Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)

1965-02-02 / nr. 5361

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale în sprijinul muncii de reparare a maşinilor agricole Mecanizatorii din cele 9 gospo­dării agricole de stat şi 3 staţiuni de maşini şi tractoare din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Bîrlad desfăşoară, în momentul de faţă, o vie întrecere socialistă pentru repararea trac­toarelor şi maşinilor agricole în condiţii calitative ireproşabile şi la timp. Munca deosebită a aces­tora este sprijinită îndeaproape de către Consiliul local al sindicatelor Bîrlad care organizează, în acest scop, numeroase acţiuni eficiente. în momentul de faţă ajutorul a­­cordat de către noi comitetelor sin­dicatelor din unităţile agricole de stat este îndreptat în direcţia bu­nei desfăşurări a întrecerii socia­liste, sprijinirii conducerilor teh­­nico-administrative în asigurarea aprovizionării la vreme cu piesele de schimb necesare reparaţiilor, sporirii contribuţiei birourilor gru­pelor sindicale la buna organizare a muncii în ateliere şi asigurarea unor condiţii cît mai bune de muncă. în anul trecut, mecanizatorii de la S.M.T. Bogdăneşti şi de la G.A.S. Tutova au acumulat o boga­tă experienţă în executarea repara­ţiilor de calitate şi la vreme­a în­tregului parc de maşini şi trac­toare, asigurîndu-se astfel funcţio­narea acestora permanent şi la în­treagă lor capacitate. în aceste u­­nităţi, comitetele sindicatelor au organizat cu temeinicie întrecerea socialistă între mecanizatori, aju­­tîndu-i să-şi ia angajamente con­crete şi să le ducă apoi la înde­plinire. Au sprijinit în permanen­ţă ridicarea pregătirii profesionale a mecanizatorilor, au controlat cu toată răspunderea felul în care conducerile tehnico-administrative aplică măsurile de protecţia mun­cii. Mobilizînd grupa, pe ramura a­­gricolă, biroul executiv al Consi­liului local al sindicatelor a stu­diat experienţa pozitivă dobîndită în munca de reparare a parcului de maşini şi tractoare în aceste unităţi şi a organizat apoi extin­derea ei. în acest scop, am folosit adunarea ţinută la nivelul raionu­lui pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1960. Cu acest prilej, pre­şedinţii comitetelor sindicatelor de la S.M.T. Bogdăneşti şi de la G.A.S. Tutova au fost ajutaţi să prezinte pe larg modul în care, a fost organizată întrecerea socia­listă pentru repararea maşinilor şi tractoarelor în unităţile respecti­ve, cum au fost sprijiniţi mecani­zatorii la îndeplinirea angajamen­telor luate. Bunăoară, tovarăşul Aurel Carp, preşedintele sindica­tului de la S.M.T. Bogdăneşti, a insistat în mod deosebit asupra executării reparaţiilor pe suban­­samble, cu participarea tractorişti­lor la efectuarea reparaţiilor. El a arătat că în adunările sindicale lu­nare ale grupelor au fost puse în discuţie problemele organizării lu­crului în fiecare echipă, ale intro­ducerii mecanizării, cît şi necesita­tea de a fi recondiţionate unele piese. Datorită temeiniciei cu care au fost ridicate şi analizate ase­menea probleme, mecanizatorii au venit cu propuneri bune a căror aplicare a avut o mare eficienţă. Ca urmare a aplicării propunerilor făcute, aici a fost construită o ma­cara electrică portativă pentru ri­dicarea pieselor mai grele, a fost înfiinţat un atelier de recondiţio­nat piese şi introdusă încălzirea centrală în toate atelierele etc. Tovarăşul Ştefan Crînganu, pre­şedintele comitetului sindicatului de la G.A.S. Tutova, a arătat, la rîndul său, Cum­­este organizată şi urmărită în trecerea socialistă, Cum­ desfăşoară comitetul sindicatului munca de propagandă tehnică în rîndul mecanizatorilor, acţiunile întreprinse în scopul extinderii metodelor bune ale unor mecani­zatori cu experienţă în repararea tractoarelor şi maşinilor ca Vasile Pascal, Alexandru Dumitru şi Constantin Coroi. El a subliniat, de asemenea, preocuparea conducerii tehnico-administrative şi a comi­tetului sindicatului faţă de aplica­rea măsurilor d­e protecţia muncii, ceea ce a făcut ca în această gos­podărie să nu aibă loc nici un ac­cident de muncă. în acest sens s-a oprit îndeosebi asupra modului în care comitetul sindicatului a controlat organele tehnico-admi­­nistrative în aplicarea măsurilor de protecţia muncii. Transpunerea în viaţă a învăţă­mintelor reieşite în cadrul discu­ţiilor purtate de tovarăşii amintiţi şi de către alţi participanţi a con­stituit şi constituie pentru biroul executiv al Consiliului o preocu­pare principală. Membrii biroului executiv s-au deplasat în unităţi şi au sprijinit comitetele sindicate­lor şi conducerile tehnico-adminis­trative în aplicarea celor mai po­trivite procedee, în funcţie de con­diţiile şi specificul fiecărei unităţi, care să ducă la executarea unor reparaţii superioare calitativ şi la timp. La S.M.T. Criveşti, de exemplu, au fost constatate o serie de greu­tăţi în executarea unor dispozitive şi o seamă de alte lipsuri care fă­ceau ca reparaţiile să fie rămase în urmă. Timp de mai multe zile comitetul sindicatului şi conduce­rea S.M.T. au fost ajutate să ana­lizeze cauzele lipsurilor şi să stabi­lească măsuri pentru înlăturarea lor. La G.A.S. Murgeni şi G.A.S. Bogeşti ajutorul acordat comitete­lor sindicatelor şi conducerilor tehnico-administrative l-am în­dreptat în direcţia aprovizionării locurilor de muncă cu materiale şi piese de schimb, a desfăşurării unei activităţi cultural-educative mai susţinute pentru întărirea răs­punderii mecanizatorilor faţă de calitatea reparaţiilor şi respecta­rea disciplinei socialiste a muncii. Sprijinul şi îndrumarea atentă şi operativă date comitetelor sin­dicatelor şi­­inducerilor, au con­tribuit ca în toate staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat să fie înlăturate o serie de lipsuri şi greutăţi, iar munca de reparaţii să se desfăşoa­re într-un ritm susţinut, calitatea acestora să ajungă la un nivel co­respunzător, aşa cum este bunăoa­ră la S.M.T. Bogdăneşti, Zorleni, Criveşti sau la G.A.S. Tutova, Avrămeşti şi Zorleni. Şi totuşi în ce priveşte calitatea reparării unor tractoare am avut şi mai avem încă unele neajunsuri. Este vorba de reparaţiile capitale executate la unele din tractoarele unităţilor agricole de stat din raio­nul nostru, de către Uzina de re­paraţii din Tecuci. Uneori ele nu corespund calitativ. Noi am consta­tat, la faţa locului, cîteva neajun­suri. De pildă la 2 din tractoarele reparate pentru G.A.S. Banca au apărut bătăi anormale la motor şi apă în baia motorului. Alte 2 trac­toare reparate capital pentru G.A.S. Bogeşti şi unul pentru G.A.S. Suseni s-au defectat în ca­drul termenului de garanţie, chiar în primele zile după ce au fost aduse în unităţi. Pentru a înlătura această stare, noi am luat legătura cu biroul executiv al Consiliului local al sin­dicatelor Tecuci căruia i-am pre­zentat situaţia, cerîndu-i sprijinul. Fapt este că pînă în prezent defec­ţiunile constatate au fost remediate de uzina respectivă, iar tractoarele reparate aici, în ultimele zile, se prezintă acum mulţumitor. Datorită avîntului şi răspunderii cu care mecanizatorii muncesc la repararea maşinilor, îndrumării permanente