Munca, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5489-5515)
1965-07-22 / nr. 5507
LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu. Intîmpinat cu vii şi puternice aplauze, tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. In continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comitetului Central al Partidului şi ai Comisiei centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekaş Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nicolae, Militari Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roşu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina situaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Constantin Dăscălescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Galaţi, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarăşii : Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii Gheorghe Necula, delegat al organizaţiei regionale de partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, delegat al organizaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, delegat al organizaţiei regionale de partid Mureş-Autonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ilie Cîşu, delegat al organizaţiei regionale de partid Ploieşti, Virgil Cazacu, delegat al organizaţiei regionale de partid Iaşi. In cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidi, președintele Comitetului Central al Partidului Comnnist din Indonezia ; Jeno Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare ; Armando Cossutta, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian ; Bohuslav Lastovicka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace ; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania ; Max Reimann, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvintările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de dupăamiază ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvintul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, delegat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov. In cursul şedinţelor de dupăamiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette Thorez Vermeersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez ; Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole; Maurice Camara, delegatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscova ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluției Socialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A.; Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania ; Kostas Kohannis, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie; Friedl Firnberg, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Portughez. Cuvintările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) IN SALA CONGRESULUI Fabrica de polietilenă a început să producă cu întreaga capacitate însufleţiţi de viitorul strălucit al României socialiste, pe care Congresul partidului îl pregăteşte, operatorii chimişti, maiştrii, tehnicienii şi inginerii Combinatului petrochimic de la Brazi muncesc în aceste zile cu un deosebit avînt înscriind pe graficul întrecerii noi realizări de seamă. Ieri, bunăoară, la fabrica de polietilenă a intrat în funcţiune cu 6 zile înainte de termen, ultima linie tehnologică — cea de a treia. Odată cu aceasta, fabrica de polietilenă produce la întreaga sa capacitate. Demn de remarcat este faptul că în cinstea Congresului partidului, celelalte două linii tehnologice intrate de două luni în producţie, lucrează în prezent cu o capacitate care depăşeşte cu 20 la sută pe cea proiectată. Cele peste 30 de tone de polietilenă de calitate superioară produse peste plan în ultimele trei zile reprezintă — aşa cum ne-a declarat inginerul şef al combinatului, Traian Vulpe — cea mai mare depăşire din scurta istorie a fabricii şi totodată omagiul fierbinte pe care petrochimiştii de aici îl aduc celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. (Coresp. „Munca") TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de a XXI-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei , marea sărbătoare naţională a poporului polonez, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi felicitări cordiale. Poporul nostru se bucură din toată inima de succesele dobindite de oamenii muncii din R. P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in opera de construire a socialismului în patria lor liberă şi înfloritoare. Avem convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi de colaborare rodnică statornicite intre ţările noastre socialiste se vor dezvolta continuu spre binele poporului român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii in lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi poporului frate polonez noi succese pe drumul înfloririi continue a Republicii Populare Polone prietene. NICOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Stat al Partidului Comunist Român al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române t iolerari am roare ta zue, uitiţi-va : ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI nr. 5507 Joi 22 iulie 1965 8 pag. 25 bani S-a încheiat recoltatul păioaselor în regiunea Bucureşti Alături cu inima şi gindul de participanţii la cel de al IX-lea Congres al P.C.R., mecanizatorii, lucrătorii din G.A.S. şi cooperatori din regiunea Bucureşti, desfăşurînd o entuziastă activitate pe ogoare, au reuşit să încheie în seara zilei de 21 iulie recoltatul păioaselor. Atît gospodăriile agricole de stat, cît şi cooperativele agricole de producţie au obţinut recolte mult mai mari decît cele planificate. Aceasta face ca şi pe plan regional să fie predate fondului centralizat al statului mari cantităţi de grîu peste prevederi. In prezent, în toate cele 15 raioane ale regiunii Bucureşti se execută alături de vară. Pînă acum această lucrare s-a executat în cooperativele agricole de producţie pe o suprafaţă de peste 70 000 de ha. (Coresp. „Munca") în mai multe raioane din regiunea Ploieşti In cinstea celui de al IX-lea Congres al P.C.R., mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din regiunea Ploieşti au raportat terminarea recoltării griului în toate cooperativele agricole de producţie din raioanele Mizil şi Ploieşti. Ultimele suprafeţe se recoltează şi pe ogoarele raioanelor Rîmnicu Sărat şi Buzău. în cursul nopţii, zeci de combine din raionul Mizil au fost deplasate în raionul Cîmpina şi în celelalte raioane de deal pentru grăbirea strîngerii