Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)
1965-02-02 / nr. 5361
Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale în sprijinul muncii de reparare a maşinilor agricole Mecanizatorii din cele 9 gospodării agricole de stat şi 3 staţiuni de maşini şi tractoare din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Bîrlad desfăşoară, în momentul de faţă, o vie întrecere socialistă pentru repararea tractoarelor şi maşinilor agricole în condiţii calitative ireproşabile şi la timp. Munca deosebită a acestora este sprijinită îndeaproape de către Consiliul local al sindicatelor Bîrlad care organizează, în acest scop, numeroase acţiuni eficiente. în momentul de faţă ajutorul acordat de către noi comitetelor sindicatelor din unităţile agricole de stat este îndreptat în direcţia bunei desfăşurări a întrecerii socialiste, sprijinirii conducerilor tehnico-administrative în asigurarea aprovizionării la vreme cu piesele de schimb necesare reparaţiilor, sporirii contribuţiei birourilor grupelor sindicale la buna organizare a muncii în ateliere şi asigurarea unor condiţii cît mai bune de muncă. în anul trecut, mecanizatorii de la S.M.T. Bogdăneşti şi de la G.A.S. Tutova au acumulat o bogată experienţă în executarea reparaţiilor de calitate şi la vremea întregului parc de maşini şi tractoare, asigurîndu-se astfel funcţionarea acestora permanent şi la întreagă lor capacitate. în aceste unităţi, comitetele sindicatelor au organizat cu temeinicie întrecerea socialistă între mecanizatori, ajutîndu-i să-şi ia angajamente concrete şi să le ducă apoi la îndeplinire. Au sprijinit în permanenţă ridicarea pregătirii profesionale a mecanizatorilor, au controlat cu toată răspunderea felul în care conducerile tehnico-administrative aplică măsurile de protecţia muncii. Mobilizînd grupa, pe ramura agricolă, biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor a studiat experienţa pozitivă dobîndită în munca de reparare a parcului de maşini şi tractoare în aceste unităţi şi a organizat apoi extinderea ei. în acest scop, am folosit adunarea ţinută la nivelul raionului pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1960. Cu acest prilej, preşedinţii comitetelor sindicatelor de la S.M.T. Bogdăneşti şi de la G.A.S. Tutova au fost ajutaţi să prezinte pe larg modul în care, a fost organizată întrecerea socialistă pentru repararea maşinilor şi tractoarelor în unităţile respective, cum au fost sprijiniţi mecanizatorii la îndeplinirea angajamentelor luate. Bunăoară, tovarăşul Aurel Carp, preşedintele sindicatului de la S.M.T. Bogdăneşti, a insistat în mod deosebit asupra executării reparaţiilor pe subansamble, cu participarea tractoriştilor la efectuarea reparaţiilor. El a arătat că în adunările sindicale lunare ale grupelor au fost puse în discuţie problemele organizării lucrului în fiecare echipă, ale introducerii mecanizării, cît şi necesitatea de a fi recondiţionate unele piese. Datorită temeiniciei cu care au fost ridicate şi analizate asemenea probleme, mecanizatorii au venit cu propuneri bune a căror aplicare a avut o mare eficienţă. Ca urmare a aplicării propunerilor făcute, aici a fost construită o macara electrică portativă pentru ridicarea pieselor mai grele, a fost înfiinţat un atelier de recondiţionat piese şi introdusă încălzirea centrală în toate atelierele etc. Tovarăşul Ştefan Crînganu, preşedintele comitetului sindicatului de la G.A.S. Tutova, a arătat, la rîndul său, Cumeste organizată şi urmărită în trecerea socialistă, Cum