pe care o primesc din partea organizaţiilor de partid şi sprijinului acordat de organele sindicale, acţiunea de reparaţii se desfăşoară într-un ritm din ce în ce mai viu în toate G.A.S. şi S.M.T. din raionul nostru. Aceasta ne îndreptăţeşte să afirmăm că acţiunea de reparaţii va fi în­cheiată cu mult înainte de termen, iar campania agricolă de primă­vară ne va găsi pregătiţi. Acest lucru va permite mecanizatorilor noştri să execute lucrările în con­diţii calitative bune şi la timp, să-şi îndeplinească astfel angaja­mentele pe care şi le-au luat în întrecerea socialistă pe anul 1965. CONSTANTIN CHIPER preşedintele C.L.S. Bîrlad Conferenţiarul in faţa auditoriului a devenit un fapt firesc ca pe întreg cuprinsul ţării, în marile uzine moderne ori la gurile de exploatare forestiere căţărate la sute de metri altitudine, să întîlnim afişe prin care comitetul sindicatului invită munci­torii să audieze conferinţe tehnice. Cel care este solicitat să expună conferinţa, oricît de bogată i-ar fi experienţa într-un domeniu sau altul, se pregăteşte cu toată atenţia pen­tru ca expunerea să fie documentată, să corespundă aşteptărilor audito­riului, atît de receptiv şi interesat în cunoaşterea progresului tehnic. Munca conferenţiarului este, dacă vreţi, o activitate de creaţie. Numeroşi conferenţiari din rîndurile inginerilor şi tehnicienilor au acumulat o valoroasă experienţă în metodica predării, bucurîndu-se de aprecierea auditoriului. La invitaţia Consiliului local al sindicatelor din Bucureşti şi a ziaru­lui nostru, cîţiva ingineri din marile întreprinderi bucureştene şi-au îm­părtăşit experienţa în această activitate obştească. „Soluţii practice, imediate" Cred că eficienţa unei conferinţe tehnice este asigurată dacă tema propusă este aleasă cu mult discer­­nămînt, dacă ea este capabilă să trezească interesul celor în faţa că­rora vorbim. Cu toate că lucrez zi de zi în sector, o discuţie preala­bilă cu maiştri şi cu unii muncitori mă ajută să-mi orientez expunerea spre o anumită latură mai impor­tantă. Sunt foarte atent în alegerea cunoştinţelor tehnice noi pe care le voi transmite, mă feresc să aglome­rez informaţii neesenţiale. Urmăresc întotdeauna ca expunerea să cu­prindă idei clare, exprimate prin­­tr-un număr de cunoştinţe riguros selecţionate în raport cu scopul ex­punerii. Ţinînd seama de necesită­ţile producţiei, conferinţele pe care le susţin urmăresc să dea soluţii tehnice practice care se pot imediat aplica. Aceasta nu exclude acele conferinţe care vorbesc despre pro­cedeele noi de muncă care vor fi a­­plicate în perspectivă. Pentru că su­dura ocupă un volum mare în sec­ţie, am fost solicitat să expun cîteve conferinţe pe această temă. De pildă, conferinţa : „Defecte ce apar la su­dură, cauze şi măsuri de prevenire“ prin interesul pe care l-a trezit s-a transformat pînă la urmă într-o demonstraţie practică soldată cu propuneri concrete de înlăturare a deficienţelor semnalate. F­olosind su­gestia şi sprijinul comitetului sin­dicatului, conferenţiarii solicită şi li se aduc filme tehnico-documen­­tare. Toate conferinţele pe care le-am expus în faţa sudorilor au fost însoţite de filme, ceea ce le-a sporit mult eficacitatea. Au fost vi­zionate filmele „Sudura în baie de zgură“, „Sudura cu argon“ şi altele. Faptul că în secţia noastră volu­mul rebuturilor şi remanierilor a scăzut la jumătate este o conse­cinţă firească a creşterii nivelului de cunoştinţe tehnice pe care mun­citorii le aplică cu competenţă în procesul de producţie. LEONID NAILESCU inginer Uzinele „Griviţa Roşie“ „Aspectele de protecţia muncii nu trebuie să lipsească din tematica conferinţelor tehnice" Dezvoltarea agriculturii noastre socialiste cere în permanenţă con­strucţii de maşini noi de mare ran­dament la nivelul tehnicii mondiale, în atenţia noastră, a celor solicitaţi să ţinem conferinţe tehnice, stă, fireşte, popularizarea acelor proce­dee moderne care se introduc în producţie. Dar iată că o dată cu noul procedeu se schimbă şi condi­ţiile de muncă. Aceasta presupune că muncitorul, paralel cu însuşirea noilor cunoştinţe tehnice, trebuie să fie înarmat şi cu noi cunoştinţe de protecţia muncii. Tocmai de aceea toate conferinţele tehnice care se predau în uzină conţin în mod obli­gatoriu şi noţiuni de protecţia mun­cii. De pildă, cînd s-au introdus ma­şinile de împuşcat miezuri s-a ivit necesitatea lucrului pe bandă. Vor­bind despre utilajele acestea cu pri­lejul unei conferinţe tehnice am a­­tras în mod special atenţia audito­riului asupra modului cum pot fi evitate accidentele, măsurile pe care ei trebuie să le ia. Ca metodă pe care o folosesc în predarea conferinţelor, vreau să menţionez că întotdeauna o parte din timp o rezerv discuţiilor, îmi pot da astfel seama dacă cele ex­puse au trezit curiozitatea. De ase­menea, recomandarea unei liste bi­bliografice după fiecare conferinţă mi se pare deosebit de necesară. GHEORGHE MĂRGĂRIT inginer Uzina „Semănătoarea“ „Ţinînd seama de conferinţele audiate anterior" Munca conferenţiarului începe o dată cu primirea temei şi se sfîr­­şeşte în ziua cînd ţine conferinţa. Uneori nici atunci, pentru că aşa, cum se întîmplă la noi, mulţi din­tre acei care au urmărit o confe­rinţă şi dacă a fost interesantă, so­licită conferenţiarului consultaţii sau relatări în plus. Din practica mea (sunt conferenţiar de ani de zile) am constatat că este necesar ca să te interesezi, înainte de a trece la întocmirea conferinţei, ce temă s-a dezbătut anterior. Aceasta te ajută să eviţi repetarea, să nu treci peste unele chestiuni importante pe care le crezi cunoscute. Mă refer, cu alte cuvinte, la conţi­nutul de idei pe care vrem să-l transmitem. Am constatat că aten­ţia auditoriului este mai uşor de captat atunci cînd în expunere sunt folosite cazuri concrete de la locul de muncă. Iată, de pildă, la o confe­rinţă despre îmbunătăţirea calităţii, exemplele pe care le-am dat, ana­­lizînd împreună cu auditoriul cau­zele unor rebuturi, au ridicat ni­velul conferinţei, au suscitat interes, în fabrica noastră numeroşi mun­citori, fruntaşi în întrecerea socia­listă, sunt solicitaţi să expună meto­dele lor de muncă. Noi îi ajutăm în întocmirea expunerii pentru ca me­toda lor de muncă să fie cunoscută la adevărata ei valoare. RADU STOICA inginer Fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa“ „O documentare multilaterală a conferenţiarului"... Cînd susţii o conferinţă, indiferent de tema pusă în discuţie, este nece­sar să fii bine documentat, să fii la curent cu tot ce este nou în dome­niul respectiv. Altfel, expunerii îi lipseşte esenţialul pe care-l urmă­rim : eficienţa. Aceasta cere din partea conferenţiarului o predocu­­mentare temeinică din surse bine informate. înainte de a mă aşeza la masa de lucru pentru redactarea unei conferinţe, frecventez de obi­cei biblioteca cabinetului tehnic a fabricii care este bine dotată cu cărţi şi reviste. Paralel cu aceasta cercetez cu regularitate noutăţile in­trate în biblioteca Institutului de documentare tehnică, pe cea a mi­nisterului nostru cît şi biblioteca universităţii. Vreau să subliniez că o sursă de informare o formează