Munca, martie 1965 (Anul 21, nr. 5385-5411)

1965-03-02 / nr. 5385

Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI Al SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI­ nr. 5385 Marți 2 martie 1965 4 pagini 25 bani ACŢIUNI EFICIENTE IN SPRIJINUL REALIZĂRII PLANULUI DE INVESTIŢII Harnicul nostru popor, sub condu­cerea înţeleaptă a partidului, a trans­format întreaga ţară într-un vast şantier. Aşa după cum se ară­ta în Manifestul Consiliului Naţio­nal al F.D.P., în fiecare regiune a ţării pulsează o viaţă economică in­tensă. In anii planului sesenal pre­tutindeni s-au ridicat fabrici şi uzi­ne moderne, noi complexe siderur­gice şi constructoare de maşini, chi­mice şi de prelucrar­ea lemnului, echipate cu tehnică nouă. Reprezen­tativă este din acest punct de vedere şi regiunea Crişana. Numai în anul trecut au fost alocate fonduri de investiţii de aproape un miliard lei, destinate construirii Uzinei de alu­mină, important obiectiv al şesena­­tului. ..staţiei de spălare a bauxitei Dobreşti, Fabricii de amendamente calcaroase Chistag, Uzinei electrice de termoficare de 110 MW. S-au dezvoltat capacităţile de producţie de la uzina „înfrăţirea“, precum şi ale fabricilor „Sinteza“, „Transilva­nia“ şi altele. Importante fonduri au fost alocate de statul nostru şi pentru construcţia de locuinţe şi alte obiec­tive­ social-culturale. Călăuzindu-se după indicaţiile partidului, Consiliul regional al sin­dicatelor, sub conducerea Comitetu­lui regional P.M.R., îndrumă şi a­­jută permanent consiliile locale ale sindicatelor şi comitetele sindicate­lor de la şantierele de construcţii­­montaj în organizarea mai temeini­că a întrecerii socialiste, pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., pentru mobilizarea tot mai activă a colec­tivelor de constructori la îmbună­tăţirea continuă a calităţii lucrărilor şi punerea în funcţiune, înainte de termen, a obiectivelor prevăzute. Pe această linie se înscriu numeroa­se acţiuni întreprinse cu ajutorul activului salariat şi obştesc. Colec­tive formate din membrii birouri­lor executive ale Consiliului regio­nal şi consiliilor locale, din ingineri şi tehnicieni cu experienţă, din ca­drul comisiei economice, studiază stadiul realizării construcţiilor, felul de organizare a şantierelor, metode­le folosite, ajutînd concret comitetele sindicatelor şi conducerile admi­nistrative în introducerea unor pro­cedee moderne de lucru, în organi­zarea mai bună a lucrărilor. La Uzina de alumină, de exem­plu, unde au existat unele greutăţi în realizarea la termen a diferitelor lucrări, Consiliul regional al sindi­catelor a organizat o analiză amă­nunţită a cauzelor rămînerilor în urmă şi s-au prevăzut măsuri efica­ce de înlăturarea lor, cum ar fi: organizarea lucrărilor în două schimburi, îmbunătăţirea aprovizio­nării tehnico-ma­­teriale a locurilor de muncă, extin­derea procedeelor­­ şi metodelor a­vansate, folosirea pe scară mai largă a prefabricatelor din beton. Numai prin aplicarea procedeului de turnare a stîlpilor pe pachete de cîte 5—7 bucăţi, pe acest şantier s-a reuşit să se reducă consumul de cherestea pentru cofraj cu peste 30 m.p. la un stîlp, obţinîn­­du-se, totodată,­ o creştere a produc­tivităţii muncii de 15 la sută. Conducerea şantierului şi comite­tul sindicatului, de aici au fost spri­jinite de Consiliul regional şi in extinderea metodei cofraj­elor gli­sante. La silozul de alumină, prin acest procedeu s-a obţinut un ritm mediu de 3 m zilnic, ceea ce a dus la terminarea construirii turnului de beton cu două luni mai devreme faţă de grafic. Venind în sprijinul introducerii metodelor moderne în construcţii, Consiliul regional al sindicatelor a organizat cu ajutorul comisiei eco­nomice şi o consfătuire la care au participat