desfăşoară comitetul sindicatului munca de propagandă tehnică în rîndul mecanizatorilor, acţiunile întreprinse în scopul extinderii metodelor bune ale unor mecanizatori cu experienţă în repararea tractoarelor şi maşinilor ca Vasile Pascal, Alexandru Dumitru şi Constantin Coroi. El a subliniat, de asemenea, preocuparea conducerii tehnico-administrative şi a comitetului sindicatului faţă de aplicarea măsurilor de protecţia muncii, ceea ce a făcut ca în această gospodărie să nu aibă loc nici un accident de muncă. în acest sens s-a oprit îndeosebi asupra modului în care comitetul sindicatului a controlat organele tehnico-administrative în aplicarea măsurilor de protecţia muncii. Transpunerea în viaţă a învăţămintelor reieşite în cadrul discuţiilor purtate de tovarăşii amintiţi şi de către alţi participanţi a constituit şi constituie pentru biroul executiv al Consiliului o preocupare principală. Membrii biroului executiv s-au deplasat în unităţi şi au sprijinit comitetele sindicatelor şi conducerile tehnico-administrative în aplicarea celor mai potrivite procedee, în funcţie de condiţiile şi specificul fiecărei unităţi, care să ducă la executarea unor reparaţii superioare calitativ şi la timp. La S.M.T. Criveşti, de exemplu, au fost constatate o serie de greutăţi în executarea unor dispozitive şi o seamă de alte lipsuri care făceau ca reparaţiile să fie rămase în urmă. Timp de mai multe zile comitetul sindicatului şi conducerea S.M.T. au fost ajutate să analizeze cauzele lipsurilor şi să stabilească măsuri pentru înlăturarea lor. La G.A.S. Murgeni şi G.A.S. Bogeşti ajutorul acordat comitetelor sindicatelor şi conducerilor tehnico-administrative l-am îndreptat în direcţia aprovizionării locurilor de muncă cu materiale şi piese de schimb, a desfăşurării unei activităţi cultural-educative mai susţinute pentru întărirea răspunderii mecanizatorilor faţă de calitatea reparaţiilor şi respectarea disciplinei socialiste a muncii. Sprijinul şi îndrumarea atentă şi operativă date comitetelor sindicatelor şiinducerilor, au contribuit ca în toate staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat să fie înlăturate o serie de lipsuri şi greutăţi, iar munca de reparaţii să se desfăşoare într-un ritm susţinut, calitatea acestora să ajungă la un nivel corespunzător, aşa cum este bunăoară la S.M.T. Bogdăneşti, Zorleni, Criveşti sau la G.A.S. Tutova, Avrămeşti şi Zorleni. Şi totuşi în ce priveşte calitatea reparării unor tractoare am avut şi mai avem încă unele neajunsuri. Este vorba de reparaţiile capitale executate la unele din tractoarele unităţilor agricole de stat din raionul nostru, de către Uzina de reparaţii din Tecuci. Uneori ele nu corespund calitativ. Noi am constatat, la faţa locului, cîteva neajunsuri. De pildă la 2 din tractoarele reparate pentru G.A.S. Banca au apărut bătăi anormale la motor şi apă în baia motorului. Alte 2 tractoare reparate capital pentru G.A.S. Bogeşti şi unul pentru G.A.S. Suseni s-au defectat în cadrul termenului de garanţie, chiar în primele zile după ce au fost aduse în unităţi. Pentru a înlătura această stare, noi am luat legătura cu biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Tecuci căruia i-am prezentat situaţia, cerîndu-i sprijinul. Fapt este că pînă în prezent defecţiunile constatate au fost remediate de uzina respectivă, iar tractoarele reparate aici, în ultimele zile, se prezintă acum mulţumitor. Datorită avîntului şi răspunderii cu care mecanizatorii muncesc la repararea maşinilor, îndrumării