Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)
1965-02-02 / nr. 5361
Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI nr. 5361 Marţi 2 februarie 1965 4 pagini 25 bani Bilanţ rodnic - îndemn spre Ziarele de duminică ne înfăţişează prin limbajul concret al cifrelor bilanţul rodnic al succeselor dobîndite de poporul nostru în anul recent încheiat. Cifrele cuprinse în Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1964 reprezintă o sinteză a largului proces de participare activă a maselor de făuritori ai bunurilor materiale la înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Comunicatul este, într-un fel, graficul pe ţară care consemnează rezultatul final al entuziastei întreceri socialiste desfăşurată în anul celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei, în realizările prezentate sunt materializate, laolaltă, hărnicia şi iniţiativele milioanelor de participanţi la întrecerea socialistă, propunerile făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în adunările sindicale şi consfătuirile de producţie, efectul planurilor de măsuri tehnico-organizatorice cît şi al inovaţiilor îndelung gîndite în ceasurile serii. Din rîndurile Comunicatului desprindem, încă o dată, cu vădită satisfacţie, constatarea că aplicarea consecventă a politicii de industrializare socialistă a ţării promovată de partidul nostru asigură lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale a socialismului, condiţie fundamentală pentru dezvoltarea armonioasă, în ritm susţinut, a tuturor ramurilor economice. Citind Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică — expresie a realizărilor noastre pe un an — ne-am obişnuit să întîlnim, ilustrate prin cifre, aceleaşi sporuri şi ritmuri constant înalte de dezvoltare industrială. De la acest obicei statornic, devenit aproape tradiţie, nu face excepţie nici anul trecut. Producţia globală industrială a sporit în 1964 cu 14,1 la sută faţă de 1963, fiind superioară ritmului planificat. Această creştere va da un nou prilej statisticienilor din diferite organisme economice internaţionale să consemneze ritmul romînesc de dezvoltare industrială, al cărui factor esenţial este orînduirea socialistă. Prin limbajul său lapidar, dar riguros exact al cifrelor şi faptelor, Comunicatul reliefează că pe primul plan al preocupărilor a stat şi în anul trecut dezvoltarea cu precădere a ramurilor industriei grele, ramuri hotărîtoare pentru progresul întregii economii. Acestea au cunoscut un ritm de creştere superior celui înregistrat pe ansamblul industriei. Faţă de 1963, producţia industriei energiei electrice şi termice a sporit cu 22 la sută, a industriei chimice cu 24 la sută, a industriei construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu 18 la sută. In această din urmă ramură, nivelul producţiei globale prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru 1965 a fost depăşit încă în 1964. Producţia bunurilor de consum a fost şi ea în 1964 mai mare cu 80 la sută faţă de 1959, realizîndu-se un ritm mediu anual de creştere de 12,5 la sută. O altă realizare de primă însemnătate relevată de Comunicat este aceea că în anul trecut, productivitatea muncii a sporit în industrie cu peste 10 la sută faţă de 1963 pe seama creşterii productivităţii muncii, obţinîndu-se trei sferturi din sporul producţiei industriale, ceea ce reflectă schimbările calitative ce s-au produs prin introducerea largă a tehnicii moderne şi ridicarea calificării profesionale a cadrelor. Anul care a trecut a marcat noi succese şi în dezvoltarea bazei tehnice a socialismului. Pe baza programului de investiţii stabilit, în temeiul căruia s-au alocat anul trecut 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mult ca în 1963, în 1964 au intrat în funcţiune numeroase obiective industriale importante care au mărit potenţialul economic al ţării. Comunicatul menţionează că au fost date în funcţiune importante capacităţi de producţie în industria energiei electrice, la Luduş, Paroşeni şi pe Bistriţa, la Combinatul siderurgic Hunedoara două cuptoare Martin cu o capacitate anuală de 270 000 tone de oţel fiecare, noi capacităţi pentru producţia de locomotive Diesel electrice, tractoare, autocamioane, transformatoare electrice, îngrăşăminte chimice etc. Au intrat în funcţiune noi fabrici în industria lemnului şi în industria alimentară. Se desfăşoară într-un ritm susţinut lucrările de construcţii şi montaj pe marile şantiere de la hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş, combinatele siderurgice de la Galaţi şi Hunedoara, uzinele de alumină şi aluminiu de la Oradea şi