proiectanţi din cadrul C.S.A.P.C. Crişana, ingineri, tehni­cieni, muncitori de pe şantiere. Pro­blema principală dezbătută a fost extinderea mecanizării lucrărilor cu volum mare de muncă şi folosirea mai bună a excavatoarelor, buldo­zerelor, macaralelor, betonierelor etc. Prin înfăptuirea măsurilor sta­bilite cu acest prilej, s-a reuşit să se îmbunătăţească indicii de meca­nizare a lucrărilor pe şantierul Uzi­nei de alumină, atingînd în prezent un procent de 82 la sută la săpă­turi, 85 la sută la amestecarea be­­toanelor şi 80 la sută la manipularea agregatelor. In realizarea la un înalt nivel ca­litativ a lucrărilor de investiţii şi scurtarea termenelor de execuţie un rol important îl are mai buna organizare a adunărilor lunare şi a consfătuirilor de producţie. în acest scop, membrii birourilor executive ale Consiliului regional şi consiliilor locale, repartizaţi pe şantiere, parti­cipă şi ajută efectiv pregătirea şi organizarea adunărilor, întocmirea materialelor, urmăresc ca acestea să pună în dezbaterea participanţi­lor problemele esenţiale ridicate de necesitatea realizării înainte , de termen şi de calitate a obiectivelor planificate. O mare atenţie , se dă îndeplinirii propunerilor făcute cu aceste prile­juri. Fireşte, rezultatele obţinute pe şantierele de construcţii-montaje confirmă eficacitatea muncii noastre. (Continuare în pag. 2-a) Prin grija sfatului popular, în oraşul Paşcani a fost dată de curînd în fo­losinţă o nouă policlinică care dispu­ne de cabinete de consultaţie, înzes­trate cu moderne aparate, fiind de­servite de personal medical de spe­cialitate, în clişeu, aspect din camera de sterilizare. Constantin Vidican preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Crişana întreprinderea de aparataje electrice pentru construcţii din Capitală pro­duce o serie de ta­blouri electrice de distribuţie, de sem­nalizare şi automa­tizare, diferite ti­puri de pupitre de comandă, aparataje electrice pentru construcţii etc. In clişeu : atelierul de tablouri electrice, şeful de echipă Ma­­gheru Ştefan şi e­­lectricianul Petre Berta, lucrînd la pupitrul de coman­dă destinat între­prinderii de pre­fabricate din Ro­man. Foto : AGERPRES TELEGRAME Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Am aflat cu adînc regret vestea tristă a încetării din viaţă a emi­nentului om de stat austriac, preşedintele Republicii Austria, dr. Adolf Schärf în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre şi poporului austriac cele mai sincere condoleanţe. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Excelenţei sale Domnului dr. JOSEF KLAUS Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Adînc mîhnit de încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Austria,­dr Adolf Schärf, vă rog să primiţi, Excelenţă, în numele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al meu personal, expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune în legătură cu această grea pierdere pentru ţara dv. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Radioizotopii verifica calitatea producţiei La uzinele „Electroputere“ din Craiova se foloseşte izotopul radio­activ iridiu 192 pentru descoperirea defecţiunilor, locului şi formei aces­tora la rotorul generatorului prin­cipal de la locomotiva Diesel-elec­­trică. Datorită acestei metode , se ridică calitatea rotoarelor. (Coresp. „Munca“) Cărţi pentru părinţi în lunile următoare, părinţii vor găsi în librării noi publicaţii deose­bit de folositoare în munca de edu­care şi îndrumare a copiilor lor. Vor vedea lumina tiparului volu­mele : „Elevii mei, copiii dv.