permanente pe care o primesc din partea organizaţiilor de partid şi sprijinului acordat de organele sindicale, acţiunea de reparaţii se desfăşoară într-un ritm din ce în ce mai viu în toate G.A.S. şi S.M.T. din raionul nostru. Aceasta ne îndreptăţeşte să afirmăm că acţiunea de reparaţii va fi încheiată cu mult înainte de termen, iar campania agricolă de primăvară ne va găsi pregătiţi. Acest lucru va permite mecanizatorilor noştri să execute lucrările în condiţii calitative bune şi la timp, să-şi îndeplinească astfel angajamentele pe care şi le-au luat în întrecerea socialistă pe anul 1965. CONSTANTIN CHIPER preşedintele C.L.S. Bîrlad Conferenţiarul in faţa auditoriului a devenit un fapt firesc ca pe întreg cuprinsul ţării, în marile uzine moderne ori la gurile de exploatare forestiere căţărate la sute de metri altitudine, să întîlnim afişe prin care comitetul sindicatului invită muncitorii să audieze conferinţe tehnice. Cel care este solicitat să expună conferinţa, oricît de bogată i-ar fi experienţa într-un domeniu sau altul, se pregăteşte cu toată atenţia pentru ca expunerea să fie documentată, să corespundă aşteptărilor auditoriului, atît de receptiv şi interesat în cunoaşterea progresului tehnic. Munca conferenţiarului este, dacă vreţi, o activitate de creaţie. Numeroşi conferenţiari din rîndurile inginerilor şi tehnicienilor au acumulat o valoroasă experienţă în metodica predării, bucurîndu-se de aprecierea auditoriului. La invitaţia Consiliului local al sindicatelor din Bucureşti şi a ziarului nostru, cîţiva ingineri din marile întreprinderi bucureştene şi-au împărtăşit experienţa în această activitate obştească. „Soluţii practice, imediate" Cred că eficienţa unei conferinţe tehnice este asigurată dacă tema propusă este aleasă cu mult discernămînt, dacă ea este capabilă să trezească interesul celor în faţa cărora vorbim. Cu toate că lucrez zi de zi în sector, o discuţie prealabilă cu maiştri şi cu unii muncitori mă ajută să-mi orientez expunerea spre o anumită latură mai importantă. Sunt foarte atent în alegerea cunoştinţelor tehnice noi pe care le voi transmite, mă feresc să aglomerez informaţii neesenţiale. Urmăresc întotdeauna ca expunerea să cuprindă idei clare, exprimate printr-un număr de cunoştinţe riguros selecţionate în raport cu scopul expunerii. Ţinînd seama de necesităţile producţiei, conferinţele pe care le susţin urmăresc să dea soluţii tehnice practice care se pot imediat aplica. Aceasta nu exclude acele conferinţe care vorbesc despre procedeele noi de muncă care vor fi aplicate în perspectivă. Pentru că sudura ocupă un volum mare în secţie, am fost solicitat să expun cîteve conferinţe pe această temă. De pildă, conferinţa : „Defecte ce apar la sudură, cauze şi măsuri de prevenire“ prin interesul pe care l-a trezit s-a transformat pînă la urmă într-o demonstraţie practică soldată cu propuneri concrete de înlăturare a deficienţelor semnalate. Folosind sugestia şi sprijinul comitetului sindicatului, conferenţiarii solicită şi li se aduc filme tehnico-documentare. Toate conferinţele pe care le-am expus în faţa sudorilor au fost însoţite de filme, ceea ce le-a sporit mult eficacitatea. Au fost vizionate filmele „Sudura în baie de zgură“, „Sudura cu argon“ şi altele. Faptul că în secţia noastră volumul rebuturilor şi remanierilor a scăzut la jumătate este o consecinţă firească a creşterii nivelului de cunoştinţe tehnice pe care muncitorii le aplică cu competenţă în procesul de producţie. LEONID NAILESCU inginer