recoltei. Suprafaţa recoltată a ajuns în regiunea Ploieşti la aproape 125 000 ha, ceea ce reprezintă peste 90 la sută din cea cultivată. (Coresp. „Munca“) DE ÎNTREGUL POPOR PARTIDUL NOSTRU ESTE ASTĂZI MAI PUTERNIC CA ORICÂND, STRÂNS UNIT, MONOLIT, IUBIT ȘI URMAT Darul oferit de C.C. al P.C.U.S. Congresului al IX-lea al P.C.R. Miercuri, 21 iulie, conducătorul delegaţiei P.C.U.S., tovarăşul Leonid Brejnev, însoţit de membrii delegaţiei, a predat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, darul oferit Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al P.C.U.S. — o machetă a monumentului închinat cuceritorilor Cosmosului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit călduros pentru darul oferit. Au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Moghioroş. (Agerpres) Partidul, inima fierbinte în întâmpinarea viitorului Pe un panou mare — mîndră carte de vizită a Uzinelor „LAROMET“ din Capitală —, sunt notate rezultatele obţinute de colectivul de aici, în întrecerea socialistă, in cinstea Congresului partidului. Sub cifrele care vestesc îndeplinirea şi depăşirea înainte de termen a angajamentelor, se află înscris îndemnul care înflăcărează puternica inimă a uzinei: „Spre noi succese !“ Spre noi succese! în aceste zile măreţe ce se dăltuiesc cu litere de aur în istoria ţării, chemarea are forţa şi răsunetul unui poem-manifest. Gîndurile oamenilor, îndreptate spre marea sală unde se desfăşoară lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, sînt străluminate de fapte de muncă socialistă săvirşite aici, in producţie. Izbînzile de pînă acum se continuă in altele care marchează pe grafice ritmuri tot mai vii. Lingă cele 93 de tone de blocuri, bare, ţevi şi tablă din neferoase, date peste plan în cinstea Congresului partidului, s-au adăugat, în ultimele trei zile, încă 7 tone. Avîntul în muncă îşi are izvorul în nemărginita dragoste a oamenilor pentru partidul comuniştilor, exponentul intereselor şi aspiraţiilor întregului nostru popor. — Fiecare om al muncii s-a convins pe baza faptelor că tot ce întreprinde, tot ce iniţiază partidul are un singur ţel — fericirea poporului. Citind Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cît şi celelalte documente ale Congresului, am încercat o imensă satisfacţie sufletească. Intr-adevăr, este o mare fericire să trăieşti şi să creezi intr-o societate ca a noastră, unde totul se face pentu om, pentru îmbelşugarea vieţii sale, pentru înflorirea personalităţii lui. Unor asemenea simţăminte, presatorul Nicolae Gheorghe le dă greutatea faptelor sale, ce se identifică prin dragostea de muncă, pricepere, iniţiativă, dăruire , calităţi proprii întregului colectiv al uzinei. Lingă o stivă de colaci de sîrmă, l-am întîlnit pe Teodor Bălătică, şeful secţiei etirate. — Ceea ce vedeţi aici, e un produs nou. Sîrmă profilată de cupru cu argint pentru autotransformatoarele de 60 MVA. Sîrmă asta o aduceam mai înainte din străinătate. Acum o facem noi. Bălătică a vorbit apoi despre noul aliaj de zinc, folosit la bateriile galvanice. — Planuri de viitor ? — Multe. Ne pregătim acum pentru prelucrarea aluminiului românesc, pe care-l vom primi în curînd, de la Slatina. Vom urca noi trepte pe drumul industrializării, temelia întregului nostru progres. Marile victorii care au clădit edificiul luminos al României de astăzi, au avut la bază politica de industrializare socialistă a ţării, iniţiată de partid. Trasînd jaloanele viitorului, partidul desfăşoară în faţa poporului un program vast, ştiinţific fundamentat. Din documentele prezentate Congresului, se desprinde o idee călăuzitoare, aceea a industrializării socialiste, promovată cu neabătută consecvenţă de partid. Programul partidului este al fiecăruia dintre noi, iar înfăptuirea lui îşi va răsfrînge şi mai puternic roadele asupra vieţii fiecărui om al muncii, a întregului nostru popor. GHEORGHE PANTAZI Chimiştii din combinatul nostru au primit cu nespusă bucurie şi satisfacţie Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de al IX-lea Congres al partidului — măreţ program de luptă şi muncă pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. Fiecare cuvînt şi cifră din raport ne-au umplut inimile de mîndrie patriotică, pentru tot ce a înfăptuit harnicul nostru popor pînă acum, pentru minunatele perspective ce i se deschid în viitor. Activitatea creatoare a colectivului, elanul în întrecerea socialistă sînt reflectate în frumoasele succese dobindite. Ne angajasem ca pînă la 1 iulie să dăm peste plan 100 tone cauciuc. Am realizat 322 tone ; în loc de 50 tone polistiren peste plan s-au dat 60 tone. Un succes de prestigiu îl constituie mai cu seamă faptul că numai in 6 luni din acest an colectivul combinatului nostru a realizat o producţie de cauciuc echivalentă cu cea obţinută în întregul an 1964. Partidul ne arată drumul spre un viitor luminos, fericit. Ne mîndrim că la făurirea acestui viitor contribuim şi noi, chimiştii de la Combinatul de cauciuc sintetic. Vom lupta ca această contribuţie să fie la înălţimea sarcinilor trasate de partid. CORNEL NICOARA maistru la Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele comitetului sindical al secţiei polistiren Pe drumul ascendent Avînt în întrecere In aceste zile de neuitat cînd în marea sală a Palatului Republicii din Capitală îşi desfăşoară lucrările cel de-al IX-lea Congres al partidului întrecerea socialistă cunoaşte un avînt deosebit. De luni, 19 iulie, şi pînă astăzi muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului de Industrializare a lemnului de la Suceava au fabricat peste plan în medie pe zi cite o garnitură de mobilă, 8 tone fibrolemnoase şi peste 3 mc placaj echivalent şi alte produse de bună calitate. In fruntea întrecerii se situează comuniştii Clement Munteanu, Constantin Calistru, muncitori la fabrica de mobilă, Puiu Stan, maistru la fabrica de plăci fibrolemnoase, şi mulţi alţii. (Coresp. „Munca“) Cel de al 35 000-lea Entuziasmul care domneşte în întrecerea socialistă în aceste zile cînd au loc lucrările celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. este evident şi în rîndul constructorilor de autocamioane din Braşov. Ei au montat autocamion românesc ieri cinstind marele eveniment, cel de-al 35 000-lea autocamion românesc din seria autocamioanelor „Carpaţi“ şi „Bucegi“ fabricate în anii şesenatului. (Coresp. „Munca") In Editura Politică au apărut: Lucrările au fost editate într-un tiraj de masă