“, „Legătura familiei cu grădiniţa“, „Despre autoritatea părinţilor“ şi altele. în curs de elaborare se mai găseşte o carte intitulată ,,Copiii de pe strada noastră“, care înfăţişea­ză influenţa prieteniilor — încă din fragedă vîrstă — în formarea edu­caţiei. (Agerpres) Haina de primăvară a oraşului întreprinderea horticolă a Sfatului popular al oraşului Timişoara pre­găteşte în sere haina de primăvară a localităţii. Peste 2 milioane de flori — trandafiri, zambile, lalele, garoafe etc. — vor împodobi parcurile, spa­ţiile verzi, străzile oraşului de pe Bega. Aproape 50 000 arbuşti şi peste 5 000 de­­arbori vor asigura străzilor umbră şi răcoare în zilele de vară. ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR Adunări cetăţeneşti in regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară INTR O ÎNSUFLEŢITĂ ATMOSFERĂ, TOVARĂŞII IIi BODNĂRAŞ, ALEXANDRU MOGHIOROŞ ŞI IUŢI RĂOTU­ŞTII MM CU ALEGĂTORII Entuziastele adunări cetăţeneşti şi întîlnirile dintre candidaţii Frontu­lui Democraţiei Populare, care au loc în aceste zile în întreaga ţară, prilejuiesc o amplă dezbatere poli­tică la care participă sute de mii şi milioane de oameni ai muncii. Ele pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii în cei 4 ani care au trecut de la alegerile precedente, sarcinile ce revin întreprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor ştiinţifice şi culturale în cadrul ultimului an al sesenatului, precum şi diferite probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi sate­lor. In acelaşi timp, participanţii la adunări dau glas hotărîrii întregu­,­lui popor de a munci şi în viitor cu elan şi pricepere pentru înflorirea patriei, pentru înfăptuirea însufle­­ţitorului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste trasat de partid. Zilele acestea, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu ale­gătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională. Cu acest prilej, îm­preună cu alţi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfatu­rile populare şi reprezentanţi ai or­ganelor locale, ei au vizitat nume­roase obiective industriale, şantiere de construcţie, instituţii de cultură şi artă, cartiere noi de locuinţe. Tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, candidat al Frontului Demo­craţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi-nord, s-a întîl­nit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din noile­ întreprinderi situate în zona industrială a oraşului : uzina metalurgică, centrala electrică și­­ de termoficare, fabrica de tricotaje „Moldova“, atelierul de­ reparat ma­terial rulant „Nicolina“-Iași; s-a în­tâlnit, de asemenea, cu oameni de cultură , academicieni, cadre di­dactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic, cerce­tători ştiinţifici de la Filiala Acade­miei R.P.R., personalităţi din viaţa artistică. In sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi alegători din oraş .— mun­citori, ingineri, tehnicieni, funcţio­nari, oameni de artă şi cultură, stu­denţi, gospodine. Tovarăşul Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, candidat al Fron­tului Democraţiei Populare în cir­cumscripţia electorală nr. 1 Tg. Mu­­reş-vest, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Depoul C.F.R.. Fabrica de confecţii „Mure­şul“, cu membri ai filialei Uniunii Scriitorilor şi cu ţărani muncitori, membri ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Pănet şi Săbed, raionul Tg. Mureş, în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii — ro­­mâni, maghiari şi de alte naţionali­tăţi — muncitori, ingineri, tehni­cieni şi funcţionari de la întreprin­derile din oraş, oameni de ştiinţă şi cultură şi alţi cetăţeni. Tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propa­gandă şi cultură a C.C. al P.M.R., candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electora­lă nr. 1 