Uzinele „Griviţa Roşie“ „Aspectele de protecţia muncii nu trebuie să lipsească din tematica conferinţelor tehnice" Dezvoltarea agriculturii noastre socialiste cere în permanenţă construcţii de maşini noi de mare randament la nivelul tehnicii mondiale, în atenţia noastră, a celor solicitaţi să ţinem conferinţe tehnice, stă, fireşte, popularizarea acelor procedee moderne care se introduc în producţie. Dar iată că o dată cu noul procedeu se schimbă şi condiţiile de muncă. Aceasta presupune că muncitorul, paralel cu însuşirea noilor cunoştinţe tehnice, trebuie să fie înarmat şi cu noi cunoştinţe de protecţia muncii. Tocmai de aceea toate conferinţele tehnice care se predau în uzină conţin în mod obligatoriu şi noţiuni de protecţia muncii. De pildă, cînd s-au introdus maşinile de împuşcat miezuri s-a ivit necesitatea lucrului pe bandă. Vorbind despre utilajele acestea cu prilejul unei conferinţe tehnice am atras în mod special atenţia auditoriului asupra modului cum pot fi evitate accidentele, măsurile pe care ei trebuie să le ia. Ca metodă pe care o folosesc în predarea conferinţelor, vreau să menţionez că întotdeauna o parte din timp o rezerv discuţiilor, îmi pot da astfel seama dacă cele expuse au trezit curiozitatea. De asemenea, recomandarea unei liste bibliografice după fiecare conferinţă mi se pare deosebit de necesară. GHEORGHE MĂRGĂRIT inginer Uzina „Semănătoarea“ „Ţinînd seama de conferinţele audiate anterior" Munca conferenţiarului începe o dată cu primirea temei şi se sfîrşeşte în ziua cînd ţine conferinţa. Uneori nici atunci, pentru că aşa, cum se întîmplă la noi, mulţi dintre acei care au urmărit o conferinţă şi dacă a fost interesantă, solicită conferenţiarului consultaţii sau relatări în plus. Din practica mea (sunt conferenţiar de ani de zile) am constatat că este necesar ca să te interesezi, înainte de a trece la întocmirea conferinţei, ce temă s-a dezbătut anterior. Aceasta te ajută să eviţi repetarea, să nu treci peste unele chestiuni importante pe care le crezi cunoscute. Mă refer, cu alte cuvinte, la conţinutul de idei pe care vrem să-l transmitem. Am constatat că atenţia auditoriului este mai uşor de captat atunci cînd în expunere sunt folosite cazuri concrete de la locul de muncă. Iată, de pildă, la o conferinţă despre îmbunătăţirea calităţii, exemplele pe care le-am dat, analizînd împreună cu auditoriul cauzele unor rebuturi, au ridicat nivelul conferinţei, au suscitat interes, în fabrica noastră numeroşi muncitori, fruntaşi în întrecerea socialistă, sunt solicitaţi să expună metodele lor de muncă. Noi îi ajutăm în întocmirea expunerii pentru ca metoda lor de muncă să fie cunoscută la adevărata ei valoare. RADU STOICA inginer Fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa“ „O documentare multilaterală a conferenţiarului"... Cînd susţii o conferinţă, indiferent de tema pusă în discuţie, este necesar să fii bine documentat, să fii la curent cu tot ce este nou în domeniul respectiv. Altfel, expunerii îi lipseşte esenţialul pe care-l urmărim : eficienţa. Aceasta cere din partea conferenţiarului o predocumentare temeinică din surse bine informate. înainte de a mă aşeza la masa de lucru pentru redactarea unei conferinţe, frecventez de obicei biblioteca cabinetului tehnic a fabricii care este bine dotată cu cărţi şi reviste. Paralel cu aceasta cercetez cu regularitate noutăţile intrate în biblioteca Institutului de documentare tehnică, pe cea a ministerului nostru cît şi biblioteca universităţii. Vreau să