Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)

1965-09-01 / nr. 5541

Anchetă întreprinsă de redactorii noştri PAUL MARGINEANU şi NICOLAE BIVOLU, la Fabrica de maşini* unelte şi agregate* Bucureşti Ne aflăm la Fabrica de maşini­­unelte şi agregate Bucureşti. De aici, iau drumul, către numeroase întreprinderi din ţară, sau trec hotarele patriei, strunguri carusel de diferite tipuri, alte maşini-unel­­te de mare precizie, numeroase a­­gregate. Aprecierile elogioase, una­nime, ale beneficiarilor confirmă sporirea neîncetată a prestigiului mărcii acestei tinere unităţi a in­dustriei noastre constructoare de maşini. Este, fireşte, un prestigiu care obligă. Pe tema îmbunătăţirii continue a performanţelor tehnico-funcţio­­nale a produselor fabricii, am pur­tat o discuţie cu mai mulţi mun­citori, tehnicieni, ingineri şi acti­vişti ai sindicatului. în esenţă, ancheta noastră a urmărit stadiul în care a ajuns activitatea de ela­borare a unor criterii de determi­nare a calităţii pe faze şi opera­ţii, condiţie absolut necesară, atît pentru stimularea morală a parti­cipanţilor la întrecerea socialistă, cît şi pentru recompensarea efor­turilor ce se depun în domeniul ridicării calităţii produselor. Am solicitat, mai întîi, părerea tovarăşului NICOLAE COLENATI, şeful serviciului organizării pro­ducţiei, care ne-a spus : „ La stabilirea criteriilor de calitate noi am avut în vedere u­­tilizarea unor indicatori tehnico­­economici, specifici construcţiei de maşini, cum sunt: precizia geometrică statică, pre­cizia geometrică a semifabricate­lor prelucrate, consumul specific de energie, gradul de automati­zare, securitatea tehnică etc. Deoarece, în faza actuală, produc­ţia fabricii noastre are un carac­ter de unicate şi de serie mică, s-au stabilit criterii de calitate specifice anumitor locuri de muncă. — V-am ruga să vă referiţi la un asemenea loc de muncă. — Cu plăcere. La secţia montaj maşini-unelte, bunăoară, criteriul principal de determinare a calită­ţii — experimentat în primele luni ale anului — l-a constituit realizarea unor toleranţe mai strînse faţă de condiţiile prevăzu­te în documentaţia tehnică. Mai concret, ne-am propus să stabilim un astfel de criteriu care să aibă în vedere restrîngerea to­leranţelor faţă de cele prevăzute în documentaţia tehnică, să realizăm condiţiile tehnice în toleranţe pînă la 2/5 şi 2/3 din eroarea admisibilă, stabilită de ca­ietul , de sarcini. — Aţi spus că s-au experimentat aceste cri­terii. Care este efectul? — Efectul introducerii acestor criterii a fost vizibil. Comparînd rezultatele obţinute în ultimele luni, faţă de perioada anterioară, s-a constatat o îmbunătăţire ca­litativă a maşinilor-unelte. Nu ne-am oprit însă aici. Pentru a stimula şi mai mult interesul parti­cipanţilor la întrecerea socialistă şi exigenţa lor în îmbunătăţirea calităţii montajului strungului ca­rusel cu diametrul platoului de 1 250 mm, am comprimat numărul condiţi­ilor tehnice de la 23, cît stabili­sem iniţial, la numai şase. — De exemplu ? — Aşa, de pildă, la ora actuală se iau în consideraţie numai pro­bele de lucru esenţiale : planeitatea planşaibei, alezajele pentru scule cu mişcarea săniei în plan, precizia de lucru a ma­şinii la strunjirea cilindrică etc. în mod experimental au fost sta­bilite criterii de determinare a ca­lităţii şi la montajul subansam­­blelor. Aici criteriile de calitate constau în măsurarea în decibeli a zgomotului (la 1,5 m distanţă de maşină), a temperaturii uleiului din bazinul corp-masă şi puterea absolută la turaţia maximă. După discuţia cu primul nostru interlocutor, am făcut o vizită şi la secţia montaj. Ni s-a părut in­teresant să aflăm aici părerea to­varăşului ION O­ANCE­A, şeful u­­neia din primele echipe din ate­lierul de montaj maşini-unelte, care a lucrat