Bacău-sud, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabricile „Steaua Roşie“, „Confec­ţia“, „Proletarul“, Combinatul de in­dustrializare a lemnului, precum şi din alte întreprinderi şi şantiere, cu lucrători de la complexul avicol Şer­­băneşti, cu cadre didactice şi stu­denţi de la Institutul pedagogic de 3 ani, cu cadre medicale de la Ma­ternitatea şi Spitalul unificat din Bacău, a luat cuvîntul la adunările cetăţeneşti, din cooperativele agri­cole de producţie Letea Veche şi Săuceşti. In­­sala Teatrului de Stat din Ba­cău a avut loc o adunare cetăţeneas­că la care au participat constructori ai hidrocentralei Bacău II, munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la în­treprinderile din oraş, oameni de­­cultură, funcţionari, gospodine. Ca­ şi în celelalte regiuni ale ţării, participanţii la adunări, însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii şesena­tului — înfăţişate grăitor în Mani­festul Frontului Democraţiei Popu­lare — au vorbit despre noul chip al patriei socialiste, despre adîncile prefaceri înnoitoare de pe cuprinsul regiunilor şi oraşelor lor, roade ale politicii înţelepte a Partidului Mun­citoresc Român. Pe harta economică a ţării, regiunile Bacău, Iaşi, Mu­­reş-Autonomă Maghiară sunt pre­zente cu mari combinate şi fabrici­­ obiective de seamă ale chimiei, energiei electrice, metalurgiei, in­dustriei forestiere. Viaţa culturală şi ştiinţifică pulsează din plin. An de an a crescut nivelul de trai mate­rial şi cultural al populaţiei. Puter­nică manifestare a ataşamentului întregului popor faţă de politica partidului şi guvernului, adunările au exprimat hotărîrea cetăţenilor patriei de a da viaţă sarcinilor tra­sate de partid , şi guvern, de a asi­gura victoria în alegeri a candida­ţilor Frontului Democraţiei Popu­lare. Relevînd progresele realizate în dezvoltarea economică şi social-cul­­turală a regiunii Iaşi, ing. Vasile Găină, de la Grupul de şantiere nr. 1 Iaşi, a subliniat că ele sunt un rezul­tat grăitor al politicii, de industria­lizare socialistă, de dezvoltare armo­nioasă a tuturor regiunilor țării. (Continuare în pag. 3-a) Vedere nocturnă de la rafinăria Oneşti înflorirea artei plastice Puţine zile ne mai des­part de un eveniment de mare importanţă al vieţii noastre politice. Alegerile de la 7 martie, prin care în­treg poporul este chemat să-şi dea votul pen­tru cei mai cinstiţi, destoinici şi valoroşi fii ai ţării, înseamnă pentru noi o zi de mare săr­­bătoare. Şi pe bună dreptate. In această zi prin votul nostru vom aproba cu mîndrie şi cu cel mai îndreptăţit entuziasm marile vic­torii înfăptuite în cei patru ani ce au trecut de la ultimele alegeri, victorii înfăptuite pe toate planurile de activitate de întregul popor sub înţeleaptă conducere a partidului eroicei noastre clase muncitoare. în aceşti ani, munca avîntată şi mintea cu­tezătoare a omului au întregit tabloul luminos al Romîniei de astăzi cu o industrie modernă ce se dezvoltă într-un ritm impetuos, cu o mare şi înfloritoare agricultură socialistă me­canizată. Aceste realizări măreţe sunt înfă­ţişate în toată strălucirea lor în Manifestul Consiliului Naţional al­­ Frontului Democra­ţiei Populare. Transformări revoluţionare se oglindesc şi în amploarea activităţii cultural-educative. Lumina culturii şi bucuria artei pătrund în păturile tot mai largi ale poporului. Nu numai numărul, dar şi nivelul din ce în ce mai înalt al manifestărilor culturale de toate categoriile, exigenţa sporită a publi­cului, crearea în fiecare an de noi instituţii de cultură dau întregii activităţi, în acest do­meniu, suportul cel mai trainic, îi deschid orizonturi mereu mai vaste. In desfăşurarea impetuoasă a revoluţiei noastre culturale, artele plastice capătă o pondere mereu mai mare. Continuînd