Munca, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5336-5360)

1965-01-03 / nr. 5336

Proletari din toate ţările, umţi-vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI — nr. 5336 Duminică 3 ianuarie 1965 4 pagini 25 bani Foc nestins în cetatea metalului, Reşiţa SPOR LA MUNCA ÎN NOUL AN ! Marile realizări cu care întreprin­derile noastre au încheiat bilanţul anului ce s-a scurs arată încă o dată în plus că aplicarea neabătută a politicii de industrializare a ţării, promovată de partidul nostru, asi­gură lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnice materiale a socialismului, constituie fundamentul trainic pen­tru creşterea armonioasă, în ritm susţinut, a ramurilor economiei na­ţionale, pentru făurirea unui trai mai bun al tuturor celor ce mun­cesc. Succesele obţinute exprimă grăitor materializarea concretă a în­deplinirii angajamentelor mobiliza­toare luate în cinstea celui de-al XX-lea an de viaţă nouă, reflectă caracterul tot mai viu, dinamic şi eficient al întrecerii socialiste orga­nizată de sindicate pe baza Directi­velor Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român. începem un nou an de muncă, de întrecere entuziastă. Şi în acest an avem de realizat un program măreţ. 1965 este ultimul an din sesenat şi în zilele lui vom îndeplini integral şi chiar vom depăşi sarcinile trasate de­ Congresul al IlI-lea al partidului. Planul de stat pe anul 1965 continuă înaltul ritm care caracterizează dez­voltarea ţării noastre. Comparativ cu realizările din 1964, producţia in­dustrială va fi cu 13 la sută mai mare, asigurînd astfel un spor de 2,25 faţă de 1959. Vor fi dezvoltate în continuare cu prioritate ramurile industriale de bază, determinante pentru ridicarea continuă a nivelu­lui tehnic în toate sectoarele pro­ducţiei materiale. Pornind de la rea­lizările din 1964, producţia energiei electrice şi termice va spori cu pes­te 29 la sută, a industriei chimice cu aproape 24 la sută, a industriei metalurgiei neferoase cu aproape 19 la sută, iar a industriei construc­ţiilor de maşini va cunoaşte în acest an o creştere de peste 13 la sută. Creşteri importante, corelate cu spo­rirea veniturilor populaţiei, sunt pre­văzute, de asemenea, la producţia bunurilor de consum : 12,5 la sută în industria uşoară, peste 11 la sută în industria alimentară. Lupta pentru înalta calitate a pro­duselor este o sarcină majoră şi tre­buie să se afle mereu pe primul plan in preocupările fiecărui om şi colectiv, în centrul activităţii orga­nelor sindicale. In adunările de dez­batere a cifrelor de plan pe 1965, care au loc în întreprinderi, oame­nii muncii subliniază caracterul mo-.­bilizator al sarcinilor de plan din a-­­cest an, răspund chemării partidu­lui prin angajamentele concrete, pen­tru ridicarea necontenită a calităţii produselor la nivelul celor mai reu­şite mărfuri , de pe piaţa mondială. Pentru realizarea acestui obiectiv, muncitorii, inginerii şi tehnicienii propun importante măsuri tehnico­­organizatorice, pe fiecare treaptă a procesului de producţie, de la recep­ţia materiei prime şi pînă la produ­sul finit. Sindicatele să sprijine con­ducerile tehnico-administrative ca a­­ceste măsuri să fie înfăptuite siste­matic, încă din primele zile ale anu­lui 1965, pentru a li se asigura astfel o eficienţă sporită. Anul trecut, producţia realizată în construcţia de maşini a fost mai mare decît cea prevăzută în planul sesenat pentru 1965 şi de un nivel calitativ superior. Pe lingă maşini şi utilaje s-a trecut la producţia de li­nii tehnologice complete, ceea ce re­prezintă o treaptă superioară în dezvoltarea acestei ramuri de bază. In acest an se vor produce, în afară de noile tipuri de maşini şi utilaje asimilate şi introduse deja în fabri­caţie, un nou tip de instalaţie de fo­raj pentru mari adîncimi, locomoti­ve Diesel hidraulice, strunguri caru­sel cu diametru de 2 500 mm, răz­boaie automate de ţesut mătase şi alte produse de construcţie proprie sau după mostre-etalon la cel mai înalt nivel mondial. Pentru a se a­­sigura îmbunătăţirea continuă a ca­(Continuare in pag. 