Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)
1965-09-01 / nr. 5541
Pag. 2-0 Viaţa organizaţiilor sindicale Muncă Şi conducere colectivă MIHAI SILIŞTE In munca Consiliului local al sindicatelor Craiova, promovarea cu consecvenţă a principiului conducerii şi muncii colective, îmbinat cu răspunderea personală, este considerată, cum e şi firesc, ca una dintre cerinţele fundamentale în buna desfăşurare a întregii sale activităţi. Aplicarea acestui principiu se reflectă începînd cu planificarea muncii, elaborarea hotărîrilor şi a măsurilor, participarea întregului organ la realizarea lor, în atragerea şi folosirea unui larg activ obştesc la rezolvarea diverselor sarcini. — Cred că putem afirma că noi am reuşit, în bună măsură, să imprimăm acest stil de muncă aproape tuturor comitetelor sindicatelor din raza noastră de activitate. Iar acest fapt este prezent în rezultatele tot mai bune pe care le obţin în munca lor. Am considerat precizarea tovarăşului Iulius Ică, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Craiova, ca pe o invitaţie de a vedea „pe teren“ confirmarea aprecierilor sale. Iată-ne, aşadar, în vizită la cîteva comitete ale sindicatelor din întreprinderile craiovene pentru membrii comitetului sindicatului de la uzina „Electroputere“ a devenit o obişnuinţă, faptul ca, la întocmirea planurilor de muncă, fiecare să participe activ şi, pe baza cunoaşterii situaţiei reale din secţii şi sectoare, să contribuie la cristalizarea şi stabilirea obiectivelor care să stea în atenţia comitetului într-o anumită perioadă. Aşa se face că lună de lună comitetul sindicatului de aci, îndrumat de comitetul de partid, reuşeşte să rezolve problemele cele mai importante care privesc întregul colectiv al uzinei. Cum să facem — s-a pus chestiunea într-o şedinţă de întocmire a planului de muncă — să asigurăm îndeplinirea şi depăşirea în fiecare lună a angajamentelor luate în întrecere, de către fiecare secţie ? Discuţiile au dus la concluzia aprobată unanim ca, pe parcurs, ori de cîte ori este nevoie, comitetul sindicatului să ajute comitetele sindicale pe secție să organizeze, împreună cu organele tehnico-administrative, scurte analize, să discute stadiul îndeplinirii angajamentelor, modul cum se rezolvă prevederile din hotărîrile aprobate în consfătuirile de producţie, cît şi propunerile ce se fac în adunările grupelor sindicale şi care trebuie înfăptuite la nivelul secţiilor. Trecerea în planul de muncă al comitetului sindicatului a acestui obiectiv şi urmărirea aplicării lui contribuie la depăşirea angajamentelor în fiecare secţie. Dar comitetul sindicatului de la I.R.A. 8 procedează la fel ? Să relatăm cele spuse de Gheorghe Opriş în această privinţă : — La noi planul de muncă este întocmit de mine, ajutat uneori de vicepreşedinte şi apoi este aprobat în unanimitate de comitet. Realitatea este că nu s-a reuşit ca la întocmirea proiectului de plan, membrii comitetului sindicatului şi în primul rînd acei care răspund de activitatea comisiilor pe probleme să facă propuneri privind obiectivele, problemele care să fie cuprinse în plan. De aceea, el nu este o emanaţie a preocupării şi gîndirii colective a întregului comitet, cu toate că, uneori, unii membri ai comitetului sindicatului au mai făcut propuneri, observaţii. Acest stil de muncă arătat de către preşedinte se reflectă şi în faptul că din 21 membri plus 6 supleanţi cîţi are comitetul, numai 12 au răspunderi în planul de muncă, iar din 10 prevederi ale planului pe luna iulie, de 5 răspundea preşedintele. Mai sunt oare necesare alte comentarii...