şi dez­­voltînd tradiţia marilor înaintaşi ca pictorii Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Andreescu, sculptorii Brîncuşi, Paciurea şi alţii, artiştii noştri plastici dau an de an opere valoroase care îmbogăţesc patrimoniul artistic al po­porului, sporesc frumuseţea, cadrul său de viaţă, îndrumată de către partid, susţinută de conducerea de stat, înconjurată de dragostea întregului popor, creaţia artiştilor noştri din toate generaţiile înscrie victorii neîndoielnice, ca­­racterizîndu-le astfel prin­­tr-un mers ascendent. Artiştii plastici din ţara noastră se află în primele rînduri ale intelec­tualităţii legată de popor în marele front al desăvîrşirii construcţiei socialiste. O mare pondere în dezvoltarea artelor noas­tre plastice a avut-o crearea condiţiilor ma­teriale prin grija permanentă a partidului şi statului nostru. în ultimii ani au crescut , în mod simţitor fondurile de susţinere a crea­ţiei şi a asigurării unui nivel de trai mai ridi­cat al artiştilor. In felul acesta s-a putut duce o politică vastă şi constantă de execuţii de lucrări­­de artă monumentală, menite să întregească în­frumuseţarea oraşelor. Numeroase sunt lucrările de artă monumen­tală, pictură sau sculptură, care împodobesc astăzi parcurile, pieţele şi alte locuri, contri­buind la educarea gustului pentru frumos al oamenilor muncii. Cunoscute sunt lucrările de artă ce străjuiesc litoralul mării sau cele exe­cutate la Galaţi, Constanţa, Bacău, Oneşti, Iaşi, Craiova, care împodobesc noua arhitec­tură urbanistică. Pentru ca artiştii să-şi poată desfăşura munca lor creatoare în condiţii optime s-au construit ateliere moderne şi spaţioase în Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timi­şoara, Ploieşti etc. De asemenea, astăzi statul asigură posibili­tatea pentru ca artiştii să-şi poată completa educaţia lor profesională şi estetică, vizitînd şi studiind în cele mai însemnate muzee de artă din străinătate. Recunoscători pentru toate aceste condiţii create de regimul nostru, condiţii care în tre­cut nu au existat nici măcar în cea mai mică intenţie, artiştii plastici străbat epoca noastră înfloritoare cu entuziasm şi cu multă pasiune, împreună cu întreg poporul. In ziua de 7 martie, artiştii plastici, plini de încredere în viaţă, prin votul lor se angajează în faţa partidului de a lupta şi mai departe pentru înflorirea artei patriei noastre. Ion Irimescu artist al poporului Prind viaţă propunerile alegătorilor în cadrul întîlnirilor care au avut loc intre alegători şi candidaţii F.D.P. în oraşul Tg. Jiu, au fost fă­cute peste 600 de propuneri menite să ducă la continua înfrumuseţare şi mai buna gospodărire ■ a oraşului. Dintre acestea, un număr de 52 de propuneri au şi fost rezolvate, iar 180 de propuneri sunt în stadiu de rezolvare. Printre propunerile reali­zate se numără prelungirea unor trasee de autobuze, revizuirea reţe­lei electrice pe o serie de străzi ale oraşului şi multe altele. N. GHINOIU corespondent voluntar Programe adecvate campaniei electorale 17 formaţii artistice de amatori ale sindicatelor din oraşul Suceava au pregătit programe adecvate cam­paniei electorale pe­­ care le prezintă cu prilejul întîlnirilor­ dintre candi­daţii F.D.P. şi alegători, la căminele culturale din satele învecinate şi la casele alegătorului. (Coresp. „Munca“) Tipărituri electorale Recent, au apărut de sub tipar, într-o execuţie îngrijită, noi mate­riale propagandistice editate prin grija Consiliului regional Iaşi al F.D.P. Au fost tipărite, pentru fie­care raion, pentru oraşul Iaşi şi pentru oraşul Bîrlad broşuri care cuprind cifre şi fapte privind reali­zările înfăptuite în anii puterii populare în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale. Ma­terialele respective