Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)
1965-10-14 / nr. 5578
In apropierea Combinatului chimic se înalţă clădirile care adăpostesc grupurile electrogene ale termocentralei Craiova, precum şi coşul de fum înalt de 160 metri. Concepută pentru o putere instalată, iniţial de 350 MW, termocentrala de la Craiova îşi va spori în cursul viitorilor ani puterea instalată devenind una dintre cele mai mari centrale electrice din ţară. In clişeu : coşul de fum şi o parte din instalaţiile de epurare a apei Reducerea preţului de cost ocupă un loc important în activitatea lucrătorilor de la D.R.N.C.-Galaţi. Echipajele de la bordul navelor, acordînd o deosebită atenţie aplicării în mod corect a normelor de consum şi bunei întreţineri a motoarelor şi maşinilor cu aburi, au obţinut importante economii la consumurile de combustibil. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au economisit 511 tone păcură şi 168 tone de motorină. Aceste realizări au influenţat favorabil asupra reducerii preţului de cost înregistrîndu-se la acest capitol o economie în valoare de 813 000 lei. ŞTEFAN IGNAT tehnician Aproape de indicele prevăzut pentru 1966 DEVA. — Colectivul furnalului de 1 000 mc de la Combinatul siderurgic Hunedoara — cel mai modern şi mai puternic agregat de acest fel din ţară — continuă seria succeselor pe linia reducerii consumului de cocs. In ultimele două luni consumul de cocs pe tona de fontă a fost cel mai mic înregistrat pînă acum. Acest rezultat se datoreşte îmbunătăţirilor aduse procesului de producţie ; mărirea consumului de gaze folosite la elaborarea fontei şi a presiunii ridicate la gîtul furnalului sunt două din metodele care au dat rezultatele cele mai bune în acest domeniu. Nici ceilalţi furnalişti nu s-au lăsat mai prejos. Ca urmare, în întregul sector reducerea consumului de cocs s-a apropiat de indicii prevăzuţi pentru primul an al cincinalului. (Agerpres) CRONICA din ÎNTRECEREA socialistă Veşti maramureşene BAIAMARE. — Minerii exploatării Cavnic, din regiunea Maramureş, deţinători ai steagului roşu de unitate fruntaşă pe ramură, au îndeplinit de pe acum angajamentul anual privind sporirea producţiei de minereu şi îmbunătăţirea calităţii acestuia. Aplicarea metodelor moderne de extracţie a minereului, mecanizarea lucrărilor cu volum mare de muncă în subteran, precum şi măsurile luate în cursul anului pentru selecţionarea minereului în abataje, au ajutat pe mineri să excaveze peste planul la zi mai mult de 25 000 tone. Peste 75 la sută din sporul de producţie provine din abataje unde se aplică metoda de exploatare în fîşii diagonale sau în fronturi scurte. Pînă acum mai mult de jumătate din numărul întreprinderilor din regiune au îndeplinit integral angajamentele anuale. Sursele economiilor Noi construcţii de locuinţe în Drumul Taberei din Capitală Foto: AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXI nr. 5578 Joi 14 octombrie 1965 4 pag. 25 bani Contor de defecte? Ţesătoria întreprinderii textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe. La rampă, pe ecranul luminos, centimetru cu centimetru, pînza trece lin prin faţa controlorului tehnic de calitate. Din cînd în cînd, omul opreşte rularea, pipăie cu vîrful degetelor materialul şi, uneori, pe o fişă, pune un anumit semn. Asist, din întîmplare, la un moment care-l nelinişteşte pe controlor. 36 m de doc „Sibiu“ trebuie declasaţi, în loc să fie de calitate „extra“ şi întîia, sunt trecuţi la calitatea a II-a. Este chemată imediat tehniciană Magda Seereni. Se pune din nou marfa sub ecran şi, din nou, se constată defecte de ţesut şi pete. Ce-i de făcut ? — Mîine dimineaţă, cînd va veni ţesătoarea care a lucrat neatent, am s-o critic aspru — spune înciudată tehniciană. — Numai critica e suficientă pentru prevenirea defectelor ? întreb eu. — Cînd ajunge ţesătura la rampă cu fire lipsă în urzeală, cu blonde (dungi în bătătură), sau cu pete de ulei, nu se mai poate face nimic. Marfa e declasată. Cineva face o observaţie : „Constatarea defectelor la rampă ajută la prevenirea lor, întocmai ca o frecţie la un picior de lemn“. Chit că nu e tocmai aşa, zicala nu e chiar nepotrivită în cazul de faţă. Intr-adevăr, aşa cum au confirmat şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii cu care am stat de vorbă, este nevoie, pe lîngă controlul tehnic de calitate, care se face mărfii crude, şi de un control pe faze, care să poată preveni defectele. De altfel, pe această linie s-a şi acţionat. Dar, după părerea preşedintelui comitetului sindicatului, s-a acţionat foarte timid : din fiecare schimb de la rampă s-a luat cîte un om şi i s-a încredinţat controlul interfazic pe schimb. In sarcina lui cade verificarea pe faze a calităţii la peste 400 de războaie. Această măsură n-a rezolvat însă întrutotul problema. La ora actuală, deci, controlul tehnic de calitate