Munca, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5489-5515)

1965-07-22 / nr. 5507

LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvu­­lescu. Intîmpinat cu vii şi puternice aplauze, tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Co­munist Român. Raportul a fost su­bliniat în repetate rînduri de aplau­ze puternice. In continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresu­lui propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comitetu­lui Central al Partidului şi ai Comi­siei centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Con­stantin, Drăgoi Stana, Fazekaş Lu­dovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nicolae, Mili­tari Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roşu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina si­tuaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Constantin Dăscălescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Ga­laţi, a propus ca din comisia de ape­luri să facă parte tovarăşii : Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii Gheorghe Necula, delegat al organizaţiei regionale de partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, delegat al organizaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, dele­gat al organizaţiei regionale de partid Mureş-Autono­mă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organiza­ţiei regionale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al orga­nizaţiei orăşeneşti de partid Bucu­reşti, Ilie Cîşu, delegat al organiza­ţiei regionale de partid Ploieşti, Virgil Cazacu, delegat al organiza­ţiei regionale de partid Iaşi. In cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidi­, pre­ședintele Comitetului Central al Partidului Com­nnist din Indonezia ; Jeno Fock, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Parti­dului Muncitor­esc Socialist Ungar, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Unga­re ; Armando Cossutta, membru al Direcţiunii P­artidului Comunist Ita­lian ; Bohuslav Lastovicka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslo­vacia, preşedintele Adunării Naţio­nale a Republicii Socialiste Ceho­slovace ; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comite­tului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmî­­nat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secre­tar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania ; Max Reimann, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvintările de salut ale conducă­torilor delegaţiilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti au fost subli­niate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de după­­amiază ale Congresului au fost con­duse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii şi puternice a­­plauze a luat cuvintul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, de­legat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, de­legat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Ol­tenia, Ion Turcu, delegat al organi­zaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov. In cursul şedinţelor de după­­amiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette Thorez Ver­­meersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez ; Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole; Maurice Camara, delegatul Partidu­lui Democrat din Guineea, ambasa­dorul Guineei la Moscova ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidu­lui Unit al Revoluției Socialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A.; Antonio Mije, membru al Comitetu­lui Executiv și secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist din Spania ; Kostas Koh­annis, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie; Friedl Fi­rnberg, membru al Biroului Politic și secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Austria; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia; Bruce Mag­­nuson, membru al Comitetului Exe­cutiv Naţional al Partidului Comu­nist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Portughez. Cuvintările de salut ale conducă­torilor delegaţiilor partidelor comu­niste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) IN SALA CONGRESULUI Fabrica de polietilenă a început să producă cu întreaga capacitate însufleţiţi de viitorul strălucit al României socialiste, pe care Congre­sul partidului îl pregăteşte, opera­torii chimişti, maiştrii, tehnicienii şi inginerii Combinatului petro­chimic de la Brazi muncesc în aceste zile cu un deosebit avînt înscriind pe grafi­cul întrecerii noi realizări de seamă. Ieri, bunăoară, la fabrica de poli­etilenă a intrat în funcţiune cu 6 zile înainte de termen, ultima linie tehnologică — cea de a treia. Odată cu aceasta, fabrica de polietilenă produce la întreaga sa capacitate. Demn de remarcat este faptul că în cinstea Congresului partidului, ce­lelalte două linii