subliniez că o sursă de informare o formează şi biblioteca mea personală pe care o completez nu numai cu cărţi tehnice, dar şi cu cursuri şi diferite tratate despre industria tricotajelor. De asemenea, vreau să amintesc şi o altă sursă autorizată şi bine informată. Este vorba de conferinţele pe care le audiez la lectoratul tehnic pentru ingineri şi tehnicieni de la Casa tehnicii. Prin grija consiliului local al sindicatelor avem posibilitatea să urmărim expuneri susţinute de academicieni, profesori, cercetători ştiinţifici, care ne informează cu tot ce este nou în ţară şi străinătate. Fără îndoială că fiecare loc de muncă din fabrica noastră îşi are specificul lui. Dar asta nu exclude ca muncitorii dintr-o secţie să fie la curent cu noutăţile tehnice sau preocupările care stau în atenţia altor secţii. Această „legătură“ dintre secţii o realizează la noi gazeta de uzină şi iată cum, de cele mai multe ori, conferinţele tehnice pe care le susţin eu sau alţi ingineri apar în coloanele gazetei într-o formă prescurtată. Ţin să menţionez iniţiativa redacţiei gazetei de a organiza mese rotunde pe teme tehnice care se bucură de o unanimă apreciere prin soluţiile interesante care se propun. Amintesc, de pildă, discuţia pe tema: „Contracţia tricotului“, o temă strîns legată de îmbunătăţirea calităţii tricotajelor. De asemenea, amintesc paginile tehnice care apar cu regularitate în gazetă, redactate de ingineri şi tehnicieni din fabrică. TRAIAN IONESCU inginer Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“. Responsabilul comisiei inginerilor şi tehnicienilor ★ * MONGA De curînd, în Buzău a fost dată în folosinţă o nouă policlinică, în afara serviciilor obişnuite aici au fost prevăzute şi servicii de bahicoterapie, explorări funcţionale, radioterapie, radio-fotografie medicală etc. CARNET ELECTORAL Corespondenţii regionali ne transmit : • Vie, bogată şi interesantă — aşa poate fi caracterizată activitatea ce se desfăşoară la Casa alegătorului din incinta clubului sindicatului de la Şantierul naval din Olteniţa. în aceste zile au avut loc aici convorbiri cu tineri care votează pentru prima oară, expuneri despre înaltul democratism al alegerilor de deputaţi din patria noastră. Brigada artistică de agitaţie a sindicatului prezintă programul „în Lunca Dunării“, care oglindeşte, în imagini artistice grăitoare, realizări ale regimului nostru pe acele meleaguri, în zilele următoare tineri din oraşul Olteniţa se vor întilni cu vîrstnici care le vor povesti fapte petrecute în oraş în alegerile din trecut. în oraşele şi satele din regiunea Cluj au loc în prezent numeroase manifestări cultural-artistice consacrate alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare. La popularizarea rezultatelor obţinute de poporul nostru pe drumul construirii socialismului, a politicii partidului şi statului nostru democratpopular, participă un număr însemnat de intelectuali de prestigiu din oraşul Cluj. In ultimele zile peste 400 de oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi cadre didactice universitare au luat parte la susţinerea a 30 simpozioane pe teme ca : „Bunăstarea poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru“, „Profundul democratism al orînduirii noastre socialiste“, „România pe glob, ieri şi azi“. Asemenea manifestări, la care au participat numeroşi auditori, membri ai cooperativelor agricole de producţie, mecanizatori, lucrători din G.A.S. şi S.M.T., au fost găzduite, printre altele, de căminele culturale din Ţaga, Cămăraş, Mirăslău, Unirea, Vultureni şi altele. 