Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)

1965-02-02 / nr. 5361

Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI­ nr. 5361 Marţi 2 februarie 1965 4 pagini 25 bani Bilanţ rodnic - îndemn spre Ziarele de duminică ne înfăţişea­ză prin limbajul concret al cifrelor bilanţul rodnic al succeselor do­bîndite de poporul nostru în anul recent încheiat. Cifrele cuprinse în Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1964 re­prezintă o sinteză a largului proces de participare activă a maselor de făuritori ai bunurilor materiale la înfăptuirea măreţelor sarcini tra­sate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Comuni­catul este, într-un fel, graficul pe ţară care consemnează rezultatul final al entuziastei întreceri socia­liste desfăşurată în anul celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei, în realizările prezentate sunt mate­rializate, laolaltă, hărnicia şi ini­ţiativele milioanelor de participanţi la întrecerea socialistă, propunerile făcute de muncitori, ingineri şi teh­nicieni în adunările sindicale şi consfătuirile de producţie, efectul planurilor de măsuri tehnico-orga­­nizatorice cît şi al inovaţiilor înde­lung gîndite în ceasurile serii. Din rîndurile Comunicatului des­prindem, încă o dată, cu vădită sa­tisfacţie, constatarea că aplicarea consecventă a politicii de industria­lizare socialistă a ţării promovată de partidul nostru asigură lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico-ma­­teriale a socialismului, condiţie fundamentală pentru dezvoltarea armonioasă, în ritm susţinut, a tu­turor ramurilor economice. Citind Comunicatul Direcţiei Cen­trale de Statistică — expresie a realizărilor noastre pe un an — ne-am obişnuit să întîlnim, ilus­trate prin cifre, aceleaşi sporuri şi ritmuri constant înalte de dezvol­tare industrială. De la acest obicei statornic, devenit aproape tradiţie, nu face excepţie nici anul trecut. Producţia globală industrială a sporit în 1964 cu 14,1 la sută faţă de 1963, fiind superioară ritmului planificat. Această creştere va da un nou prilej statisticienilor din di­ferite organisme economice inter­naţionale să consemneze ritmul ro­­mînesc de dezvoltare industrială, al cărui factor esenţial este orînduirea socialistă. Prin limbajul său lapidar, dar riguros exact al cifrelor şi faptelor, Comunicatul reliefează că pe pri­mul plan al preocupărilor a stat şi în anul trecut dezvoltarea cu pre­cădere a ramurilor industriei grele, ramuri hotărîtoare pentru progre­sul întregii economii. Acestea au cunoscut un ritm de creştere supe­rior celui înregistrat pe ansamblul industriei. Faţă de 1963, producţia industriei energiei electrice şi ter­mice a sporit cu 22 la sută, a indus­triei chimice cu 24 la sută, a indus­triei construcţiilor de maşini şi pre­lucrării metalelor cu 18 la sută. In această din urmă ramură, nivelul producţiei globale prevăzut în Di­rectivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru 1965 a fost depăşit încă în 1964. Producţia bunurilor de consum a fost şi ea în 1964 mai mare cu 80 la sută faţă de 1959, realizîndu-se un ritm mediu anual de creştere de 12,5 la sută. O altă realizare de primă însem­nătate relevată de Comunicat este aceea că în anul trecut, productivi­tatea muncii a sporit în industrie cu peste 10 la sută faţă de 1963 pe seama creşterii productivităţii mun­cii, obţinîndu-se trei sferturi din sporul producţiei industriale, ceea ce reflectă schimbările calitative ce s-au produs prin introducerea lar­gă a tehnicii moderne şi ridicarea calificării profesionale a cadrelor. Anul care a trecut a marcat noi succese şi în dezvoltarea bazei teh­nice a socialismului. Pe baza pro­gramului de investiţii stabilit, în temeiul căruia s-au alocat anul tre­cut 