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a victoriei insurecţiei naţionale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Populare Romíne, în numele întregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cele mai bune urări. Poporul român, care nutreşte sentimente de solidaritate frăţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oa­menii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de­ noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm con­vingerea că­ legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţă­rile noastre se vor dezvolta continuu în folosul ambelor noastre ţări, al întăririi unităţii comunităţii socialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne 31 decembrie 1964 ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Primele şarje Ca în fiecare, an, o parte din oţe­­larii şi jurnaliştii reşiţeni au petrecut noaptea de revelion pe platoul agreg­gatelor. Era la pujină vreme după miezul nopţii, cînd echipa de oţelari condusă de Ilie Mitrescu, de la cup­torul nr. 2 a elaborat prima şarjă. „La mulţi ani !" — tradiţionala ura­re avea în aceste clipe în rostirea siderurgiştilor ceva din forţa şi tăria metalului. Deşi n-au trecut decît două zile din noul an, în evidenţa de­ pro­ducţie au şi fost consemnate primele roade ale întrecerii socialiste : 100 de tone de oţel peste plan, 10 şarje rapide de calitate ireproșabilă. ...Și la furnale, primele succese. In prima zi de muncă din noul an, echi­pele de topitori de aici au consem­nat 130 de tone de fontă. Sonda produce ...Ultima zi a anului 1964. Noaptea de revelion i-a găsit pe sondori la datorie, executînd operaţiile pentru punerea în producţie a sondei 715. Pînă la ora 24 au mai rămas puţine clipe. In întunericul nopţii ce încon­joară sonda îşi fac apariţia oamenii din schimbul lui Florea Vlădulescu. Momentul trecerii într-un nou an de muncă i-a găsit împreună pe po­dul sondei. Colectivele celor două schimburi, prezente la­ posturi, se îmbrăţişează,, se felicită reciproc, îşi fac urări de sănătate şi viaţă lungă. Munca sondorilor a fost încunu­nată de succes : perforarea coloanei în dreptul stratului respectiv a adus la suprafaţă prima cantitate de ţiţei. Oamenii din brigada lui Ion Ducu, de la întreprinderea de foraj Bacău, au raportat forarea sondei 715 cu 5 zile înainte de termen şi prima sondă dată producţiei în anul 1965. (Coresp. „Munca") Noapte hunedoreană P­rivit de pe dealul Chizidu­­lui, oraşul pare inundat de lumină. Pe bolta cerului flăcările mereu vii ale marelui combinat desenează figuri fan­tastice. Străzile sînt animate de un continuu curent de voioşie. Lumea muncitoare şi harnică a Hunedoarei se pregăteşte să în­­tîmpine noul an. Sala de festivităţi a clubului siderurgiştilor este împodobită cu crengi de brad şi ghirlande, iar în mijlocul scenei un brad uriaş scînteiază cu lumini globu­rile colorate. Oţelari, laminorişti, jurnalişti, cocsari şi aglomerato­­rişti iau loc la mese împreună cu familiile lor. Veselia este gene­rală, molipsitoare. Siderurgiştii hunedoreni au de ce să fie veseli. Anul care se va încheia peste cîteva ore a fost bogat în reali­zări. De fapt anul de producţie ei l-au terminat cu 14 zile mai devreme, dînd patriei, peste plan, 71 000 tone fontă, 90 000 tone oţel, 8 200 tone cocs şi alte produse siderurgice. In pragul noului an,­ oamenii ascultă cu luare aminte cu­vintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, rostită la radio. In cuvintele conducătorului iu­bit al partidului şi statului, ei îşi văd exprimate propriile succese în muncă şi năzuinţi. Se ridică paharele: — La mulţi ani, tovarăşi! — Spor la muncă ! Se fac calde urări de sănătate şi fericire. După tradiţionalul pluguşor prezentat de brigada artistică de agitaţie, siderurgiştii se prind într-o horă sprinţară. Iată-l în iureşul jocului pe cu­noscutul oţelar Ştefan Tripşa, E­­rou al Muncii Socialiste, şi alături de el pe tovarăşii săi de muncă Emilian Mihăilă, Eftimie Gheor­ghe, Ion Bogdan. Iată-i şi pe jur­naliştii Alexandru Comşa, Petru Lipşa, fruntaşi în întrecerea so­cialistă, pe laminoristul Ion Set­­cu, pe cocsarul Solomon Sălăjan... Oamenii petrec şi se veselesc din toată inima, aşa cum, de alt­fel, ştiu şi să muncească. S­­untem la clubul constructo­rilor Hunedoarei socialiste, al celor care au dat pro­ducţiei cu 5 şi respectiv 39 de zile înainte de termenul planifi­cat cuptoarele 7 şi 8, fapt ce le-a permis oţelarilor să realizeze nu­mai pe această cale, peste preve­deri, 35 000 tone de oţel. Ne a­flăm în mijlocul muncitorilor de la întreprinderea de construcţii siderurgice, cei care pe lingă im­portante obiective industriale au mai realizat peste plan 160 de apartamente. Deci şi aici ve­selia e firească. Sala unde con­structorii şi familiile lor întîm­­pină noul an pare de basm. Cu ingeniozitatea caracteristică, ei au transformat-o şi împodobit-o pe măsura evenimentului. Tova­răşii din conducerea întreprin­derii trec pe la mese şi felicită călduros pe constructori. Clin­chete de pahare, urări de sănă­tate şi fericire pentru cei dragi. Printre cei prezenţi la sărbăto­rirea