În şedinţele de comitet, membrii acestora îşi spun părerea într-un cadru organizat, asupra tuturor problemelor puse în discuţie, valorifică experienţa lor în producţie şi în munca sindicală, ceea ce contribuie, în mod firesc, ca hotărîrile şi soluţiile la care se ajunge să fie cu adevărat expresia gîndirii colective. Cu o condiţie însă : ca aceste şedinţe să fie bine pregătite. Nu de mult, la fabrica de Confecţii s-a constatat că la locurile de muncă unde activează grupele 9 şi 18 calitatea produselor era sub nivelul cerinţelor. Deseori apăreau tighele strîmbe, căptuşeli prost montate, butoniere bătute cu aţă de culoare necorespunzătoare. Comitetul sindicatului a studiat la faţa locului, cu ajutorul comisiei economice, această problemă şi a analizat-o într-o şedinţă a sa. Faptul că referatul prezentat a tratat profund şi argumentat cauzele slabei calităţi a unor produse a determinat o vie participare la discuţii, a asigurat un bogat conţinut al dezbaterilor. De aici a rezultat stabilirea unor măsuri privind întărirea controlului calităţii pe faze de operaţii, concretizarea obiectivelor calităţii în întrecerea socialistă, propuneri făcute conducerii tehnico-administrative în legătură cu acordarea stimulentelor, materiale pentru calitate superioară și altele. Rezultatul aplicării acestora este că, în prezent, la locurile de muncă respective se dau numai produse de calitate superioară. cerință fundamentală a muncii colective este atragerea la rezolvarea problemelor importante a unui larg activ obştesc. Sindicatele noastre dispun de un numeros şi valoros activ obştesc organizat în comisiile pe probleme. Folosindu-l cu pricepere ele pot cuprinde toate sectoarele de muncă şi studiind temeinic diferite aspecte ale activităţii se pot stabili măsuri eficiente. Totul însă depinde de antrenarea acestuia. Comitetul sindicatului de la I.R.A. 8 s-a străduit o vreme pentru a afla cauzele care determinau o muncă necorespunzătoare şi un mare consum de materiale (în special carbid şi oxigen) la atelierul de sudură-tinichigerie. După ce a antrenat comisia economică şi a studiat mai în adîncime situaţia, consultând un însemnat număr de oameni, care lucrau în acel domeniu, a putut ajunge la cauzele deficienţelor. Analiza efectuată, discutarea propunerilor reieşite au condus la concluzia că un singur om lucrînd la o comandă nu putea face faţă operaţiilor de muncă, ceea ce ducea la risipă de materiale, la execuţii necorespunzătoare calitativ. Aplicarea recomandării făcute conducerii, ca doi oameni să lucreze la o comandă, a lichidat complet deficienţele semnalate consultarea largă a membrilor de sindicat la elaborarea măsurilor şi hotărîrilor, ţinerea cu regularitate a şedinţelor de comitet, a adunărilor lunare ale grupelor sindicale şi a consfătuirilor de producţie trimestriale, asigurarea unui înalt şi combativ conţinut dezbaterilor constituie trăsături importante ale muncii colective. Ea mai implică neapărat participarea tuturor membrilor organelor alese la realizarea sarcinilor de zi cu zi, cere întărirea răspunderii personale a fiecăruia faţă de activitatea generală a organului respectiv. A conduce nu se rezumă numai la elaborarea de hotărîri şi măsuri. Noţiunea de conducere include ca o cerinţă fundamentală munca efectivă pentru aplicarea hotărîrilor şi măsurilor adoptate, pentru îndeplinirea lor cu forţele unite ale tuturor membrilor organului respectiv. De aceea apare nejustă şi dăunătoare practica unor membri ai comitetului sindicatului care absentează de la şedinţele de comitet, vin nepregătiţi, sau nu-şi aduc contribuţia la dezbateri. Pînă nu de mult inginera Floarea Dan, membră în comitetul sindicatului fabricii de Confecţii obişnuia să spună : „Discutaţi voi şi eu voi fi de acord, mă voi supune hotărîrilor luate“. Apoi lua, într-adevăr, cunoştinţă de ele, dar nu-şi aducea cu nimic contribuţia la îndeplinirea lor. La fel obişnuiau să procedeze şi Ion Ticus, membru al comitetului