd eficacitatea controlului obștesc se remarcă că cele mai multe propuneri se referă la nece­sitatea intensificării controlului pe care conducerea tehnico-adminis­trativă trebuie să-l facă, încă din faza de organizare a șantierelor, controlul care să aibă ca obiective principale: asigurarea locurilor de muncă cu toate dispozitivele şi a­­părătorile de protecţie, recepţiona­­rea schelelor din punct de vedere al protecţiei muncii de către maistrul respectiv, îmbunătăţirea conţinutu­lui, calităţii instructajelor asupra N.T.S. (nu numai a evidenţe) scrip­tice a fişelor respective, aşa cum s-a făcut pînă acum). Această acţiune de masă trebuie, fireşte, dusă pînă la capăt. Ea nu absolvă însă comitetul sindicatului de sarcina care-i revine de a des­făşura şi pe mai departe un control permanent şi exigent asupra apli­cării măsurilor de protecţia muncii, urmărind cu precădere, în această perioadă, traducerea în viaţă a tu­turor propunerilor făcute cu prile­jul acţiunii de control obştesc. De asemenea, să organizeze adunări pe grupe sindicale şi loturi de muncă în care să fie combătute cu tărie manifestările de nepăsare ale unor maiştri şi ingineri care lasă proble­mele de protecţia muncii pe planul al doilea. MARIANA CHIŢU Peste 24 000 cărţi citite de aproape 4 000 de cititori pînă acum. Aceste rezultate se datoresc comitetului sindicatului Fabricii de postav Buhuşi, care, prin comisia cultural-educativă, a desfăşurat o muncă susţinută în rîndul salariaţilor pentru răspîndirea cărţii, în clişeu , aspect din sala de lectură a bibliotecii. Foto : C. PETRE Cu microfonul printre să­ ­ui mai bine de o săptămină în urmă comitetul sindicatului de la întreprinderea de construcţii orăşe­neşti Galaţi a început pregătirea în vederea organizării unei întîlniri cu fruntaşii şi­ evidenţiaţii în întrece­rea socialistă. ...Simbătă seara, în sala de festi­vităţi a întreprinderii, frumos ame­najată, s-au adunat peste 150 de fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă împreună cu familiile lor. După cuvîntul de deschidere al di­rectorului întreprinderii, brigada artistică de agitaţie a prezentat un program artistic, în sală, direct în­tre constructori, în continuare, a urmat seară de dans în al cărei pro­gram au fost introduse numeroase surprize. Una dintre acestea a con­stituit-o, fireşte, prezenţa în rîndu­­rile constructorilor a actorilor Tea­trului muzical, soliştii : Nicolae In­­ghiş, Floarea Alecu, Gheorghe Da­­videscu şi alţii care au interpretat cu multă căldură aria „Gizelei“ din Trubadurul, „La dona i­mo­bile“ din Rigoletto, canţonetele „Santa Lucia“, „Di Mari“ şi alte bucăţi solicitate de sărbătoriţi. Arii­le din opere şi operete au făcut apoi loc unei hore în care s-au prins majoritatea sărbătoriţilor. Progra­mul a avut surprize şi pentru con­structorii mai tineri­. Sub conduce­rea instructoarei Geta Dinu de la Teatrul muzical,, un grup de tineri au învăţat să danseze corect „Pes­căruşul“. De-a lungul­­întregului program, microfonul a popri­t ad­e­sea la fruntaşi şi evidenţiaţi ca : Dumitrache Ciupitu, şef de briga­dă complexă, Mihai Sid­alea, şef de echipă zidari, Petrache Creţu, lăcă­tuş, Victoria Petrescu, şefă de echi­pă zugravi-vopsitori, Ion Tîrlea, maistru şi alţii. Majoritatea au vor­bit despre munca lor, despre rezul­tatele şi preocupările de viitor ară­­tînd că seara organizată de comite­tul sindicatului a fost plăcută şi plină de conţinut. M. CIŞMAN Nr. 5­309 in cinstea fruntaşilor şi evidenţiaţilor in întrecerea socialistă Consiliul raional al sindicatelor „30 Decembrie“ din Capitală, în co­laborare cu comitetul raional de cultură şi artă a organizat duminică, in sala Teatrului C.C.S., un specta­col de varietăţi în cinstea fruntaşi­lor şi evidenţiaţilor în întrecerea so­cialistă. La spectacol, intitulat „Bun venit“, au luat parte aproape 700 de spectatori. Şi-au dat concursul la reuşita a­­cestui frumos program, brigada ar­tistică de agitaţie, orchestra şi soliş­tii sindicatului salariaţilor din Mi­nisterul Industriei Alimentare, or­chestra de muzică populară a sin­dicatului de la Combinatul poligra­fic „Casa Scînteii“, orchestra de mandoline a sindicatului salariaţi­lor din Ministerul Minelor şi Ener­giei Electrice şi alte formaţii artis­tice de amatori ale sindicatelor din raionul „30 Decembrie“. Măiestria artiștilor amatori a fost răsplătită cu vii aplauze. VASILE DUMITRU muncitor „Citită pentru dv....,a Sălile clubului S.M.T. Cobadin — au devenit,­ în ultimul timp, anima­te şi­ frecventate tot mai des. Duminică după amiază, mecaniza­torii de la S.M.T. Cobadin au avut surpriza să vadă apărînd pe scena clubului lor oaspeţi sosiţi din Con­stanţa , brigada artistică de­ agitaţie a sindicatului întreprinderii pentru contractarea şi industrializarea lap­telui.