tehnologice intrate de două luni în producţie, lucrează în prezent cu o capacitate care de­păşeşte cu 20 la sută pe cea proiec­tată. Cele peste 30 de tone de polieti­lenă de calitate superioară produse peste plan în ultimele trei zile re­prezintă — aşa cum ne-a declarat inginerul şef al combinatului, Tra­­ian Vulpe — cea mai mare depăşire din scurta istorie a fabricii şi tot­odată omagiul fierbinte pe care pe­­tro­chimiştii de aici îl aduc celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. (Coresp. „Munca") TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCH­AR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de a XXI-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei , marea sărbătoare naţională a poporului polonez, vă transmitem dumnea­voastră şi prin dumneavoastră poporului frate polonez salutul nostru tovă­răşesc şi felicitări cordiale. Poporul nostru se bucură din toată inima de succesele dobindite de oamenii muncii din R. P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in opera de construire a socialismului în patria lor liberă şi înfloritoare. Avem convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi de colaborare rodnică statornicite intre ţările noastre socialiste se vor dezvolta continuu spre binele poporului român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii in lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi poporului frate polonez noi succese pe drumul înfloririi continue a Republicii Popu­lare Polone prietene. NICOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Stat al Partidului Comunist Român al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române t­ iolerari am roare ta zue, uitiţi-va : ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI nr. 5507 Joi 22 iulie 1965 8 pag. 25 bani S-a încheiat recoltatul păioaselor în regiunea Bucureşti Alături cu inima şi gindul de par­ticipanţii la cel de al IX-lea Congres al P.C.R., mecanizatorii, lucrătorii din G.A.S. şi cooperatori din regiu­nea Bucureşti, desfăşurînd o entu­ziastă activitate pe ogoare, au reu­şit să încheie în seara zilei de 21 iulie recoltatul păioaselor. Atît gos­podăriile agricole de stat, cît şi coo­perativele agricole de producţie au obţinut recolte mult mai mari decît cele planificate. Aceasta face ca şi pe plan regional să fie predate fondu­lui centralizat al statului mari can­tităţi de grîu peste prevederi. In prezent, în toate cele 15 raioane ale regiunii Bucureşti se execută a­­lături de vară. Pînă acum această lucrare s-a executat în cooperativele agricole de producţie pe o suprafaţă de peste 70 000 de ha. (Coresp. „Munca") în mai multe raioane din regiunea Ploieşti In cinstea celui de al IX-lea Con­gres al P.C.R., mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din regiunea Ploieşti au raportat terminarea recoltării griu­lui în toate cooperativele agricole de producţie din raioanele Mizil şi Ploieşti. Ultimele suprafeţe se recoltează şi pe ogoarele raioanelor Rîmnicu Să­rat şi Buzău. în cursul nopţii, zeci de combine din raionul Mizil au fost deplasate în raionul Cîmpina şi în celelalte raioane de deal pentru gră­birea strîngerii recoltei. Suprafaţa recoltată a ajuns în re­giunea Ploieşti la aproape 125 000 ha, ceea ce reprezintă peste 90 la sută din cea cultivată. (Coresp. „Munca“) DE ÎNTREGUL POPOR PARTIDUL NOSTRU ESTE ASTĂZI MAI PUTERNIC CA ORICÂND, STRÂNS UNIT, MONOLIT, IUBIT ȘI URMAT Darul oferit de C.C. al P.C.U.S. Congresului al IX-lea al P.C.R. Miercuri, 21 iulie, conducătorul de­legaţiei P.C.U.S., tovarăşul Leonid Brejnev, însoţit de membrii delega­ţiei, a predat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, darul oferit Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al P.C.U.S. — o machetă a monumen­tului închinat cuceritorilor Cosmosu­lui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit călduros pentru darul ofe­rit. Au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Ale­xandru Bîrlădeanu, Alexandru Mo­­ghioroş. (Agerpres) Partidul, inima fierbinte în întâmpinarea viitorului Pe un panou mare — mîndră carte de vizită a Uzinelor „LARO­­MET“ din Capitală —, sunt notate rezultatele obţinute de colectivul de aici, în întrecerea socialistă, in cin­stea Congresului partidului. Sub ci­frele care vestesc îndeplinirea şi de­păşirea înainte de termen a anga­jamentelor, se află înscris îndem­nul care înflăcărează puternica ini­mă a uzinei: „Spre noi succese !