au fost difuzate caselor alegătorului din regiune. (Coresp. „Munca") Succese de prestigiu Şcoala romînească de chi­rurgie îşi trage rădăcinile din trecutul îndeajuns de îndepărtat. începuturile ei, modeste, au fost puse de — Nicolae Creţulescu — ve­nit în ţară cu diplomă de doctor în medicină şi chirurgie de la Paris — atunci cînd a înfiinţat, în 1842, primele cursuri de subchirurgi la spitalul Colţea. în anii ce au urmat, aceste cursuri au trecut printr-o serie de transformări pînă ce, în 1869, a fost constituită Facultatea de medicină din Bucureşti. Deceniu după dece­niu, în pofida condiţiilor vitrege şi nepăsării regimului burghezo-moşieresc de tristă amin­tire, s-au afirmat în Romînia o serie de figuri remarcabile în această ramură a ştiin­ţei medicale. Constantin Severeanu, Tom­a Ionescu, E. Juvara, D. Gerota, I. Bălăcescu, Tr. Nasta, I. Iacobobici, A. Cosăcescu şi alţii au făcut cunoscută în întreaga lume şcoala chirurgicală romînească. Tradiţiile şcolii chirurgicale romîneşti creată de mari înaintaşi au putut fi valorifi­cate şi dezvoltate de-abia în anii regimului de democraţie populară, ca urmare a condi­ţiilor create de partid şi guvern cercetării ştiinţifice pusă în slujba apărării vieţii­ şi sănătăţii oamenilor. Impetuoasa dezvoltare industrială a ţării, transformarea socialistă a agriculturii, revoluţia culturală au creat pre­misele îmbunătăţirii radicale a asistenţei medicale în ţara noastră. Unul din neajunsurile care făceau ca stră­daniile celor mai de seamă reprezentanţi ai medicinii romîneşti de dinainte de eliberare să nu se răsfrîngă în măsura cuvenită asu­pra stării de sănătate a populaţiei, era nu­mărul cu totul insuficient de cadre medica­le şi, în special, de chirurgi. în 1948 numărul total al medicilor era de 11 831, dintre cari chirurgii reprezentau doar ceva mai 700. Raportat la populaţia de atuni IEH revenea un chirurg la 22 000 de locuitori. în ulti­mele două decenii, învăţă­­mîntul medical superior s-a extins în ţara noastră, as­tăzi existînd institute me­­dico-farmaceutice la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Tg. Mureş. Porţile lor sunt deschise tuturor celor ce doresc să-şi în­chine munca şi viaţa acestei profesii no­bile. Ca urmare a preocupării statului democrat-popular, de pe băncile facultă­ţilor de medicină ies an de an un număr tot mai mare de absolvenţi, înarmaţi cu o bună pregătire de specialitate şi pătrunşi de misiu­nea de înaltă răspundere ce le revine. In 1964 şi-au desfăşurat activitatea în ţara noas­tră­­— din Capitală şi pînă în inima Deltei sau creierul munţilor, — circa 27 000 de medici, în decursul unei perioade de 16 ani, numărul chirurgilor a crescut de aproape 3 ori, ajun­­gînd anul trecut la peste 2 000. Ei sunt secon­daţi de cadre medii cu o pregătire corespun­zătoare. în acelaşi timp cu pregătirea cadrelor de înaltă calificare s-a dezvoltat şi baza mate­rială a chirurgiei. Dovedind şi­ cu acest prilej că apărarea vieţii şi sănătăţii omului consti­tuie una din preocupările sale centrale, re­gimul nostru alocă fonduri însemnate pentru construirea unor mari unităţi spitaliceşti, dez­voltarea şi utilarea modernă a serviciilor chirurgicale de pe lingă unităţile existente. Numai în 1964 s-au cheltuit pentru sănătate şi prevederi sociale 5,3 miliarde lei. In anii noştri a luat fiinţă spitalul Fundeni, cu o clinică chirurgicală avînd o secţie profilată pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, în ceea ce priveşte dotarea sa, clinica men­ţionată este la nivelul celor mai moderne instituţii de acest fel din Europa. în cadrul spitalului „Carol Davilla“ din Capitală a fost înfiinţată o clinică de chirurgie generală cu : (Continuare în pag. 2-a) Academician prof. dr. I. Făgârăşanu

Next