după criteriile de determinare a calităţii. — Criteriile de calitate stabilite la montaj — ne-a spus el — au contribuit nemijlocit la restrînge­rea toleranţelor. Cunoscîndu-le, noi, montorii, ne-am putut măsura în perma­nenţă contribuţia adusă la îm­bunătăţirea performanţelor maşi­nilor. — De bună seamă că în a­­cest fel v-aţi putut lua anga­jamente concrete în întrecerea socialistă. — Desigur. Angajamentele noa­stre în întrecerea pentru înaltă calitate au avut astfel o bază con­cretă. Echipa pe care o conduc a reuşit să obţină cele mai bune rezultate la strunjirea cu supor­tul capului revolver, a cilindri­lor. La această operaţie, care ad­mite o ovalitate şi conicitate de 0,03 mm pe o lungime de 300 mm, noi am realizat 0,005 mm. De asemenea, la strunjirea cilin­drică cu suportul lateral, în loc de 0,01 mm pe o lungime de 300 mm, am ajuns la 0,002 mm. Despre eficienţa folosirii acestor criterii ne-a vorbit şi inginerul EDUARD TOMASIAN, şeful sec­ţiei montaj : — După cum poate aţi aflat, ex­perimental, aceste criterii au fost aplicate, la început, doar de două echipe , şi anume cele conduse de Iosif Nicolae şi Ion Oancea. Dacă în trecut, numai echipa lui Ion Oancea realiza lucrări de calitate mai bună, datorită caracterului stimulativ al acestor criterii s-a ajuns ca ambele echipe să înscrie opera­ţiile executate în toleranţe, va­riind între 2/3 sau 2/5 din cîmpul precizat, pe baza unor norme internaţio­nale, după care ne ghidăm. Cri­teriile stabilite, mai pot fi încă îmbunătăţite, lucru ce stă în pre­ocupările noastre, a încheiat in­ginerul Tomasian. Aşa cum subliniază documente­le recentului Congres al partidu­lui nostru, sarcina de control teh­nic este deosebit de importantă şi complexă. In secţia montaj a fa­bricii, această muncă este exer­citată de şase oameni cu înaltă calificare şi experienţă. Ne-am a­­dresat controlorului de calitate STELIAN LUŢĂ, solicitîndu-i pă­rerea, în legătură cu problema dis­cutată. — Şi eu constat că fixarea unor criterii de determinare a calităţii cît mai apropiate de fază şi opera­ţie, dă roade bune. Echipele care lucrează în mod experimental după astfel de criterii, au reuşit să realizeze, in compa­raţie cu restul echipelor, o ca­litate mult mai bună la montajul strungului carusel şi să-şi spo- CRITERII DE CĂUTATE LA FIECARE FAZĂ ŞI OPERAŢIE FAPTE DIN ÎNTRECERE Au îndeplinit angajamentul anual Muncitorii forestieri din regiu­nea Suceava au înscris un nou succes pe graficul întrecerii socia­liste — îndeplinirea angajamentu­lui anual cu 4 luni mai devreme. Angajamentul la producţia globală şi marfă a fost depăşit cu aproa­pe 11 milioane lei. De asemenea, au fost depăşite angajamentele privind îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivită­ţii muncii şi reducerea preţului de cost. Procentul de lemn pentru industrie a crescut faţă de 78 la sută cît prevăd Directivele Congresului al VIII-lea la 87,6 la sută, dîndu-se în plus în anii se­senalului 114 000 metri cubi lemn de lucru.­ ­ In cetatea chimiei de la Chiscani Colectivul Combinatului de celu­loză şi hîrtie Brăila şi-a îndepli­nit cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă. în pri­mele 8 luni din acest an a fost obţinută suplimentar o producţie marfă în valoare de aproape 15 000 000 lei, precum şi aproape 9 500 000 lei economii la preţul de cost. Harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai acestei cetăţi a chi­miei au trecut astfel de pe acum la înfăptuirea sarcinilor trasate lor de Congresul al IX-lea al P.C.R. In viitorii 5 ani, producţia de hîr­tie şi celuloză a combinatului va spori de 1,5 ori. (Coresp. „Munca") Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXI nr. 5541 Miercuri 1 septembrie 1965 4 pag. 25 bani Dunărea la intrare in Cazane Foto: P. COZIA Din carnetul