— Dobrogea: „Dedicăm programul nostru me­canizatorilor fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă, care in cam­paniile agricole din acest­ an au adus belşug şi rodnicie colectiviştilor pe care îi deserveşte staţiunea dv.“, a spus,, cînd cortina s-a ridicat, Con­stantin Mocanu,­ instructorul brigă­zii artistice de agitaţie. Pe scenă s-a ivit, apoi, o tînără îmbujorată de emoţie,­­deşi nu era la prima ei în­­tîlnire cu publicul şi nici măcar la primul „turneu“. „Cîntă pentru dv., Elena Enache, solistă de muzică populară romî­­nească". Programul­ a fost bogat, variat şi antrenant. Aplauzele gaz­delor, căldura cu care mecanizatorii şi familiile lor au primit pe artiştii amatori din Constanţa au răsplătit străduinţa oaspeţilor de a le pre­zenta acestora un spectacol cit mai atractiv., A fost o după amiază plă­cută, aşa cum comitetul sindicatului îşi propune să organizeze cit mai des în sălile clubului pentru meca­nizatori. GH. DIMA CINEMATOGRAFE Can-Can (film pentru ecran panora­mic) : Patria (9.30 ; 12.30 ; 15.30 ; 12.30 ; 21.15) . Hamlet — cinemascop : Republica (9.30 ; 12.15 ; 15.15 ; 18.15 ; 21). Sedusă și abandonată : Festival (9.45; 12.30; 15.45 ; 18 ; 20.45), Excelsior (10 ; 12.30 ; 15.30 ; 18 ; 20.30) , Gri­viţa (10 ; 12.30 ; 15.30 ; 18 ; 20.30). Melodia (9; 11.15; 13.45; 18.15; 18.45; 21.15) . S-a întîmplat la miliţie — cine­mascop : Luceafărul (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Urmaşul lui Gingis-Han : Carpaţi (10 ; 12 ; 14. 16). Veselie la Acapulco : Bucureşti (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45). Feroviar (9 ; 11.30 ; 14 ; 16.30 ; 19 ; 21.30), Modern (10 ; 12.30 ; 15 ; 17.30 ; 20.15), Flamura (9 ; 11.30 ; 14 ; 16.30 ; 19 ; 21.30). 30 de ani de veselie: Capitol (9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19.15 ; 21.15 ; Aurora (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 15.45 ; 18.30 ; 21), Unirea (11. 16; 18.15; 20.30). Umbrelele din Cher­bourg : Victoria (10 ; 12 ; 14 ; 16.15 ; 18.30; 20.45). Străinul — cinemascop (ambele serii) : Central (9.45 ; 13.15 ; 16.45 ; 20.15), Popular (10.30 ; 16 ; 19.30). Ioana în atac : Lumina (9.45 ; 12 . 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.30), Adesgo. (10.30; 15; 17; 19; 21).. Dragoste la zero grade : Union (11 ; 15 ; 17 ; 19 . 21). Program pentru copil : Doina (10; 11.30 ; 12.30). In viitoare : Doina (13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Galapagos — Din viaţa peştilor exotici : Timpuri Noi (10—21 în continuare). Ghepardul — cinemascop (ambele serii) : Giuleşti (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20). Arta (16 ; 19.30). Teama : Înfrăţirea Intre popoare (11.30 ; 15 ; 17.30 ; 20), To­mis (9.15;;­ 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 13.15 ; 20.30), Moşilor (15.30 ; 18 ; 20.30). Aventura de la miezul nopţii : Cultural (10.30 ; 15.30 ; 18 ; 20.30) . Ciociara : Dacia (9.30 ; 11.45 ; 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 21). M-am îndrăgostit la Copenhaga : Buzeşti (16 ; 18.15 ; 20.30). Domnişoara... Barbă Albastră : Crîngaşi (16 ; 18.15 ; 20.30). Comisarul Maigret se înfurie : Bucegi (9.45 ; 12 ; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21), Pacea (11 ; 16 ; 18.15 ; 20.30), Accattone : Flacăra (14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.30) . Al nouălea nume : Vitan (16 ; 18.15 ; 20.30). încurcătură blestemată : Mioriţa (9.30 ; 12.15 ; 15 ; 18 . 21), Cosmos (15 ; 17.45 ; 20.30). Rezervat pentru moar­te : Munca (16 ; 18.15 ; 20.30). Braţul nedrept al legii : Viitorul (14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). Progresul (11 ; 15 ; 17 ; 19 . 21). Banda de Iaşi : Colentina (10 ; 18 ; 18.15 ; 20.30). Viaţa particulară : Volga (9.45 ; 12 ; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21). Poveste de ne­ron : Floreasca (12 . 16 ; 18.15 20.30) . Comoara din Vadul Vechi : Ratio­va (11 ; 16 ; 1­3.15 ; 20.30). Lira (15.30 ; 18 20.30) . Vii şi morţi — cinemascop (am­bele serii) : Drumul Sării ((10 ; 15.30 19.15). Hatari — cinemascop (ambele se­rii) : Ferentari (8.30 ; 13 ; 16.30 ; 20). Co­laboratorul Ceka : Cotroceni (16 ; 18.15 20.30) . .. —I in TeSeTiisoB^e MARŢI 1 DECEMBRIE 18.30 Universitatea tehnică la tele­viziune. Procedee moderne de anali­ze în petrochimie. 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Năzdrăvăniile vul­pii : Vulpoiul şi veveriţa. 19.40 Emi­siune de teatru : Mitică Popescu de Camil Petrescu. In pauză — Emisiune de , ştiinţă : O expediţie ştiinţi­fică în Oceanul Indian. In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorolo­gic.

Next