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mult ca în 1963, în 1964 au in­trat în funcţiune numeroase obiec­tive industriale importante care au mărit potenţialul economic al ţării. Comunicatul menţionează că au fost date în funcţiune importante capacităţi de producţie în industria energiei electrice, la Luduş, Paro­­şeni şi pe Bistriţa, la Combinatul siderurgic Hunedoara două cuptoa­re Martin cu o capacitate anuală de 270 000 tone de oţel fiecare, noi ca­pacităţi pentru producţia de loco­motive Diesel electrice, tractoare, autocamioane, transformatoare e­­lectrice, îngrăşăminte chimice etc. Au intrat în funcţiune noi fabrici în industria lemnului şi în indus­tria alimentară. Se desfăşoară în­tr-un ritm susţinut lucrările de construcţii şi montaj pe marile şan­tiere de la hidrocentrala „16 Fe­bruarie“ de pe Argeş, combinatele siderurgice de la Galaţi şi Hune­doara, uzinele de alumină şi alumi­niu de la Oradea şi Slatina, Combi­natul petrochimic Ploieşti şi altele. A fost deschis marele şantier al hidrocentralei de la Porţile de Fier care se construieşte în colaborare cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. A continuat acţiunea pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ducţiei în toate ramurile industriei, introducîndu-se în fabricaţie noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii cu caracteristici funcţionale la nivelul tehnicii moderne, lărgin­­du-se sortimentul bunurilor de larg consum. Angajată pe calea dezvoltării in­tensive şi multilaterale, agricultura noastră a obţinut şi în 1964 rezul­tate valoroase. Comunicatul face precizări cifrice şi în această direc­ţie. In perioada 1960—1964 s-a ob­ţinut o producţie agricolă medie pe an de 10,3 milioane tone cereale, faţă de 9,2 milioane tone, media anilor 1955—1959. Producţia agri­colă animală a sporit şi ea. Compa­rativ cu 1963, în 1964, în gospodă­riile agricole de stat şi cooperati­vele agricole, producţia totală de lapte a crescut cu 11 la sută, de lînă cu 19 la sută, iar cea de ouă de peste două ori. Investiţiile alo­cate agriculturii vor face ca acest sector important al economiei na­ţionale să capete tot mai mult tră­săturile proprii industriei în care, mijloacele mecanizate, conjugate cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane folosite pe scară tot mai largă, îi vor asigura un avînt şi mai mare. Prin munca desfăşurată de constructorii de ma­şini, agricultura noastră dispunea la sfîrşitul anului trecut de 74 400 tractoare fizice, 63 500 semănători mecanice, 35 200 combine pentru (Continuare în pag. 3-a) Celor mai Membrii grupei sindicale nr. 7 din secţia construcţii metalice a Uzinei mecanice­ Timişoara ascultau cu a­­tenţie cuvintele organizatorului de grupă Ioan Jidveanu. In graiul ci­frelor şi al faptelor, el prezenta ac­tivitatea desfăşurată în anul 1964 de lăcătuşii şi sudorii care alcătuiesc grupa. Bilanţul a fost bogat. Peste planul anual au fost construite 3 ma­carale turn de cite 40 tone­ metrice, economiile la materiale şi manoperă însumează 59 900 de lei (faţă de 35 000 de lei cît prevedea angaja­mentul) şi, ceea ce este şi mai im­portant, n-a fost înregistrată nici o reclamaţie din partea beneficiarilor asupra calităţii produselor. Aceste succese n-au venit de la sine. In referat, ca şi în discuţiile purtate s-a arătat că biroul grupei a organizat, cu sprijinul comitetului sindical de secţie, acţiuni eficiente în sprijinul participanţilor la între­cere. Cei mai buni muncitori, prin­tre care Ilie Metreşan, Robert Wag­ner şi alţii, s-au ocupat cu grijă de ajutorarea tinerilor nou veniţi in grupă, cu mai puţină experienţă profesională, ca Dumitru Bucur sau Zvetozar Stefanovici, unii dintre a­­ceştia reuşind apoi să înregistreze succese la nivelul evidenţiaţilor. Multe alte