sindicatului de la Schela de extracţie Craiova, Niculaie Cristian de la I.R.A. 8 şi alţii. Tot atît de negativ este şi faptul cînd unii membri ai organelor alese aprobă hotărîrile, răspunderile şi termenele de înfăptuire a acestora, ca apoi să nu mai facă nimic, considerînd, probabil, că prevederile stabilite în comun privesc pe alţii. Aşa au procedat un timp Niculaie Scurtu, membru în comitetul sindicatului de la Schela de extracţie, şi Florea Negrilă de la Fabrica de confecţii,olosirea sistematică, principială a criticii constructive şi autocriticii, crearea unui climat favorabil exprimării deschise în adunări şi şedinţe a părerilor, observaţiilor, propunerilor şi sugestiilor cu privire la problemele puse în discuţie şi, mai ales, luarea în considerare a tuturor celor care se vădesc întemeiate şi combaterea unor păreri greşite constituie de asemenea o condiţie de bază a întăririi muncii colective. Nu de mult comitetul sindicatului Schelei de extracţie Craiova a pus în discuţie activitatea necorespunzătoare desfăşurată de Titus Popescu şi Rita Zamfirescu care nu se achitau de sarcinile ce le reveneau ca membri ai comitetului. Şedinţa, în afară că a analizat cu grijă tovărăşească lipsurile celor doi tovarăşi şi le-a subliniat totodată calităţile şi posibilităţile pe care ei le au pentru a munci mai bine, a constituit şi un prilej de profundă analiză critică şi autocritică a activităţii întregului comitet. Măsurile adoptate atunci au condus la îmbunătăţirea substanţială a activităţii tuturor membrilor comitetului. Asemănător au procedat şi comitetele sindicatelor de la „Electroputere“, Fabrica de confecţii şi altele. Aplicînd cu consecvenţă principiul muncii colective, străduindu-se să-şi perfecţioneze continuu stilul şi metodele de muncă, organele şi organizaţiile sindicale, sub îndrumarea şi cu sprijinul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid, vor reuşi să înfăptuiască la un nivel tot mai înalt sarcinile care le revin în lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Tehnică sau artificii culinare ? Zilele trecute la cantina care deserveşte pe muncitorii şantierului de construcţii „Baba Novac“ din Capitală. La ghişeul de servire, un tînăr primea pe o tavă cele două feluri de mîncare gătite în acea zi. Le luă şi întrebă : — Tovarăşă ospătară, de ce îmi dai de două ori felul întîi ? — Ei asta-i, nu vezi că unul este felul doi ? De ce eşti ironic ?, zise aceasta. Tînărul avea dreptate şi nu era deloc ironic. Felul întîi era o ciorbă de cartofi. Felul doi, tocană cu cartofi. Combinaţia aceasta de mîncăruri cu aceeaşi compoziţie alimentară ..a stîrnit nedumerirea şi mai ales nemulţumirea tînărului. Stînd de vorbă cu abonaţii şi consultînd meniurile pe o perioadă mai îndelungată, te convingi că asemenea întîmplări s-au mai petrecut sub o formă sau alta. Poate că faptul acesta ar avea o importanţă mai mică dacă el s-ar localiza achiar pe şantierele de construcţii din Capitală funcţionează 7 cantine cu bucătărie proprie şi 16 săli de mese care primesc mîncarea de la o bucătărie centrală, o adevărată uzină culinară, toate conduse dintr-un singur punct: administraţia grupului de cantine al Direcţiei generale de construcţii şi montaje de pe lîngă Sfatul Popular al Capitalei. Meniul zilnic stabilit aci devine obligatoriu pentru toate cantinele. Aşa că, pe toate şantierele de construcţii, la toate cantinele, în aceeaşi zi, se serveşte aceeaşi mîncare. Ideea nu este rea. Astfel, se poate gospodări mai bine fondul de alimente şi se poate face o aprovizionare mai bună. Există însă şi un risc : orice greşeală, orice neajuns se răsfrînge în mod automat asupra calităţii mesei tuturor celor care iau masa zilnic la cantinele aflate pe şantierele de construcţii. Şi dacă