8 La Casa alegătorului din cartierul muncitoresc Găvana din Piteşti, au loc interesante manifestări închinate alegerilor de deputaţi de la 7 martie. Conferinţele : „Partidul — făuritor al tuturor victoriilor noastre“, „Realizări în regiunea Argeş în anii puterii populare“, „Profundul democratism al orînduirii noastre de stat“ şi altele, au fost audiate de un numeros public. Apreciate sunt şi spectacolele formaţiilor artistice. Brigăzile artistice de agitaţie de la Uzinele de piese auto Colibaşi, întreprinderea textilă, cele ale căminelor culturale din Ştefăneşti şi BascoV au pregătit programe speciale dedicate alegerilor. „ Numeroşi oameni ai muncii din Reşiţa au asistat, zilele acestea, la un interesant jurnal vorbit pe tema : „întreprinderi noi pe harta ţării“ organizat de Casa alegătorului, care funcţionează în localul Casei de cultură a sindicatelor. La casele alegătorului de la clubul C.F.R. Timişoara, clubul uzinelor textile „30 Decembrie“-Arad sau cel al uzinei „Oţelul Roşu“ au avut loc conferinţe despre profundul democratism al orînduirii noastre socialiste. Interesantă a fost şi întîlnirea tinerilor care vor vota acum pentru prima dată, de la întreprinderile „Banatul“, „Electrobanat“ şi Combinatul de industrie locală din Timişoara, cu muncitori mai vîrstnici care au vorbit despre farsa alegerilor din trecut şi despre realizările dobîndite în anii noştri în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. 8 în săptămîna aceasta la Casa alegătorului, amenajată într-una din sălile clubului complexului de laminoare de la Combinatul siderurgic Hunedoara, vor avea loc recenzii şi concursuri „Cine ştie, răspunde“ pe tema dezvoltării oraşului muncitoresc Hunedoara în anii puterii populare. Brigada artistică de agitaţie de la laminorul Bluming va prezenta în curînd noul său program dedicat evenimentului de la 7 martie, „Ţara în sărbătoare“. 8 în regiunea Crişana funcţionează 280 case ale alegătorului, la care se desfăşoară o susţinută activitate. Pînă acum în această regiune au fost ţinute 1 419 expuneri şi conferinţe în 445 localităţi, audiate de peste 135 000 cetăţeni, în faţa cărora s-a vorbit despre largul democratism al alegerilor, despre realizările regimului nostru. Totodată în regiune, 819 formaţii artistice de amatori au prezentat, pînă acum, spectacole legate de alegeri în 630 localităţi în faţa a peste 123 000 de spectatori. Un util schimb de experienţă Responsabilii comisiilor muncii cultural-educative de masă, directorii cluburilor şi bibliotecarii de la Uzinele de vagoane, „Strungul“, fabricile „Teba“, „7 Noiembrie“, „Tricoul Roşu“, uzinele textile „30 Decembrie” şi alte întreprinderi din oraşul Arad, au participat la un schimb de experienţă organizat de Consiliul local al sindicatelor, în incinta clubului C.F.R. Cu acest prilej, au fost prezentate mai multe referate şi informări privind organizarea şi desfăşurarea acţiunilor cu cartea, precum şi pe tema: „Jocurile distractive — puncte de atracţie în programele cluburilor“. Au urmat demonstraţii practice. (Coresp. „Munca“) Discuţiile purtate în jurul mesei rotunde au scos la iveală faptul că inginerii şi tehnicienii privesc cu înalt simţ de răspundere şi îndepli- nesc cu pasiune sarcina care li s-a încredinţat de a populariza în rîn- durile muncitorilor tot ce este nou şi valoros în tehnică, ceea ce contri- buie la îmbunătăţirea calităţii produselor, la obţinerea unei înalte productivităţi. Ei sunt animaţi de dorinţa de a-şi