fapte asemănătoare, care au contribuit ca munca să fie mai spornică, calitatea produselor tot mai bună, au fost amintite în a­­dunare. Cei mai buni lăcătuşi şi sudori, care în anul trecut au fost declaraţi lună de lună evidenţiaţi în întrecerea socialistă ca: Aurel Ro­man, Robert Wagner, Ilie Metreşan, Simion Hanganu, Vlăduţ Apreotesei, Ioan Jidveanu, Zvetozar Stefanovici, Ioan Unica şi Iulian Moise au fost distinşi, de către comitetul sindica­tului, cu titlul şi insigna de „Fruntaş in întrecerea socialistă" pe 1964, iar brigada din care fac parte, cu titlul şi diploma de „Brigadă fruntaşă in întrecerea socialistă“ pe 1964. Unii dintre ei, printre care şi organizato­rul grupei sindicale loan Jidveanu, au deţinut acest titlul şi în 1963. In aplauzele celor prezenţi, tova­răşul Dumitru Torneanu, preşedin­tele comitetului sindicatului, a lu­minat diploma şi insignele şi a feli­citat călduros pe fruntaşi, unindu-le noi succese în muncă. Membrii gru­pei sindicale s-au angajat să reali­zeze în anul 1965 numai produse de calitate superioară, acesta fiind de altfel, obiectivul principal al întrece­rii­ socialiste, să folosească gospodă­rește metalul, înscriind economii de 30 000 de lei. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banat buni, dintre cei buni Acordarea de către sindicate a distincţiilor fruntaşilor în întrecerea socialista pe anul 1964 In adunarea grupei sindicale nr. 1 din secţia bloc motor de la uzinele „Steagul Roşu" din Braşov au fost rostite şi numele fruntaşilor Nicolae Roşca, Iosif Patache, Andrei Susan, care în semn de preţuire pentru rezultatele dobîndite în întrecerea socialistă, au primit pentru a doua oară insigna de fruntaş în întrecere. Foto : C. PETRE Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1965 Alte colective îşi iau entuziaste angajamente în întrecerea socialistă ★ * Minereuri cu concentraţii sporite Pe baza propunerilor făcute şi a angajamentelor individuale şi co­lective luate cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan, minerii Exploa­tării Bălan, din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, s-au angajat în întrecerea socialistă, să realize­ze peste prevederile planului a­­nual: • să îmbunătăţească calitatea concentratelor de pirită, prin creş­terea conţinutului de sulf cu 2,4 la sută şi să reducă umiditatea cu 9 la sută faţă de prevederile fişelor tehnice • să îmbunătăţească cali­tatea concentratului cupros prin creşterea conţinutului de cupru cu 0,5 la sută faţă de plan • să spo­rească cu 0,7 la sută productivita­tea muncii • 640 000 lei la produc­ţia globală • 570 000 lei la produc­ţia marfă • 4 500 tone minereu ex­(Continuare în pag. 3-a) Cantităţi suplimentare de ulei Colectivul Fabricii de ulei „Mun­tenia“ din Bucureşti se angajează să dea peste planul anual următoa­rele : • 325 tone ulei brut de floarea­­soarelui • 314 tone ulei comestibil • 278 tone şrot ® 2 218 000 lei eco­nomii la prețul de cost • 1784 000 lei beneficii. DIN CARE PINA LA 1 MAI: • 116 tone ulei brut • 105 tone ulei comestibil * 92 tone şrot * 767 000 lei economii la prețul de cost • 617 000 lei beneficii. * PE ŞANTIERELE ŞESENALULUI CĂLĂTORIE Komm mm Reportaj de: M. lacru corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Crişana Realitatea plină de măreţie a cons­trucţiei socialiste ne familiarizează, în ritmul ei trepidant, cu noţiuni noi, cu o nouă scară a valorilor. Oamenii noilor obiective industriale au o op­tică formată de înălțimea turlelor avîntate spre cer, de masivitatea instalaţiilor automatizate, de întinde­rile impresionante ale halelor. După ce văzusem enormul cuptor de car­­cinare semănînd cu galeria betonată a unei mine smulsă din coasta mun­telui şi aşezată aerian pe pumnii uriaşi ai degazoarelor, însoţitorul