scriitorului DUMITRU MIRCEA Fiindcă sezonul cald e pe sfîrşite şi, prin urmare, lumea vine pe-acasă, adunîndu-se dintre frumuseţile ţării cu sufletul împodobit, cu imaginaţia fertilizată de impresii proaspete şi cu forţele refăcute , găsesc de cuviinţă să subliniez că vara ce se încheie a fost mai bogată în evenimente decit oricare alta. Le-am trăit cu toţii şi nu-i nevoie să le repet, doar atît aş vrea să adaug că, în vara viitoare, pe aceleaşi itine­­rarii pornind şi deci locuri cunoscute întîlnind, vom găsi pretutindeni semnele concretizării hotărîrilor luate la Congresul partidului — iar de vom schimba itinerariul şi vom reveni la el peste un an-doi, cinci, semnele acestea împlinindu-se, vor dărui peisajului bogăţie de frumuseţe nouă — rodul hărniciei şi priceperii noastre. Am întîlnit fiecare pe unde am fost cite ceva nou , exclamaţiile de surpriză şi încîntare au punctat dru­murile ţării, ca nişte felicitări transmise de la unul la altul, tovarăşi de muncă necunoscuţi, uniţi în efor­tul colectiv de ridicare necontenită a patriei socialiste. Eu am umblat pe un drum forestier în lucru, în munţii Rodnei, către înălţimi. Pădurea virgină luneca pe el la vale, spre economia naţională. Cu mulţi ani în urmă ar fi vrut s-o răzuiască nişte firme străine — cum s-a întîmplat cu altele — şi numai întîmplătoare nepotriviri între cerere şi ofertă au salvat pădurea pentru noi. Acum milioanele de trunchiuri seculare, tăiate raţional, iau drumul şantierelor mari ale socia­lismului, al combinatelor de valorificare superioară a lemnului şi-n locul lor cresc puteţi tineri ocrotiţi cu pricepere şi, aş zice, cu dragoste de pădurari pasio­naţi. Drumul merge înainte, pe firul văii, dinamita sparge stîncile, maşinile grele uruie cît ţine ziua, pă­durea vuieşte... Gospodarii vin la munte, să ducă brînza de la sfînt, cu camionul. Drumul îi ţine o zi, de n-au vreme să mai stea o noapte cu ciobanii în miros de cetină şi-n prospeţime. Drumul îi ţinea, mai an, trei şi patru zile, prin pustietate, pe plaiuri străvechi; apariţia rară a omului uimea sălbăticiu­nile. Acolo, la taifas cu tăietorii de lemne, am aflat că urşii s-au obişnuit cu dinamita şi puiesc, năravul de-a ciupi din turme nu şi l-au pierdut — spre mira­rea furioasă a ciobanilor —, s-au aclimatizat nişte capre negre să fină tancurilor tovărăşie şi să-i scoată din minţi pe vînători; nişte tovarăşi geologi vin cu elicopterul; ei rămin pe loc prin văgăuni, dar eli­copterul vine după program — „la ceas !" spun lo­calnicii şi a intrat în peisaj şi-n obişnuinţă, ca vietă­ţile pădurii... Şi am întîlnit nişte tovarăşi, în şaua Galaţiului, cu bidoanele de vopsea roşie şi albă şi albastră atirnate de tarniţe pe cai, marcînd plaiurile pentru turişti — să vină lume şi să se valorifice frumuseţile acelea şi pentru ochi... Căci drumul forestier e una şi plaiu-i alta. Către semeţia vîrfurilor şi desfătarea de sus­ie Una din instalaţiile Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petro­chimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Foto : C. PETRE Şeful statului Cambodgia va face o vizită oficială in ţara noastră La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, prinţul Norodom Stanuk, şeful statului Cambodgia, va face o vizi­tă oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a.c. 6 milioane lei economii la preţul de cost în regiunea Ploieşti au fost puse în valoare noi zăcăminte de ţiţei şi gaze la Surani-Cărbuneşti, Grăj­­dana şi Bărbuleşti. în zonele de extracţie vechi se folosesc metode noi de extracţie şi sunt perfecţio­nate cele existente. Toate acestea au contribuit la sporirea producţiei de ţiţei. în pri­mele 8 luni ale anului, petroliştii din schelele Trustului de extracţie Ploieşti au extras şi livrat peste prevederi cîteva mii de tone de ţiţei, iar