îmbunătăţi metodele şi mijloacele de predare. Fără îndoială că fiecare inginer şi tehnician a acumulat o experienţă personală în această activitate obştească care trebuie cunoscută şi generalizată. Redacţia ziarului nostru este gata să publice şi părerile altor lectori, fie la cele spuse de invitaţii noştri în jurul mesei rotunde, fie să ne împărtăşească din propria lor experienţă, din alte forme ale propagandei tehnice, la care participă (cicluri de conferinţe sau lectorate pe teme tehnice, cursuri ale universităţilor muncitoreşti, consultaţii tehnice, schimburi de experienţă ş.a.). Nr. 5361 Dreptul la ajutor pentru tratament balneo-climateric Mai multi cititori s-au adresat redacției cerînd precizări în legătură cu dreptul la ajutorul pentru tratament balneo-climateric, acordat în cadrul asigurărilor sociale precum și modul cum se eliberează certificatul medical respectiv. Satisfăcîndu-le dorinţa publicăm mai jos o consultaţie pe această temă. * Grija neţărmurită a partidului şi guvernului pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru se reflectă pregnant şi în con- CONSULTAŢIE JURIDICĂ diţiile create pentru trimiterea oamenilor muncii la tratament în stagiunile balneo-climaterice. Zeci şi zeci de mii de angajaţi sunt trimişi anual de către sindicate în timpul concediului de odihnă, la tratament în diferite staţiuni, pentru a-şi reface şi întări sănătatea Pentru a veni şi mai mult în sprijinul acestora, legislaţia asigurărilor sociale prevede că salariaţilor trimişi de către sindicate la tratament balneo-climateric, în timpul concediului lor de odihnă li se acordă -- în cazul cînd durata tratamentului depăşeşte durata concediului de odihnă — concediul medical pentru diferența de zile dintre durata tratamentului și a concediului de odihnă, la care se adaugă 1—2 zile, timp necesar deplasării. Trebuie precizat că în durata tratamentului balneo-climateric se cuprinde atît perioada efectiv petrecută în staţiune cît şi 1—2 zile de reacomodare la condiţiile de la domiciliu, după înapoierea din staţiune. Eliberarea certificatului medical se face pe baza certificatului de sanatorizare în care se menţionează timpul efectiv petrecut în staţiune precum şi a biletului de întoarcere de la sanatoriul balnear în care conducerea întreprinderii sau instituţiei trebuie să menţioneze durata concediului legal de odihnă la care are drept salariatul. Certificatul de concediu medical eliberat de către medicul de circumscripţie sau de întreprindere, care acordă asistența în mod obișnuit, va cuprinde pe lingă diferența de zile dintre durata concediului de odihnă și timpul petrecut efectiv în stațiune și cele 2 zile necesare pentru reacomodarea bolnavului după înapoiere la condițiile de la domiciliu, precum și 1-2 zile necesare deplasării pînă la staţiune şi de acolo înapoi la domiciliu. Ajutorul corespunzător ce se acordă din fondul asigurărilor sociale pentru zilele de concediu medical, stabilite aşa cum s-a arătat mai sus, se calculează ca şi ajutoarele obişnuite pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de o boală obişnuită sau accident în afara muncii şi se plăteşte integral din prima zi. C. FUGARU CINEMATOGRAFE YORMOK : rulează la CAPITOL orele: 9.30, 11.45, 14, 16.30, 19, 21.15 ; FLAMURA orele : 10, 12, 16, 18, 20 ; PAULA CAPTIVĂ : rulează la LUCEAFĂRUL orele : 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; FEROVIAR orele : 9.15, 11.30, 14, 16,30, 19, 21.30 ; MELODIA orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18,15, 20.30 ; RĂZBUNĂTORUL : — cinemascop — rulează la VICTORIA orele : 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; VOLGA orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; TITANIC VALS : rulează la REPUBLICA orele : 9.30, 11.45, 14, 16.30, 18.45, 21 ; BUCUREŞTI orele : 9.30, 11.45, 14, 16,30, 18.45, 21 ; GRIVIŢA orele 10, 12.15, 15.30, 18, 20.30 ; MODERN orele : 9.45, 12. 