şi biblioteca mea personală pe care o completez nu numai cu cărţi teh­nice, dar şi cu cursuri şi diferite tratate despre industria tricotajelor. De asemenea, vreau să amintesc şi o altă sursă autorizată şi bine in­formată. Este vorba de conferinţele pe care le audiez la lectoratul teh­nic pentru ingineri şi tehnicieni de la Casa tehnicii. Prin grija consiliu­lui local al sindicatelor avem posi­bilitatea să urmărim expuneri susţi­nute de academicieni, profesori, cer­cetători ştiinţifici, care ne informea­ză cu tot ce este nou în ţară şi străi­nătate. Fără îndoială că fiecare loc de muncă din fabrica noastră îşi are specificul lui. Dar asta nu exclude ca muncitorii dintr-o secţie să fie la curent cu noutăţile tehnice sau preocupările care stau în atenţia al­tor secţii. Această „legătură“ dintre secţii o realizează la noi gazeta de uzină şi iată cum, de cele mai multe ori, conferinţele tehnice pe care le susţin eu sau alţi ingineri apar în coloanele gazetei într-o formă pre­scurtată. Ţin să menţionez iniţiativa redacţiei gazetei de a organiza mese rotunde pe teme tehnice care se bucură de o unanimă apreciere prin soluţiile interesante care se propun. Amintesc, de pildă, discuţia pe tema: „Contracţia tricotului“, o temă strîns legată de îmbunătăţirea ca­lităţii tricotajelor. De asemenea, a­­mintesc paginile tehnice care apar cu regularitate în gazetă, redactate de ingineri şi tehnicieni din fabrică. TRAIAN IONESCU inginer Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“. Responsabilul comi­siei inginerilor şi tehnicienilor ★ * M­O­N­G­A De curînd, în Bu­zău a fost dată în folosinţă o nouă policlinică, în afa­ra serviciilor obiş­nuite aici au fost prevăzute şi servi­cii de bahico­te­­rapie, explorări funcţionale, radio­terapie, radio-fo­­tografie medicală etc. CARNET ELECTORAL Corespondenţii regionali ne transmit : • Vie, bogată şi interesantă — aşa poate fi caracterizată activitatea ce se desfăşoară la Casa alegătorului din incinta clubului sindicatului de la Şantierul naval din Olteniţa. în aceste zile au avut loc aici convor­biri cu tineri care votează pentru prima oară, expuneri despre înal­tul democratism al alegerilor de deputaţi din patria noastră. Briga­da artistică de agitaţie a sindicatului prezintă programul „în Lunca Dunării“, care oglindeşte, în ima­gini artistice grăitoare, realizări ale regimului nostru pe acele­­ melea­guri, în zilele următoare tineri din oraşul Olteniţa se vor întilni cu vîrstnici care le vor povesti fapte petrecute în oraş în alegerile din trecut.­­ în oraşele şi satele din regiu­nea Cluj au loc în prezent nu­meroase manifestări cultural-artis­­tice consacrate alegerilor de de­putaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare. La popu­larizarea rezultatelor obţinute de poporul nostru pe drumul construi­rii socialismului, a politicii parti­dului şi statului nostru democrat­­popular, participă un număr în­semnat de intelectuali de prestigiu din oraşul Cluj. In ultimele zile peste 400 de oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi cadre didactice universitare au luat parte la sus­ţinerea a 30 simpozioane pe teme ca : „Bunăstarea poporului — ţelul suprem al politicii partidului nos­tru“, „Profundul democratism al orînduirii noastre socialiste“, „Româ­­nia pe glob, ieri şi azi“. Asemenea manifestări, la care au participat numeroşi auditori, membri ai coo­perativelor agricole de producţie, mecanizatori, lucrători din G.A.S. şi S.M.T., au fost găzduite, printre altele, de căminele culturale din Ţaga, Cămăraş, Mirăslău, Unirea, Vultureni şi altele. 