“ Spre noi succese! în aceste zile măreţe ce se dăltuiesc cu litere de aur în istoria ţării, chemarea are forţa şi răsunetul unui poem-ma­­nifest. Gîndurile oamenilor, îndrep­tate spre marea sală unde se desfă­şoară lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, sînt străluminate de fapte de muncă socialistă săvirşite aici, in producţie. Izbînzile de pînă acum se continuă in altele care marchează pe grafice ritmuri tot mai vii. Lin­gă cele 93 de tone de blocuri, bare, ţevi şi tablă din neferoase, date pes­te plan în cinstea Congresului parti­dului, s-au adăugat, în ultimele trei zile, încă 7 tone. Avîntul în mun­că îşi are izvorul în nemărginita dragoste a oamenilor pentru parti­dul comuniştilor, exponentul inte­reselor şi aspiraţiilor întregului nos­tru popor. — Fiecare om al muncii s-a con­vins pe baza faptelor că tot ce în­treprinde, tot ce iniţiază partidul are un singur ţel — fericirea po­porului. Citind Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cît şi celelalte documente ale Congre­sului, am încercat o imensă satis­facţie sufletească. Intr-adevăr, este o mare fericire să trăieşti şi să creezi intr-o societate ca a noastră, unde totul se face pentu om, pen­tru îmbelşugarea vieţii sale, pentru înflorirea personalităţii lui. Unor asemenea simţăminte, presa­­torul Nicolae Gheorghe le dă greu­tatea faptelor sale, ce se identifică prin dragostea de muncă, pricepere, iniţiativă, dăruire , calităţi proprii întregului colectiv al uzinei. Lingă o stivă de colaci de sîrmă, l-am întîlnit pe Teodor Bălătică, şeful secţiei etirate. — Ceea ce vedeţi aici, e un pro­dus nou. Sîrmă profilată de cupru cu argint pentru autotransforma­toarele de 60 MV­A. Sîrmă asta o a­­duceam mai înainte din străinătate. Acum o facem noi. Bălătică a vorbit apoi despre noul aliaj de zinc, folosit la bateriile gal­vanice. — Planuri de viitor ? — Multe. Ne pregătim acum pen­tru prelucrarea aluminiului româ­nesc, pe care-l vom primi în curînd, de la Slatina. Vom urca noi trepte pe drumul industrializării, temelia întregului nostru progres. Marile victorii care au clădit edificiul lu­minos al României de astăzi, au a­­vut la bază politica de industriali­zare socialistă a ţării, iniţiată de partid. Trasînd jaloanele viitorului, partidul desfăşoară în faţa poporu­lui un program vast, ştiinţific fun­damentat. Din documentele prezen­tate Congresului, se desprinde o idee călăuzitoare, aceea a industria­lizării socialiste, promovată cu neabătută consecvenţă de partid. Programul partidului este al fiecă­ruia dintre noi, iar înfăptuirea lui îşi va răsfrînge şi mai puternic roa­dele asupra vieţii fiecărui om al muncii, a întregului nostru pop­or. GHEORGHE PANTAZI Chimiştii din combinatul nostru au primit cu nespusă bucurie şi sa­tisfacţie Raportul C.C. al P.C.R. pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de al IX-lea Congres al partidului — măreţ program de luptă şi muncă pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noa­stră. Fiecare cuvînt şi cifră din ra­port ne-au umplut inimile de mîn­­drie patriotică, pentru tot ce a în­făptuit harnicul nostru popor pînă acum, pentru minunatele perspecti­ve ce i se deschid în viitor. Activi­tatea creatoare a colectivului, ela­nul în întrecerea socialistă sînt re­flectate în frumoasele succese do­bindite. Ne angajasem ca pînă la 1 iulie să dăm peste plan 100 tone cauciuc. Am realizat 322 tone ; în loc de 50 tone polistiren peste plan s-au dat 60 tone. Un succes de prestigiu îl constituie mai cu seamă faptul că numai in 6 luni din acest an colec­tivul combinatului nostru a realizat o producţie de cauciuc echivalentă cu cea obţinută în întregul an 1964. Partidul ne arată drumul spre un viitor luminos, fericit. Ne mîndrim că la făurirea acestui viitor contri­buim şi noi, chimiştii de la Combina­tul de cauciuc sintetic. Vom lupta ca această contribuţie să fie la înălţi­mea sarcinilor trasate de partid. CORNEL NICOARA maistru la Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele comitetului sindical al secţiei polistiren Pe drumul ascendent Avînt în întrecere In aceste zile de neuitat cînd în marea sală a Palatului Republicii din Capitală îşi desfăşoară lucrările cel de-al IX-lea Congres al partidu­lui întrecerea socialistă cunoaşte un avînt deosebit. De luni, 19 iulie, şi pînă astăzi muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului de Indus­trializare a lemnului de la Suceava au fabricat peste plan în medie pe zi cite o garnitură de mobilă, 8 tone fibrolemnoase şi peste 3 mc placaj echivalent şi alte produse de bună calitate. In fruntea întrecerii se si­tuează comuniştii Clement Mun­­teanu, Constantin Calistru, munci­tori la fabrica de mobilă, Puiu Stan, maistru la fabrica de plăci fibrolem­noase, şi mulţi alţii. (Coresp. „Munca“) Cel de al 35 000-lea Entuziasmul care domneşte în în­trecerea socialistă în aceste zile cînd au loc lucrările celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. este evident şi în rîndul constructorilor de autoca­mioane din Braşov. Ei au montat autocamion românesc ieri cinstind marele eveniment, cel de-al 35 000-lea autocamion româ­nesc din seria autocamioanelor „Carpaţi“ şi „Bucegi“ fabricate în anii şesenatului. (Coresp. „Munca") In Editura Polit­ică au apărut: Lucrările au fost editate într-un tiraj de masă

Next