14,15, 16.30 18.45, 21 ; LA PATRU PAŞI DE INFINIT rulează la DOINA orele : 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; FLOREASCA orele : 16, 18,15, 20.30 ; PROGRAM DE SCURT METRAJE ROMÂNEŞTI, CUPRINZIND FILMELE : ROMÂNIA PE MERIDIANELE LUMII ; CETĂŢILE CHIMIEI ; O NOAPTE LA CASA SCÎNTEII ; TEMELII DE OŢEL ; PREFAŢA LA UN POEM ; TIMPURI NOI orele : 10—21 în continuare : CU MIINILE PE ORAŞ — LIRA orele : 16, 18.15, 20.30 ; DRUM PERICULOS — rulează la MOŞILOR orele : 15.15, 17.45, 20.30 ; EROI CURAJOŞI CA TIGRII — CULTURAL orele : 16, 18.15, 20.30 ; COLENTINA orele : 16, 18.15, 20.30 ; MOSCOVA—GENOVA — rulează la FESTIVAL orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21 ; EXCELSIOR orele : 10, 12.15, 15.30, 18, 20.30 ; POVESTE NEINVENTATA — UNION orele : 16, 18.15, 20.30 ; FLACĂRA orele : 15.30, 17.45, 20.30 ; UMBRELELE DIN CHERBOURG — VIITORUL orele : 15.30, 18. 20.30 ; SĂLBĂTICII DE PE RIUL MORŢII — CENTRAL orele : 10.30, 12.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 ; DRACUL ŞI CELE ZECE PORUNCI — cinemascop — CARPAŢI orele : 9.15, 11.30, 13.45, 16 ; CIUMATE — cinemascop — DACIA orele : 9. 12, 15, 18. 21 ; UN NOU GHILGAMES — BUZE.ȘTI orele : 15.30, 18, 20.30 ; PACEA orele : 16, 18, 20 ; JUDECĂTORUL DE MINORI — UNIREA orele : 11, 18, 18.45 , 20.30 ; MUNCA orele : 14, 16.15, 18.30, 20.45 ; ȘEFUL — RAHOVA orele : 18, 18.15, 20.30 ; FERENTARI orele : 14, 18.15, 18.30, 20.45 ; MARIA — COSMOS orele : 16, 18, 20 ; CALABUCH — ARTA orele : 15, 17.45, 20.30 ; COTROCENI orele : 15.30, 18, 20.30 ; LOCOTENENT CRISTINA — VITAN orele : 16, 18.15, 20.30 ; INTÎLNIRE CU SPIONUL — rulează la POPULAR orele : 16, 18.15, 20.30 ; DRUMUL SĂRII orele : 15 30, 17.45, 20 ; SOȚIE PENTRU UN AUSTRALIAN — cinemascop — PROGRESUL orele : 15, 17, 19. 21 ; ŞAPTE ANI DE CĂSNICIE — cinemascop - CRINGAŞI orele : 16, 18,15, 20.30 ; VIAŢA UŞOARA — BUCEGI orele : 10, 12,15, 16, 18.15, 20.30 ; CÎNTIND ÎN PLOAIE — CIULEŞTI orele : 9.30, 12, 15, 17.30, 20 ; AURORA orele : 9.45, 12, 14.15, 16.30, 13.45, 21 ; CAN-CAN — rulează la PATRIA orele : 9.30, 12.30, 15.30, 18.30, 21.15 ; CEI ŞAPTE MAGNIFICI — LUMINA orele : 9. 12, 15, 18. 21 ; AH, EVA — TOMIS orele : 9.30, 11.30, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; MIORIŢA orele : 9. 11,15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45 ; CEI TREI MUŞCHETARI — înfrăţirea Intre popoare orele : 10.30, 15.15, 19. TELEVIZIUNE MARŢI 2 FEBRUARIE 18,30 Universitatea tehnică la televiziune : Propilena. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Ştiţi să desenaţi, copii ? ! ,,Cînd stăpînul nu i acasă" — povestire de Emil Gîrleanu — desenează Iurie Darie. 19.30 Numere de circ. 20.05 Şah 20.20 Documentarul „Romînia pe meridianele lumii". 20.40 Emisiune de ştiinţă : Construcţii pneumatice, de ing. Constantin Grigorescu. 21.00 Emisiune de teatru . ..Romeo şi Julieta la Mizil" de George Ronetti. în încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Examen oral susţinut de studenţii din anul IV, secţia electroenergetică, a facultăţii de electrotehnică a Institutului Politehnic din Timişoara