8 La Casa alegătorului din cartie­rul muncitoresc Găvana din Piteşti, au loc interesante manifestări în­chinate alegerilor de deputaţi de la 7 martie. Conferinţele : „Partidul — făuritor al tuturor victoriilor noastre“, „Realizări în regiunea Ar­geş în anii puterii populare“, „Pro­fundul democratism al orînduirii noastre de stat“ şi altele, au fost audiate de un numeros public. A­­preciate sunt şi spectacolele for­maţiilor artistice. Brigăzile artistice de agitaţie de la Uzinele de piese auto Colibaşi, întreprinderea tex­tilă, cele ale căminelor culturale din Ştefăneşti şi BascoV au pre­gătit programe speciale dedicate alegerilor. „ Numeroşi oameni ai muncii din Reşiţa au­ asistat, zilele acestea, la un interesant jurnal vorbit pe tema : „întreprinderi noi pe harta ţării“ organizat de Casa alegătorului, care funcţionează în localul Casei de cultură a sindicatelor. La casele alegătorului de la clu­bul C.F.R. Timişoara, clubul uzi­nelor textile „30 Decembrie“-Arad sau cel al uzinei „Oţelul Roşu“ au avut loc conferinţe despre profun­dul democratism al orînduirii noas­tre socialiste. Interesantă a fost şi întîlnirea tinerilor care vor vota acum pentru prima dată, de la întreprinderile „Banatul“, „Electro­­banat“ şi Combinatul de industrie locală din Timişoara, cu muncitori mai vîrstnici care au vorbit des­pre farsa alegerilor din trecut şi despre realizările dobîndite în anii noştri în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. 8 în săptămîna aceasta la Casa alegătorului, amenajată într-una din sălile clubului complexului de la­minoare de la Combinatul side­rurgic Hunedoara, vor avea loc re­cenzii şi concursuri „Cine ştie, răspunde“ pe tema dezvoltării o­­raşului muncitoresc Hunedoara în anii puterii populare. Brigada ar­tistică de agitaţie de la laminorul Bluming va prezenta în curînd noul său program dedicat evenimentu­lui de la 7 martie, „Ţara în sărbă­toare“. 8 în regiunea Crişana funcţio­nează 280 case ale alegătorului, la care se desfăşoară o susţinută ac­tivitate. Pînă acum în această re­giune au fost ţinute 1 419 expu­neri şi conferinţe în 445 localităţi, audiate de peste 135 000 cetăţeni, în faţa cărora s-a vorbit despre lar­gul democratism al alegerilor, des­pre realizările regimului nostru. Totodată în regiune, 819 formaţii artistice de amatori au prezentat, pînă acum, spectacole legate de a­­legeri în 630 localităţi în faţa a peste 123 000 de spectatori. Un util schimb de experienţă Responsabilii comisiilor muncii cultural-educative de masă, direc­torii cluburilor şi bibliotecarii de la Uzinele de vagoane, „Strungul“, fa­bricile „Teba“, „7 Noiembrie“, „Tri­coul Roşu“, uzinele textile „30 De­cembrie” şi alte întreprinderi din oraşul Arad, au participat la un schimb de experienţă organizat de Consiliul local al sindicatelor, în in­cinta clubului C.F.R. Cu acest pri­lej, au fost prezentate mai multe re­ferate şi informări privind organi­zarea şi desfăşurarea acţiunilor cu cartea, precum şi pe tema: „Jocurile distractive — puncte de atracţie în program­ele cluburilor“. Au urmat demonstraţii practice. (Coresp. „Munca“) Discuţiile purtate în jurul mesei rotunde au scos la iveală faptul că­­ inginerii şi tehnicienii privesc cu înalt simţ de răspundere şi îndepli-­­ nesc cu pasiune sarcina care li s-a încredinţat de a populariza în rîn-­­ durile muncitorilor tot ce este nou şi valoros în tehnică, ceea ce contri-­­ buie la îmbunătăţirea calităţii produselor, la obţinerea unei înalte productivităţi. Ei sunt animaţi de dorinţa de a-şi îmbunătăţi metodele şi