vizitezi aceste cantine constaţi că asemenea neajunsuri există, mai ales la alcătuirea meniurilor. Iar dacă sesizezi administraţia grupului de cantine, aceasta îţi pune în faţă mai multe meniuri săptămînale pentru a demonstra că ele sunt destul de variate, într-adevăr, la prima vedere pare-se să aibă dreptate, însă privind mai atent îţi dai seama că este vorba numai de nişte artificii verbale. Dacă, de pildă, miercuri se serveşte ghiveci călugăresc, vineri este tocană de legume. Ciorba de legume se numeşte peste o zidouă, borş de legume, iar tocăniţa cu cartofi mîncărică cu cartofi. Curios că aceste meniuri sunt semnate de doi tehnicieni culinari, Nicolae Radu şi Ion Stanciu. De ce atîta lipsă de inspiraţie la ei ? Ca oameni de specialitate de ce uită că în arsenalul culinar există atîtea şi atitea preparate care se pretează a fi pregătite chiar în condiţii de cantină cum sunt: sarmale, borş de sfeclă, pilaf, perişoare cu verdeaţă, papricaş cu găluşte, supă de oase etc. De la nişte maeştri în arta culinară cum sunt dumnealor, se aşteaptă mai multe... — Toate acestea sunt juste, a recunoscut tovarăşul Nicolae Dascălu, administratorul grupului de cantine. Insă uitaţi să remarcaţi un lucru pozitiv. La noi mîncarea este foarte ieftină. Nimic de zis. La cantinele de pe şantierele de construcţii, datorită marelui număr de abonaţi şi organizării existente, s-a reuşit să se servească masa în condiţii destul de avantajoase. Dar aceasta nu trebuie să se facă în dauna calităţii mîncărurilor. Poate că aceste neajunsuri ar fi fost evitate dacă sindicatele de pe şantierele de construcţii ale Capitalei ar fi exercitat un control mai sistematic asupra activităţii cantinelor. Lucrul acesta nu se face din cauză că încă nu s-a găsit... modalitatea organizatorică. — Problema este în studiu, ne asigură tovarăşul Gh. Şerbănescu, preşedintele Consiliului sindicatelor din întreprinderile Direcţiei generale de construcţii şi montaj a Sfatului Popular al Capitalei. Să ne fie cu iertare, dar am dori să cunoaştem cît timp va dura acest studiu ? Constructorii de pe şantierele Capitalei desfăşoară zi de zi o activitate intensă. Cei ce doresc să servească masa la cantină trebuie să primească o hrană, consistentă și variată. Sfatul Popular al Capitalei, Consiliul local al sindicatelor București au datoria să ia toate măsurile necesare pentru ca acest deziderat să fie realizat fără nici o întîrziere. B. SEBASTIAN Cinematografe SAMBA - rulează la Patria (tel. 11.86.25) orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. București (tel. 15.61.54) orele : 9- 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15. Excelsior (tel. 18.10.88) orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. PROCESUL PROFESORULUI WEIR — rulează la Republica (tel. 11.03.72) orele ; 9,15; 12,15; 18; 21. Victoria (tel. 16.28.79) orele ; 9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45 (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale). Griviţa (tel. 17.08.58) orele ; 9,30; 12, 15; 18; 21. BANCA — rulează la Carpaţi (tel. 1392.72) orele ; 10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30. Capitol (tel. 16.29.17) orele : 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21. Floreasca (tel. 12.28.30) orele : 11; 13,30; 16; 18,15; 20,30. VIATĂ DIFICILA — rulează la Festival (tel. 15.63.84) orele : 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Luceafărul (tel. 16.87.67) orele : 9; 11.15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. Melodia (tel. 12.06.88) orele : 9,30; 12,15; 17,45; 20,30. (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale). CUM SE REUŞEŞTE IN DRAGOSTE — rulează la Central (tel. 14.12.24) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Cultural (tel. 61.25.39) orele : 16; 18,15; 20,30. FERNAND COWBOY — rulează la Lumina (tel. 16.23.55) orele : 9,30; 11,45- 14; 16,15; 18,30; 20,45. CASA RICORDI — rulează la Union (tel. 13.49.04) orele : 14,15; 17,30; 20,30. NEVASTA nr. 13 — rulează la Doina (tel. 16.35.38) orele ; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Program pentru copii ora 10. SALBATICII DE PE RIUL MORȚII — cinemascop — rulează la Timpuri Noi (tel. 16.61.10) orele : 10—21 în continuare. ROMULUS SI REMUS — cinemascop — rulează la Giuleşti (tel. 17.55.46) orele : 15,30; 18; 20,30 Bucegi (tel. 17.05.47) orele: 10; 12,30; 16; 18,30; 21. APORT, MUHTAR 1 — cinemascop — rulează la Feroviar (tel 16.22.73) orele : 9,45; 13,45; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Flamura (tel. 23.07.40) orele : 10; 12; 16; 18; 20. LALEAUA NEAGRA — cinemascop (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) rulează la înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64) orele : 10,30; 15,30; 18, 20,30. CRONICA UNUI BUFON - rulează la Dacia (tel 16.26.10) orele : 9,45; 14,15; 18,30; 18,45. 21. EVADATUL — cinemascop — rulează la Buzeşti (tel. 15.62.79) orele : 15,30; 17,45. Moşilor (tel. 12.52.93) orele : 15,30. 18. DATI-MI CONDICA DE RECLAMAȚII — rulează la Crîngași (tel. 17.38.81) orele : 18; 18.15; 20,30. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP — rulează la Cosmos (tel. 35.19.15) orele : 16; 18. 20. Progresul (tel. 23.94.10) orele : 15,30; 18; 20,30. PENSIUNEA BOULANKA — rulează la Unirea (tel. 17.10.21) orele : 16; 18.15. UN ŞOARECE PRINTRE BĂRBAŢI — rulează la Tomis (tel. 21.49.46) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16, 18,15; 20,30 FEMEIA NECUNOSCUTA (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — rulează la Flacăra (tel. 21.35.40) orele : 9,30; 12,15; 15,15; 16, 20,45. JUNGLA TRAGICA — rulează la Vitan (tel. 21.39.82) orele : 15,45; 17,45. UNORA LE PLACE IAZUL - rulează la Mioriţa (tel. 14.27.14) orele : 6,45; 11,15- 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. FIUL CĂPITANULUI BLOOD — cinemascop — rulează la Munca (tel. 21.50.97) orele : 10,30; 14, 16; 18,15; 20,30. IANOSIE — cinemascop — (ambele serii) rulează la Popular (tel. 35.15.17) orele : 16. 19.30. CĂPITANUL DIN TENKES (ambele serii) rulează la Arta (tel. 21.31.86) orele : 15. 18 45. Drumul Sării (tel. 31.28.13) orele : 15.30. 19. DECORAȚII PENTRU „COPIII MINUNE" — rulează la Viitorul (tel. 11.48.03) orele : 16, 18,15, 20,30. AMERICA, AMERICA, (ambele serii) rulează la Colentina (tel. 35.07.09) orele : 15,30; 19. PRELUDIO 11 — cinemascop — rulează la Volga (tel. 11.91.26) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. WINNETOU — cinemascop — rulează la Rahova (tel. 23.91.00) orele : 15,30; 18. MARSUL ASUPRA ROMEI — rulează la Modern (tel. 23.71.01) orele : 9,30; 11,15; 14; 16,15; 18,45; 21. RABY MÁTYÁS — rulează la Lira (tel. 31.71.71) orele : 15,30; 17,30; 19,30. JOE LIMONADA — rulează la Ferentari (tel. 23.17.50) orele : 15,30; 18, 20,30. CÎNTlND DESPRE ARIZONA — rulează la Cotroceni (tel. 13.62.56) orele : 16; 18,15; 20,30. ZIDUL ÎNALT - ZÎMBETUL - rulează la Pacea (tel. 31. 32.52) orele : 16; 18, 20. Televiziune MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 Ştiţi să desenaţi, copii ? „Copacul veşnicei tinereţi", povestire de Mioara Cremene. Desenează Iurie Darie. 19:35 Povestiri din Rubovna . „Spectacolul". 