nostru, inginerul Iosif Maştei, ne-a spus : „Mai avem şi aici un cupto­­raş". „Cuptoraşul" cu pricina, de di­mensiuni apreciabile, făcînd parte dintr-o modernă şi complicată insta­­laţie de recuperare a sodei caustice — în sine o adevărată fabrică — pare Intr-adevăr mic raportat la di­mensiunile Uzinei de alumină, maies­­tosul orădean al metalurgiei alumi­niului. Nu sint încă doi ani de cînd cîm­­pia din vestul Oradei a început să fie brăzdată de lamele buldozerelor, de fălcile excavatoarelor. Spre pri­măvară, se montau aici primii stilpi, se turnau betoane la temeliile uzinei care astăzi îşi înalţă, din toată întin­derea zecilor de hectare pe care le ocupă, halele sale etajate, turlele complexelor instalaţii, arterele kilo­metrice ale conductelor îmbrăcate în haina argintie a izolaţiilor, braţele svelte ale estacadelor. Harnici şi ex­perimentaţi constructori, avînd în stă­­pinire toată tehnica modernă a­­ şan­tierelor, cu metodele de mare randa­ment a căror denumire ne-a devenit familiară — cofraje glisante, prefa­bricate, sudură automată etc etc — au învins bariere de timp şi vreme reuşind, în mai puţin de 18 luni, să înalţe clădiri mari şi spaţioase, să monteze complexe utilaje şi cons­trucţii metalice care în balanţa unui gigantic cintar ar apăsa cu o torţă de peste 11 000 tone. Şi, din torta aceasta, 10000 tone reprezintă con­tribuţia industriei romîneşti. Uzine ca „23 August“, „Progresul",­Brăi­la, „Crivila Roşie", „Reşiţa“, „Unio"­­Satu Mare şi altele şi-au trimis me­sagerii — utilaje de înaltă calitate şi tehnicitate, puternice şi trainice că­rămizi în acest edificiu al şesenalului. După numai 18 luni constructorii au plecat spre alte şantiere. A rămas uzi­na. Cu argintiul instalaţiilor, cu clădiri­le sale pastelate, iluminînd nopţile Oradei cu beteala miilor sale de becuri cărora neonul le dă strălucirea lui violacee. Au rămas şi oamenii alumi­nei. Şi-au luat în primire locurile de muncă destinate. Se pregătiseră din vreme. Mii/// au participat la montaj, alţii au fost la şcoli, la specializare, unii chiar peste graniţă. Există la întreprindere o evidenţă riguroasă din care ne-am notat: 81 de hidro­­metalurgişti calificaţi la Oradea; 18 mecanici specializaţi la Combinatul chimic Borzeşti; 200 operatori chi­­mişti laboranţi, maiştri, ingineri la întreprinderi din Govora, Săsar şi alte localităţi, iar 79 de muncitori, in­gineri şi tehnicieni s-au specializat la uzine de aluminiu şi alumină din străinătate. A fost o muncă intensă de pregă­tire, teoretică şi practică, cu frămîn­tări, cu griji, cu repetiţii, cu examene, în vederea momentului cînd inimile motoarelor vor pulsa în trupul agre­gatelor, în arterele conductelor, ma­teria primă pornită pe drumul com­plicat al transformării sale intr-o altă materie primă, alumina, destinată u­­zinei surori de la Slatina. Și acest moment a sosit. Uzina a intrat în probe tehnologice. In atmosfera gra­vă și solemnă a acestui început, în aer plutesc parcă acordurile unui marș victorios. S-a obținut încă o iz­­bîndă pe frontul construcţiei socia­liste. Demnă de constructorii săi, uzina de la Oradea se caracterizează prin­­tr-un înalt grad de automatizare. Bauxita, minereul confinînd oxidul de aluminiu, spălată şi preparată la stafia de la Dobreşti, soseşte aici, la Oradea, în vagoane speciale de 40 de tone, care la rampă se descarcă mecanizat. Benzile rulante o trans­portă la depozitul de omogenizare şi apoi în bunchere. Alte instalaţii mecanice o duc în secţia de măcinare unde se întîlneşte cu soluţia de sodă caustică care o va ajuta, la tempe­ratură şi presiune ridicată, să se pu­rifice, devenind alumina. In pînte­­coasele mori cu bile, agitatoarele şi clasoarele seefiei, bulgării roşietici sînt măcinaţi, zdrobiţi, fărîmaţi, pînă cînd în