Slatina, Combinatul petrochimic Ploieşti şi altele. A fost deschis marele şantier al hidrocentralei de la Porţile de Fier care se construieşte în colaborare cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. A continuat acţiunea pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei în toate ramurile industriei, introducîndu-se în fabricaţie noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii cu caracteristici funcţionale la nivelul tehnicii moderne, lărgindu-se sortimentul bunurilor de larg consum. Angajată pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale, agricultura noastră a obţinut şi în 1964 rezultate valoroase. Comunicatul face precizări cifrice şi în această direcţie. In perioada 1960—1964 s-a obţinut o producţie agricolă medie pe an de 10,3 milioane tone cereale, faţă de 9,2 milioane tone, media anilor 1955—1959. Producţia agricolă animală a sporit şi ea. Comparativ cu 1963, în 1964, în gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole, producţia totală de lapte a crescut cu 11 la sută, de lînă cu 19 la sută, iar cea de ouă de peste două ori. Investiţiile alocate agriculturii vor face ca acest sector important al economiei naţionale să capete tot mai mult trăsăturile proprii industriei în care, mijloacele mecanizate, conjugate cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane folosite pe scară tot mai largă, îi vor asigura un avînt şi mai mare. Prin munca desfăşurată de constructorii de maşini, agricultura noastră dispunea la sfîrşitul anului trecut de 74 400 tractoare fizice, 63 500 semănători mecanice, 35 200 combine pentru (Continuare în pag. 3-a) Celor mai Membrii grupei sindicale nr. 7 din secţia construcţii metalice a Uzinei mecanice Timişoara ascultau cu atenţie cuvintele organizatorului de grupă Ioan Jidveanu. In graiul cifrelor şi al faptelor, el prezenta activitatea desfăşurată în anul 1964 de lăcătuşii şi sudorii care alcătuiesc grupa. Bilanţul a fost bogat. Peste planul anual au fost construite 3 macarale turn de cite 40 tone metrice, economiile la materiale şi manoperă însumează 59 900 de lei (faţă de 35 000 de lei cît prevedea angajamentul) şi, ceea ce este şi mai important, n-a fost înregistrată nici o reclamaţie din partea beneficiarilor asupra calităţii produselor. Aceste succese n-au venit de la sine. In referat, ca şi în discuţiile purtate s-a arătat că biroul grupei a organizat, cu sprijinul comitetului sindical de secţie, acţiuni eficiente în sprijinul participanţilor la întrecere. Cei mai buni muncitori, printre care Ilie Metreşan, Robert Wagner şi alţii, s-au ocupat cu grijă de ajutorarea tinerilor nou veniţi in grupă, cu mai puţină experienţă profesională, ca Dumitru Bucur sau Zvetozar Stefanovici, unii dintre aceştia reuşind apoi să înregistreze succese la nivelul evidenţiaţilor. Multe alte fapte asemănătoare, care au contribuit ca munca să fie mai spornică, calitatea produselor tot mai bună, au fost amintite în adunare. Cei mai buni lăcătuşi şi sudori, care în anul trecut au fost declaraţi lună de lună evidenţiaţi în întrecerea socialistă ca: Aurel Roman, Robert Wagner, Ilie Metreşan, Simion Hanganu, Vlăduţ Apreotesei, Ioan Jidveanu, Zvetozar Stefanovici, Ioan Unica şi Iulian Moise au fost distinşi, de către comitetul sindicatului, cu titlul şi insigna de „Fruntaş in întrecerea socialistă" pe 1964, iar brigada din care fac parte, cu titlul şi diploma de „Brigadă fruntaşă in întrecerea socialistă“ pe 1964. Unii dintre ei, printre care şi organizatorul grupei sindicale loan Jidveanu, au deţinut acest titlul şi în 1963. In aplauzele celor prezenţi, tovarăşul Dumitru Torneanu, preşedintele comitetului sindicatului, a luminat diploma şi insignele şi a felicitat călduros pe fruntaşi, unindu-le noi succese în muncă. Membrii grupei sindicale s-au angajat să realizeze în anul 1965 numai produse de calitate superioară, acesta fiind de altfel, obiectivul principal al întrecerii socialiste, să folosească gospodărește metalul, înscriind economii de 30 000 de lei. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banat buni, dintre cei buni Acordarea de către sindicate a distincţiilor fruntaşilor în întrecerea socialista pe anul 1964 In adunarea grupei sindicale nr. 1 din secţia bloc motor de la uzinele „Steagul Roşu" din Braşov au fost rostite şi numele fruntaşilor Nicolae Roşca, Iosif Patache, Andrei Susan, care în semn de preţuire pentru rezultatele dobîndite în întrecerea socialistă, au primit pentru a doua oară insigna de fruntaş în întrecere. Foto : C. PETRE Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1965 Alte colective îşi iau entuziaste angajamente în întrecerea socialistă ★ * Minereuri cu concentraţii sporite Pe baza propunerilor făcute şi a angajamentelor individuale şi colective luate cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan, minerii Exploatării Bălan, din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, s-au angajat în întrecerea socialistă, să realizeze peste prevederile planului anual: • să îmbunătăţească calitatea concentratelor de pirită, prin creşterea conţinutului de sulf cu 2,4 la sută şi să reducă umiditatea cu 9 la sută faţă de prevederile fişelor tehnice • să îmbunătăţească calitatea concentratului cupros prin creşterea conţinutului de cupru cu 0,5 la sută faţă de plan • să sporească cu 0,7 la sută productivitatea muncii • 640 000 lei la producţia globală • 570 000 lei la producţia marfă • 4 500 tone minereu ex(Continuare în pag. 3-a) Cantităţi suplimentare de ulei Colectivul Fabricii de ulei „Muntenia“ din Bucureşti se angajează să dea peste planul anual următoarele : • 325 tone ulei brut de floareasoarelui • 314 tone ulei comestibil • 278 tone şrot ® 2 218 000 lei economii la prețul de cost • 1784 000 lei beneficii. DIN CARE PINA LA 1 MAI: • 116 tone ulei brut • 105 tone ulei comestibil * 92 tone şrot * 767 000 lei economii la prețul de cost • 617 000 lei beneficii. * PE ŞANTIERELE ŞESENALULUI CĂLĂTORIE Komm mm Reportaj de: M. lacru corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Crişana Realitatea plină de măreţie a construcţiei socialiste ne familiarizează, în ritmul ei trepidant, cu noţiuni noi, cu o nouă scară a valorilor. Oamenii noilor obiective industriale au o optică formată de înălțimea turlelor avîntate spre cer, de masivitatea instalaţiilor automatizate, de întinderile impresionante ale halelor. După ce văzusem enormul cuptor de carcinare semănînd cu galeria betonată a unei mine smulsă din coasta muntelui şi aşezată aerian pe pumnii uriaşi ai degazoarelor, însoţitorul nostru, inginerul Iosif Maştei, ne-a spus : „Mai avem şi aici un cuptoraş". „Cuptoraşul" cu pricina, de dimensiuni apreciabile, făcînd parte dintr-o modernă şi complicată instalaţie de recuperare a sodei caustice — în sine o adevărată fabrică — pare Intr-adevăr mic raportat la dimensiunile Uzinei de alumină, maiestosul orădean al metalurgiei aluminiului. Nu sint încă doi ani de cînd cîmpia din vestul Oradei a început să fie brăzdată de lamele buldozerelor, de fălcile excavatoarelor. Spre primăvară, se montau aici primii stilpi, se turnau betoane la temeliile uzinei care astăzi îşi înalţă, din toată întinderea zecilor de hectare pe care le ocupă, halele sale etajate, turlele complexelor instalaţii, arterele kilometrice ale conductelor îmbrăcate în haina argintie a izolaţiilor, braţele svelte ale estacadelor. Harnici şi experimentaţi constructori, avînd în stăpinire toată tehnica modernă a şantierelor, cu metodele de mare randament a căror denumire ne-a devenit familiară — cofraje glisante, prefabricate, sudură automată etc etc — au învins bariere de timp şi vreme reuşind, în mai puţin de 18 luni, să înalţe clădiri mari şi spaţioase, să monteze complexe utilaje şi construcţii metalice care în balanţa unui gigantic cintar ar apăsa cu o torţă de peste 11 000 tone. Şi, din torta aceasta, 10000 tone reprezintă contribuţia industriei romîneşti. Uzine ca „23 August“, „Progresul",Brăila, „Crivila Roşie", „Reşiţa“, „Unio"Satu Mare şi altele şi-au trimis mesagerii — utilaje de înaltă calitate şi tehnicitate, puternice şi trainice cărămizi în acest edificiu al şesenalului. După numai 18 luni constructorii au plecat spre alte şantiere. A rămas uzina. Cu argintiul instalaţiilor, cu clădirile sale pastelate, iluminînd nopţile Oradei cu beteala miilor sale de becuri cărora neonul le dă strălucirea lui violacee. Au rămas şi oamenii aluminei. Şi-au luat în primire locurile de muncă destinate. Se pregătiseră din vreme. Mii/// au participat la montaj, alţii au fost la şcoli, la specializare, unii chiar peste graniţă. Există la întreprindere o evidenţă riguroasă din care ne-am notat: 81 de hidrometalurgişti calificaţi la Oradea; 18 mecanici specializaţi la Combinatul chimic Borzeşti; 200 operatori chimişti laboranţi, maiştri, ingineri la întreprinderi din Govora, Săsar şi alte localităţi, iar 79 de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-au specializat la uzine de aluminiu şi alumină din străinătate. A fost o muncă intensă de pregătire, teoretică şi practică, cu frămîntări, cu griji, cu repetiţii, cu examene, în vederea momentului cînd inimile motoarelor vor pulsa în trupul agregatelor, în arterele conductelor, materia primă pornită pe