prin reducerea cheltuielilor de producţie au obţinut economii la preţul de cost în valoare de a­­proape 6 milioane lei. (Agerpres) Ştirile ZILEI Plicul cu putere de uriaş Gama fabricatelor Uzinelor de maşini electrice din Bucureşti s-a îmbogăţit cu un nou produs. Este vorba de un grup de 100 kVA (kilovolţi amperi), cu carac­teristici care îl situiază la nive­lul tehnicii actuale pe scară mondială. Înzestrat cu motor Diesel şi tablou de comandă, a­­gregatul are sisteme automate de autoexcitare şi de menţinere constantă a tensiunii. Construc­ţia e robustă şi simplă, asigurînd un randament superior. Demn de remarcat este faptul că genera­torul produs la întreprinderea bucureşteană face parte dintre cele mai mici (ca gabarit şi gre­utate) agregate de acest fel din lume la puterea respectivă. El este folosit la instalaţiile ener­getice auxiliare ale sondelor in extracţie şi foraj. (Rep.). Vă vine „ca turnat"... ...Iată o apreciere pe care o vom auzi tot mai des în magazi­nele de confecţii, iar retuşonii vor avea din ce în ce mai puţină trea­bă. Specialiştii fabricii de confec­ţii şi tricotaje „Bucureşti“ au al­cătuit un nou sistem de dimensio­nare a confecţiilor pentru femei, care include cinci talii (în loc de trei ca pînă acum) şi 86 de mă­rimi. La baza tabelului respectiv se află măsurătorile efectuate în întreaga ţară asupra unui număr de aproape 150 000 de persoane. Incepînd din această toamnă, produsele uriaşei întreprinderi bucureştene se încadrează în noul sistem de dimensionare. Albumul „Aman" In Editura „Meridiane“ este în curs de apariţie, în colecţia „Maeştrii artei româneşti“, al­bumul închinat lui Theodor Aman, una din personalităţile proeminente ale picturii noastre. Lucrarea, editată în limbile ro­mână, rusă și franceză, va cu­prinde 20 de reproduceri în cu­lori și 30 în alb-negru. TELEGRAME Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre po­poarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismului prole­tar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună îm­potriva imperialismului, în numele victoriei cauzei ,păcii în lumea în­treagă şi a socialismului. Din toată inima vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Participanţii la cel de-al XX-lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei, reprezentînd apicultori din 48 de ţări de pe toate continen­tele, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti între 26—31 august 1965, exprimă sentimentele lor de caldă recunoştinţă Guvernului Republicii Socialiste România, poporului român, pentru condiţiile create bunei des­făşurări a Congresului, care-şi încheie astăzi lucrările. Acest congres a însemnat un eveniment de seamă în viaţa apicultorilor de pretutindeni şi un punct culminant în activitatea Federaţiei internaţionale a asocia­ţiilor de apicultură — Apimondia. Exprimăm Excelenţei Voastre sincere mulţumiri şi profundă gratitu­dine pentru interesul pe care l-a manifestat statul român pentru acest Congres, prin prezenţa unor personalităţi de seamă la lucrările acestuia, ca şi prin atenţia deosebită cu care a fost înconjurat. Vă rugăm să fiţi convins că nu vom uita niciodată înalta ţinută a acestui important eveniment al apiculturii mondiale care a prilejuit cu­noaşterea celor mai noi probleme ale creşterii albinelor şi dobîndirii produselor lor, schimburi utile de opinii şi experienţă, ca şi statornicirea unor prietenii între oameni din diferite colţuri ale lumii. Participanţii de peste hotare la Congres, părăsind frumoasa dv. ţară, vor duce cu ei sentimente înălţătoare şi amintiri de neuitat despre ospi­talitatea poporului român, despre munca lui harnică, creatoare. Dorim din inimă generosului popor român progres şi prosperitate. Preşedinte Secretar general al Apimondiei V. HARNAJ S. CANNAMELA

Next