20:00 Emisiune de teatru „Logodnicul de profesie se însoară" comedie de Oldrich Danek. Interpretează colectivul Teatrului Mic, în pauză : „Casa cetate" — film documentar realizat de Studioul cinematografic „Alexandru Sahla". In încheiere Jurnalul televiziunii (II) Si buletin meteorologic. MUNKA Purta pe flamurile tricolore însemnele Republicii Socialiste România, navele româneşti cutreieră mările şi oceanele lumii, încărcînd şi descărcînd mărfuri în ţări îndepărtate. Din portul Constanţa a pornit în prima sa cursă spre portul cipriot Limasol cea mai tînără navă a flotei noastre comerciale, cargoul de 1 600 tone „Piatra Neamţ". Cu toată viteza şi calele pline au părăsit portul şi alte nave: „Roman“ spre Latakia (Siria), „Piteşti“ spre Malta, „Tulcea“ spre Heraclion, „Deva“ şi „Caransebeş“ spre alte porturi ale Europei. Tăind apele Bosforului petrolierul „Prahova“ se îndreaptă spre Colombo, îndepărtata capitală a Ceylonului, în timp ce „fratele“ său „Ploiești" a pornit către patrie după ce a notat în jurnalul de bord încă o misiune îndeplinită: descărcarea mărfii la Hamburg. Purtînd la bord ciment polonez, cargoul „Brăila“ se îndreaptă spre Insulele Canare... ...Pe mările și oceanele lumii flutură flamurile tricolore purtînd însemnele noi ale patriei noastre socialiste, simbol al hărniciei poporului român. In clișeu , aspect din port. GHEORGHE DIMA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Dobrogea Foto : EM. SIRZEA Poşta juridica CONCEDIUL DE ODIHNĂ SUPLIMENTAR CUVENIT ŞOFERILOR PE AUTOVEHICULE MAI MARI DE 3 TONE CONSTANTIN MAZILU din Bucureşti, solicită precizări în legătură cu durata concediului de odihnă cuvenit şoferilor de autocamioane şi autobuze. RĂSPUNS : Conducătorii de pe autovehiculele cu o capacitate mai mare de 3 tone, indiferent de destinaţia lor (autocamioane, autobuze, autoateliere, autovehicule speciale etc.) beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare pentru muncă prestată în condiţii deosebite. De asemenea, conducătorii de troleibuze şi şoferii autobuzelor pe trasee permanente. DREPTUL LA ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII GHEORGHE DORCA din Bîrlad ne scrie că este salariat şi are un copil mic pentru care primeşte lunar alocaţia de stat de 100 lei. Intrucît în toamna acestui an urmează să-şi satisfacă stagiul militar, doreşte să ştie dacă pe această perioadă copilul său va mai beneficia de alocaţie. RĂSPUNS : Dispoziţiile legale prevăd că alocaţia de stat se acordă şi pentru copiii al căror tată satisface stagiul militar în termen, dacă la încorporare făcea parte din categoriile celor care potrivit legii beneficiază de această alocaţie. Aşadar, şi în cazul dv. intrucît sînteţi salariat şi beneficiaţi de alocaţie, pe timpul cît veţi satisface stagiul militar, copilului i se va acorda alocaţia. Acelaşi răspuns îl dăm şi tov. Neagu Avram din Alba Iulia. CONDIŢIILE DE PENSIONARE A DACTILOGRAFELOR IOANA POPA din Bacău, întreabă în ce grupă de muncă se încadrează dactilografele în vederea pensionării şi care sunt condiţiile de vîrstă şi vechime în muncă ce li se cer pentru obţinerea pensiei de bătrîneţe. RĂSPUNS: Dactilografele se încadrează în grupa a IH-a de muncă şi ca atare au dreptul la pensia de bătrîneţe la împlinirea vîrstei de 55 ani, femeile şi 60 de ani bărbaţii, cu o vechime in muncă de 20 ani şi respectiv 25 de ani. Album turistic De la Călimanii înălţaţi din zbuciumul fierbinte al rocilor şi pînă la gorganele de pe cimpia ce-şi înmoaie marginile în albia Prutului; din Prislopul legendarelor descălecări şi pînă în ţinutul Neamţului; de la Păltinişul Daniel şi pînă dincolo de Păltinişul Darabanilor, nu departe de cel mai nordic punct al ţării, satul Crăiniceni-Horodiştea, se unduiesc în variate forme de relief meleagurile regiunii Suceava. Acestor locuri ale ultimilor locuri şi zimbri, cu vechi ctitorii voevodale, dealuri mănoase şi munţi acoperiţi cu horbota verde a pădurilor dintre care-şi desfac cosiţele argintii ape repezi în care săgetează păstrăvii, lostriţele şi lipanii, întregite cu mici porţiuni din regiunile limitrofe dinspre sud, li se mai spune şi Ţara de Sus. Denumirea aceasta poate că