drumul complicat al transformării sale intr-o altă materie primă, alumina, destinată uzinei surori de la Slatina. Și acest moment a sosit. Uzina a intrat în probe tehnologice. In atmosfera gravă și solemnă a acestui început, în aer plutesc parcă acordurile unui marș victorios. S-a obținut încă o izbîndă pe frontul construcţiei socialiste. Demnă de constructorii săi, uzina de la Oradea se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare. Bauxita, minereul confinînd oxidul de aluminiu, spălată şi preparată la stafia de la Dobreşti, soseşte aici, la Oradea, în vagoane speciale de 40 de tone, care la rampă se descarcă mecanizat. Benzile rulante o transportă la depozitul de omogenizare şi apoi în bunchere. Alte instalaţii mecanice o duc în secţia de măcinare unde se întîlneşte cu soluţia de sodă caustică care o va ajuta, la temperatură şi presiune ridicată, să se purifice, devenind alumina. In pîntecoasele mori cu bile, agitatoarele şi clasoarele seefiei, bulgării roşietici sînt măcinaţi, zdrobiţi, fărîmaţi, pînă cînd în amestec cu leşia devin o pastă fină, fluidă, plămadă pentru următoarele transformări. Schematic, procedeul, mecanizat în întregime, pare simplu, dar explicaţiile competente ale inginerului Toma Vasile sau ale maistrului Petru Barna, completate Pe agenda unei reuniuni ştiinţifice internaţionale Lucrarea unui cercetător român In cadrul Institutului de Fizică Atomică (I.F.A.) din Capitală se întreprind o serie de cercetări valoroase, ale căror rezultate prezintă mare interes şi pentru cercurile de specialitate de peste hotare. Comitetul de organizare a Conferinţei internaţionale în problema accelerării particulelor (care va avea loc la Washington în luna martie a.c.) a hotărît să includă în programul reuniunii lucrarea unui cercetător român. Este vorba de „Studiul şi determinarea formei suprafeţelor polare pentru acceleratori de particule de foarte mare energie", întocmit de inginerul C. Iliescu, candidat în ştiinţe tehnice, şeful betatronului de la I.F.A. Oaspeţii masivelor muntoase Peste 3 000 de studenţi din toate centrele universitare vor participa în vacanţa de iarnă la excursiile organizate de Ministerul Invăţămîntului şi U.A.S.R., în colaborare cu O.N.T. „Carpaţi“. Iată cîteva dintre staţiunile şi punctele cuprinse în itinerarii : Valea Prahovei, Plaiul Foii, Curmătura, Muntele Mic, Vatra Dornei, Păltiniş, Lacul Roşu, Rarău, Semenic, Paring etc. Gara de Nord întinereşte Călătorii care trec prin Gara de Nord remarcă cu satisfacţie lucrările de reparare şi vopsire a copertinelor, ceea ce va da un aspect nou şi modern peroanelor. Aceste lucrări vor fi urmate în viitorul apropiat de alte măsuri pe linia modernizării „Porţii nr. 1" a Capitalei, printre care refacerea holului ghişeelor de clasa a II-a pentru a se asigura o mai bună deservire a publicului, amenajarea în interiorul staţiei a unui drum de acces între Gara de Nord şi Gara Basarab. L . Gospodine, vă interesează ! întreprinderile de articole de uz casnic pun la dispoziţia gospodinelor o serie de articole noi. Deosebit de comod în întrebuinţare, în special pentru locatarii noilor blocuri, este spălătorul cu burete din material plastic destinat întreţinerii pardoselilor de linoleum, mozaicului şi cimentului lustruit. Printre numeroasele noutăţi din acest domeniu mai amintim peria spălătoare de vase (care se ataşează la robinetul de apă), un model mai practic de umezitor de rufe, suporturile pentru sticle şi sifoane, dispozitive pentru curăţat peşte etc. (Rep.) Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíné Luni dimineaţa au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíné. La lucrări, în afara membrilor Academiei, participă :miniştri, conducători ai unor organizaţii centrale, ai institutelor de cercetări ale Academiei şi ai unor institute departamentale, cercetători ştiinţifici, cadre didactice dinînvăţămîntul superior şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. La şedinţa de dimineaţă au participat tovarăşii Emil Bodnăraş şi Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Romíné. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretarprim al Academiei R.P. Romíné, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad Ilie Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei, pe anul 1965. In continuare au început dezbaterile asupra Dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R.P. Romine şi a unităţilor sale, confirmarea preşedinţilor unor secţii ştiinţifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) In tovărăşia săniuţei. (Imagine din Sinaia) Foto : P. COZIAJ (Continuare In pag. 3-a)