mijloacele de predare. Fără îndoială că fiecare inginer şi tehnician a acumulat o experienţă personală în această activitate obştească care trebuie cunoscută şi generalizată. Redacţia ziarului nostru este gata să publice şi părerile altor lectori, fie la cele spuse de invitaţii noştri în jurul mesei rotunde, fie să ne îm­părtăşească din propria lor experienţă, din alte forme ale propagandei tehnice, la care participă (cicluri de conferinţe sau lectorate pe teme tehnice, cursuri ale universităţilor muncitoreşti, consultaţii tehnice, schimburi de experienţă ş.a.). Nr. 5361 Dreptul la ajutor pentru tratament balneo-climateric Mai multi cititori s-au adresat redacției cerînd precizări în legă­tură cu dreptul la ajutorul pentru tratament balneo-climateric, acor­dat în cadrul asigurărilor sociale precum și modul cum se eliberea­ză certificatul medical respectiv. Satisfăcîndu-le dorinţa publicăm mai jos o consultaţie pe această temă. * Grija neţărmurită a partidului şi guvernului pentru continua îmbu­nătăţire a nivelului de trai mate­rial şi cultural al poporului nos­tru se reflectă pregnant şi în con- CONSULTAŢIE JURIDICĂ diţiile create pentru trimiterea oa­menilor muncii la tratament în stagiunile balneo-climaterice. Zeci şi zeci de mii de angajaţi sunt tri­mişi anual de către sindicate în timpul concediului de odihnă, la tratament în diferite staţiuni, pen­tru a-şi reface şi întări sănătatea Pentru a veni şi mai mult în sprijinul acestora, legislaţia asigu­rărilor sociale prevede că salaria­ţilor trimişi de către sindicate la tratament balneo-climateric, în timpul concediului lor de odihnă li se acordă -- în cazul cînd durata tratamentului depăşeşte durata concediului de odihnă — conce­diul medical pentru diferența de zile dintre durata tratamentului și a concediului de odihnă, la care se adaugă 1—2 zile, timp necesar deplasării. Trebuie precizat că în durata tratamentului balneo-cli­materic se cuprinde atît perioada efectiv petrecută în staţiune cît şi 1—2 zile de reacomodare la con­diţiile de la domiciliu, după înapo­ierea din staţiune. Eliberarea certificatului medical se face pe baza certificatului de sanatorizare în care se menţio­nează timpul efectiv petrecut în staţiune precum şi a biletului de întoarcere de la sanatoriul bal­near în care conducerea între­prinderii sau instituţiei trebuie să menţioneze durata concediului legal de odihnă la care are drept salariatul. Certificatul de concediu medical eliberat de către medicul de circumscripţie sau de întreprin­dere, care acordă asistența în mod obișnuit, va cuprinde pe lin­gă diferența de zile dintre durata concediului de odihnă și timpul petrecut efectiv în stațiune și cele 2 zile necesare pentru reacomo­­darea bolnavului după înapoiere la condițiile de la domiciliu, pre­cum și 1-2 zile necesare depla­sării pînă la staţiune şi de acolo înapoi la domiciliu. Ajutorul corespunzător ce se acordă din fondul asigurărilor so­ciale pentru zilele de concediu medical, stabilite aşa cum s-a a­­rătat mai sus, se calculează ca şi ajutoarele obişnuite pentru inca­pacitate temporară de muncă cau­zată de o boală obişnuită sau ac­cident în afara muncii şi se plă­teşte integral din prima zi. C. FUGARU CINEMATOGRAFE YORMOK : rulează la CAPITOL orele: 9.30, 11.45, 14, 16.30, 19, 21.15 ; FLAMU­RA orele : 10, 12, 16, 18, 20 ; PAULA CAPTIVĂ : rulează la LUCEAFĂRUL orele : 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; FEROVIAR orele : 9.15, 11.30, 14, 16,30, 19, 21.30 ; MELODIA orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18,15, 20.30 ; RĂZBUNĂTORUL : — cinemascop — rulează la VICTORIA orele : 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; VOLGA orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; TITANIC VALS : rulează la REPUBLICA orele : 9.30, 11.45, 14, 16.30, 18.45, 21 ; BUCUREŞTI orele : 9.30, 11.45, 14, 16,30, 18.45, 21 ; GRIVIŢA orele 10, 12.15, 15.30, 18, 20.30 ; MODERN orele : 9.45, 12. 