dăinuie din acel mijloc de veac al XV-lea, cînd Ştefan şi llie, feciorii lui Alexandru cel Bun, şi-au împărţit domnia Moldovei, llie stînd în Scaun la Suceava, în Ţara de Sus, iar Ştefan — în Ţara de Jos. Altfel, regiunea nu are acele caracteristici ale depresiunilor intramontane, cărora poporul le spune „ţară", care să justifice denumirea. Bogate în holde şi vite, renumite prin bogăţia codrilor şi frumuseţile peisagistice, aceste nordice meleaguri ale patriei noastre au stirnit dintotdeauna pofte şi furtuni cotropitoare contra cărora a stat însă neclintit paloşul împotrivirii poporului. Despre ţinuturile din această parte ne vorbesc încă din vechi timpuri bâtrînii cronicari şi acel învăţat domnitor, Dimitrie Cantemir, în a sa „Descripţia Moldaviai". Călătorul de azi, hălăduind prin părţile Sucevei, desfătîndu-se cu îmbătătoare frumuseţi naturale ori create de mina omului, va lua cunoştinţă de relicve istorice, mărturii tăcute ale unui trecut de muncă şi luptă. La Siret, Rădăuţi, Humor, Voroneţ, Suceviţa, Vatra Moldoviţei şi în atîtea alte locuri va putea desluşi etapele formării stilului arhitectural şi pictural al artei Moldovei medievale, sinteză organică şi armonioasă ce oglindeşte viaţa şi aspiraţiile poporului. Cel îndrăgostit de drumeţie, ajuns pe meleagurile sucevene, nu va pregeta pînă nu va trece prin Ipoteştii lui Eminescu. Livenii care au dat ţării pe Enescu, cel mai mare muzician român, ori pe la Stupea, unde o casă memorială ne aminteşte de creatorul primei operete româneşti, Ciprian Porumbescu. Cu folosinţă-i va fi osteneala turistului de va urca Rarăul, cu alte sale Pietre ale Doamnei, acele turnuri albe de calcar ce înţeapă cerul, sau de va găsi timp pentru a cunoaşte Tinovul Mare de la Poiana Stampei — Vatra Dornei, cu interesante relicve floristice. Interes turistic prezintă şi alte monumente ale naturii, ocrotite prin lege, ca Fineţele seculare de la Ponoare şi Frumoasa, din apropierea Sucevei. Stejarul secular — zis al lui Ştefan cel Mare — de la Cojvana, raionul Gura Humorului, codrii seculari Slătioara şi Giumalău, precum şi Golul subalpin Todirescu, din raionul Cîmpulung, Tinovul Găina, cu rezervaţia de mesteacăn pitic şi Strugurele Ursului de la Răchitişul Mare, în raza comunei Moldova-Suliţa. Sunt multe şi felurite frumuseţile şi plăcerile pe care ni le oferă în drumeţii turistice văile Bistriţei, Moldovei şi Sucevei, pădurile cele răcoroase, cu izvoare cristaline de pe obcinele bucovinene, în care, alături de renumiţii cerbi carpatini şi lopătari, putem zări cocoşul de mesteacăn, rîsul şi chiar pe simandicosul Moş Martin. Dar fie că va cunoaşte aceste locuri ca vînător, naturalist ori ca simplu turist, călătorind cu maşina ori la pas pe poteci ascunse în umbra pădurilor, cel îndrăgostit de natură va avea şi revelaţia întineririi meleagurilor Ţării de Sus. Căci, aidoma ca pretutindeni în patria noastră, anii din urmă, prin munca harnicului popor condus de partid, au adăugat pe diadema Sucevei contemporane noi şi strălucitoare topazuri şi rabinuri socialiste. Mari unităţi de industrializare şi valorificare superioară a lemnului la Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Fălticeni, întreprinderi de prelucrarea laptelui la Cîmpulung şi Vatra Dornei, uzine textile la Botoşani şi Fălticeni, mine şi oraşe reînnoite, şosele asfaltate şi multe alte binefaceri se întrec în a întregi frumuseţile naturale ale acestor locuri. Şi, cunoscîndu-le, osteneala nu ne va fi în zadar. Pe lîngă reconfortare, întorşi din drumeţie, vom simţi că ne este şi mai scumpă patria neasemuit de frumoasă pentru a cărei înflorire şi înălţare suntem datori a da ofrandă munca şi iscusinţa, inimile noastre. MIHAIL ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Suceava Nr. 5541