amestec cu leşia devin o pastă fină, fluidă, plămadă pentru următoarele transformări. Schematic, procedeul, mecanizat în întregime, pare simplu, dar explicaţiile compe­tente ale inginerului Tom­a Vasile sau ale maistrului Petru Barna, completate Pe agenda unei reuniuni ştiinţifice internaţionale Lucrarea unui cercetător român In cadrul Institutului de Fizică Atomică (I.F.A.) din Capitală se întreprind o serie de cercetări va­loroase, ale căror rezultate pre­zintă mare interes şi pentru cer­curile de specialitate de peste ho­tare. Comitetul de organizare a Conferinţei internaţionale în pro­blema accelerării particulelor (care va avea loc la Washington în luna martie a.c.) a hotărît să in­cludă în programul reuniunii lu­crarea unui cercetător român. Este vorba de „Studiul şi determinarea formei suprafeţelor polare pentru acceleratori de particule de foarte mare energie", întocmit de ingine­rul C. Iliescu, candidat în ştiinţe tehnice, şeful betatronului de la I.F.A. Oaspeţii masivelor muntoase Peste 3 000 de studenţi din toate centrele universitare vor participa în­­ vacanţa de iarnă la excursiile organizate de Ministerul Invăţă­­mîntului şi­ U.A.S.R., în colaborare cu O.N.T. „Carpaţi“. Iată cîteva dintre staţiunile şi punctele cu­prinse în itinerarii : Valea Praho­vei, Plaiul Foii, Curmătura, Mun­tele Mic, Vatra Dornei, Păltiniş, Lacul Roşu, Rarău, Semenic, Pa­ring etc. Gara de Nord întinereşte Călătorii care trec prin Gara de Nord remarcă cu satisfacţie lucră­rile de reparare şi vopsire a coper­tinelor, ceea ce va da un aspect nou şi modern peroanelor. Aceste lu­crări vor fi urmate în viitorul a­­propiat de alte măsuri pe linia mo­dernizării „Porţii nr. 1" a Capita­lei, printre care refacerea holului ghişeelor de clasa a II-a pentru a se asigura o mai bună deservire a publicului, amenajarea în interio­rul staţiei a unui drum de acces între Gara de Nord şi Gara Ba­sarab. L . Gospodine, vă interesează ! întreprinderile de articole de uz casnic pun la dispoziţia gospodine­lor o serie de articole noi. Deose­bit de comod în întrebuinţare, în special pentru locatarii noilor blocuri, este­­ spălătorul cu burete din material plastic destinat între­ţinerii pardoselilor de linoleum, mozaicului şi cimentului lustruit. Printre numeroasele noutăţi din a­­cest domeniu mai amintim peria spălătoare de vase (care se ataşea­ză la robinetul de apă), un model mai practic de umezitor de rufe, suporturile pentru sticle şi sifoa­­ne, dispozitive pentru curăţat peşte etc. (Rep.) Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíné Luni dimineaţa au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíné. La lucrări, în afara membrilor Academiei, participă :miniştri, con­ducători ai unor organizaţii centrale, ai institutelor de cercetări ale Aca­demiei şi ai unor institute departa­mentale, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din­­învăţămîntul superior şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. La şedinţa de dimineaţă au parti­cipat tovarăşii Emil Bodnăraş şi Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Romíné. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar­prim al Academiei R.P. Romíné, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad Ilie Murgulescu a pre­zentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei, pe anul 1965. In continuare au început dezba­terile asupra Dării de seamă pe a­­nul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt în­scrise, de asemenea, dezbaterea pro­iectului lucrării de prezentare a Aca­demiei R.P. Romine şi a unităţilor sale, confirmarea preşedinţilor unor secţii ştiinţifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) In tovărăşia săniuţei. (Imagine din Sinaia) Foto : P. COZIAJ (Continuare In pag. 3-a)

Next