14,15, 16.30 18.45, 21 ; LA PATRU PAŞI DE INFINIT ru­lează la DOINA orele : 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; FLOREASCA orele : 16, 18,15, 20.30 ; PROGRAM DE SCURT METRAJE ROMÂNEŞTI, CUPRINZIND FILMELE : ROMÂNIA PE MERIDIANELE LUMII ; CETĂŢILE CHIMIEI ; O NOAPTE LA CASA SCÎNTEII ; TEMELII DE OŢEL ; PREFAŢA LA UN POEM ; TIMPURI NOI orele : 10—21 în continuare : CU MIINILE PE ORAŞ — LIRA orele : 16, 18.15, 20.30 ; DRUM PERICULOS — ru­lează la MOŞILOR orele : 15.15, 17.45, 20.30 ; EROI CURAJOŞI CA TIGRII — CULTURAL orele : 16, 18.15, 20.30 ; CO­­LENTINA orele : 16, 18.15, 20.30 ; MOS­COVA—GENOVA — rulează la FESTI­VAL orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21 ; EXCELSIOR orele : 10, 12.15, 15.30, 18, 20.30 ; POVESTE NEINVENTATA — UNION orele : 16, 18.15, 20.30 ; FLACĂRA orele : 15.30, 17.45, 20.30 ; UMBRELELE DIN CHERBOURG — VIITORUL orele : 15.30, 18. 20.30 ; SĂLBĂTICII DE PE RIUL MORŢII — CENTRAL orele : 10.30, 12.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 ; DRACUL ŞI CELE ZECE PORUNCI — cinemascop — CARPAŢI orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16 ; CIUMATE — cinemascop — DACIA ore­le : 9. 12, 15, 18. 21 ; UN NOU GHIL­GAMES — BUZE.ȘTI orele : 15.30, 18, 20.30 ; PACEA orele : 16, 18, 20 ; JUDE­CĂTORUL DE MINORI — UNIREA orele : 11, 18, 18.45 , 20.30 ; MUNCA orele : 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; ȘEFUL — RAHOVA orele : 18, 18.15, 20.30 ; FEREN­TARI orele : 14, 18.15, 18.30, 20.45 ; MA­RIA — COSMOS orele : 16, 18, 20 ; CA­­LABUCH — ARTA orele : 15, 17.45, 20.30 ; COTROCENI orele : 15.30, 18, 20.30 ; LO­COTENENT CRISTINA — VITAN orele : 16, 18.15, 20.30 ; INTÎLNIRE CU SPIO­NUL — rulează la POPULAR orele : 16, 18.15, 20.30 ; DRUMUL SĂRII orele : 15 30, 17.45, 20 ; SOȚIE PENTRU UN AUSTRA­LIAN — cinemascop — PROGRESUL orele : 15, 17, 19. 21 ; ŞAPTE ANI DE CĂSNICIE — cinemascop - CRINGAŞI orele : 16, 18,15, 20.30 ; VIAŢA UŞOARA — BUCEGI orele : 10, 12,15, 16, 18.15, 20.30 ; CÎNTIND ÎN PLOAIE — CIU­LEŞTI orele : 9.30, 12, 15, 17.30, 20 ; AU­RORA orele : 9.45, 12, 14.15, 16.30, 13.45, 21 ; CAN-CAN — rulează la PATRIA orele : 9.30, 12.30, 15.30, 18.30, 21.15 ; CEI ŞAPTE MAGNIFICI — LUMINA orele : 9. 12, 15, 18. 21 ; AH, EVA­­ — TOMIS orele : 9.30, 11.30, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; MIORIŢA orele : 9. 11,15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; CEI TREI MUŞCHETARI — înfrăţirea Intre popoare orele : 10.30, 15.15, 19. TELEVIZIUNE MARŢI 2 FEBRUARIE 18,30 Universitatea tehnică la televi­ziune : Propilen­a. 19,00 Jurnalul televi­ziunii. 19,10 Ştiţi să desenaţi, copii ? ! ,,Cînd stăpînul nu i acasă" — povestire de Emil Gîrleanu — desenează Iurie Da­rie. 19.30 Numere de circ. 20.05 Şah 20.20 Documentarul „Romînia pe meridianele lumii". 20.40 Emisiune de ştiinţă : Con­strucţii pneumatice, de ing. Constantin Grigorescu. 21.00 Emisiune de teatru . ..Romeo şi Julieta la Mizil" de George Ronetti. în încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Examen oral susţinut de studenţii din anul IV, secţia electroenergetică, a facultăţii de electrotehnică a Institutului Politehnic din Timişoara

Next