revelionului, facem cunoş­tinţă cu zidarul-şamotor Vasile neca, cu şeful de brigadă Ion Dobran. Sunt cu toţii bine dispuşi. Ce vă doriţi în anul 1965 ? Răspunsurile sunt asemănătoa­re : sănătate, realizarea exempla­ră şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor de producţie, continua­rea studiilor medii, buna reuşită a inovaţiilor concepute, scumpa noastră patrie să devină prin hărnicia noastră a tuturor mai puternică, mai înfloritoare. In această atmosferă sărbăto­rească şi voioasă au petrecut oa­menii muncii hunedoreni trecerea D. SANDU (Continuare în pag. 2-a) La revelionul orga­nizat la clubul sindicatului uzi­nelor „Republica", salariaţii acestei uzine au toastat pentru succesele anului 1965, pen­tru socialism, pen­tru pace. Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul hului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţe­lor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nos­tru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A conti­nuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţio­nală ; prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective­ industriale prin in­trarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică moder­nă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alo­­cînd în acest scop însemnate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi trac­toare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat ; un mare nu­măr de gospodării­ de stat şi cooperative agricole de producţie au înche­iat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridica­rea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii par­tidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvol­tare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minuna­tă imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia ce­tăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socia­lismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socia­liste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd­ cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţio­nale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. •» Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, per­mi­teţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Ro­mâne, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi ener­gia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt.­­ Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va a­­duce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperi­tatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile inter­naţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. La 7 martie 1965 alegerile Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Bucureşti, 2 ianuarie 1965 Nr. 1 Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Primirea la Consiliul de a şefilor misiunilor diplomatice in Joi la amiază, preşedintele Con­siliului de Stat al R.­P Româno, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi pre­şedintele Marii Adunări­ Naţionale, Ştefan Voitec, au primit la Palatul Consiliului de Stat pe şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gh­yirghe Gheorghiu-Dej, personal, CU prilejul Anului Nou, şi urări de prosperitate poporului român amba­sadorii : R. S. F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpului diplo­matic, Greciei — Alexandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emma­nuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jene Kuti, R. P. D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. P. Polone — Wieslaw So­­bierajski, Finlandei — Martti Johan­nes Salomies, Indiei — K. R. F. Khil­ Stat It. P. Romm­a­ nani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Re­publicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei — Honoré Cambier — R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurm­­ström, Italiei — Niccolo Moscato, Statele Unite ale Americii — Wil­liam A. Crawford ; miniştrii : Brazi­liei — Carlos Jacyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkorn Van Rij­­sewijk, Izraelului — Zvi Ayalon ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Uruguayului — Jose Pedro Bastar­­rica, Danemarcei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Turciei — Cahit Ozean, Indo­neziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. Davaasuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicită­rile şi urările exprimate şi s-au în­treţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, co­laborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R. S. F. Iugo­slavia, Arso Milatovici. (Agerpres)

Next