se rezumă doar la constatarea neajunsurilor. De aici... Fabrica de confecţii din Tg. Jiu respinge 333 m de ţesături „Taifun“, cea din Călăraşi — 1 255 m de doc „Severin“, iar I.C.R.T.I. Bucureşti — 2 084 m ţesături „Alpin“. Şi tot aici, procentul destul de ridicat de bonificaţii, pe care întreprinderea este datoare să-l acorde beneficiarilor. Numai într-o lună s-au dat beneficiarului bonificaţii pentru 2 200 m de marfă. Nu se poate afirma că conducerea uzinei n-a luat unele măsuri bune pe linia îmbunătăţirii calităţii. Dimpotrivă. Există preocupare. Altfel nu s-ar putea explica faptul că angajamentul anual privind realizarea peste plan a 80 000 m ţesături de calitate „extra“ este îndeplinit de pe acum. Acest lucru dovedește că aici treburile ar putea merge mult mai bine dacă controlorii de calitate n-ar fi doar înregistratori de defecte. In această întreprindere sunt P. MARGINEANU Colectivul uzinelor „Victoria“ din Călan a dat peste plan de la începutul anului şi pînă în prezent peste 5 000 tone fontă cu cocs economisit. Printre cei care au adus o contribuţie însemnată la aceste realizări se numără şi jurnaliştii Ion Luncoiu şi Teodor Lavric, evidenţiaţi lună de lună în întrecerea socialistă Un minut din timp liber # Urmările unei greşeli şi... o discreţie absolută • O altă greşeală şi cum am fost nevoit să-mi iau rămas bun de mine însumi COSTIN ŞTEFANESCU Nu ştiţi cum să vă folosiţi timpul liber ! Aveţi cumva vreo ezitare între a alege între un spectacol sau lectura unei cărţi, între o conferinţă sau o vizită la muzeul de istorie, între o oră în parc în aer liber sau o raită prin magazine . Adresaţi-vă cu încredere la adresa : Tovarăşa Botescu, Oficiul de prevederi sociale al oraşului Arad. Dînsa, cu oarecari eforturi, vă va scoate din încurcătură, aşa cum l-a liniştit şi pe Petrică Gheorghe din acelaşi oraş de pe B-dul Republicii nr. 2, ap. 7. I-a găsit omului o ocupaţie : să repare el greşeala făcută de dumneaei cînd l-a pus să plătească degeaba suma de 398 lei pentru confecţionarea unei proteze. — Pentru ce m-aţi pus să plătesc banii ? Am aflat că n-ar fi trebuit să mi-i încasaţi! — S-a greşit, tovarăşe! (In loc de : „Am greşit!“). Fă o cerere să-ţi primeşti banii înapoi! A făcut Petrică cererea, a trimis-o la Institutul ortopedic din Timişoara şi a primit răspunsul: „Adresaţi-vă pentru restituirea sumei la Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, serviciul plan, plăţi Bucureşti". A mai făcut o cerere, s-a dus iar la Botescu, aceasta a trimis-o la minister şi a urmat apoi o... discreţie absolută. Se va împlini curînd un an de cînd a depus suma de aproape 400 lei şi de cînd are o ocupaţie , bate drumurile la tovarăşa Botescu care ridică din umeri în semn de : „Ce sunt eu de vină zia de la..." N-aveţi ce face cu timpul liber ? Adresaţi-vă cu încredere la adresa amintită! ★ Şi totuşi a trebuit să-mi spun „la revedere". Credeţi-mă, mi-am luat rămas bun de la mine însumi. Stăteam luni seara, săptămîna trecută, pe la orele 19, între liniile 7 şi 10 pe peronul Gării de Nord din Bucureşti şi nu ştiam cum trebuie să-mi spun „la revedere, pe mîine în Craiova“. Nu mă mai despărţisem de mine niciodată. Dar acum n-aveam încotro. Pe o linie se pregătea de plecare acceleratul nr. 107 (la ora 19,24, iar pe alta nr. 111 (la ora 19,53), iar eu trebuia să mă urc neapărat în amîndouă. In acceleratul nr. 107 mă trimitea legitimaţia de călătorie nr. 4905, Bucureşti-Craiova, via Titu, iar în celălalt, pe via Roşiorii de Vede, tichetul nr. 6017 pe spatele căruia scria „valabil cu legitimaţia nr. 4905, la trenul 111, vagonul 9, locul I“. Ambele emise de aceeaşi casierie de la Agenţia de voiaj C.F.R. din Bucureşti, Calea Victoriei nr. 12. Cum să-mi iau rămas bun de la mine 7 . Timp nu mai aveam să ajung pînă la casiera care-mi eliberase biletele cu încurcătura. Iar alt om cu experienţă în rezolvarea unor astfel de dileme nu cunoşteam. In sfîrşit, după cîteva minute de concentrare, tot căutînd în mine o jumătate pe care s-o plasez într-un tren şi alta pentru celălalt, uitînd de tot ce se petrece în afară de mine, mă ciocnesc cu... 4904 ! — Și dumneata , mă întreabă biletul 4904. — Exact ! Sînt biletul 4905. — Tot cu... la revedere mie însumi ? — Tot! In jurul nostru S-au strîns roată şi alte... legitimaţii de călătorie, care urmau să se dividă şi să-şi pună jumătăţile să-şi ia rămas bun, una de la alta. Ceea ce am și făcut. Acum rămîne să vedem cît timp liber o să cheltuim ca să ne rezolvăm... nedumeririle ce au urmat. ÎN ZIARUL DE AZI: 0 Poşta redacţiei 0 Foileton : Ocupă-te de freza I (Pag. a 2-a) 0 Sport (Pag. a 3-a) 0 Lucrările celui de-al V-ea Congres Sindical Mondial (Pag. a 4-a) I Inserare In PĂDURE Peste Voivodeasa toamna şi-a picurat discret culorile ce ard arămiu în lumina scăzută a crepusculului de septembrie. Intrăm pe valea îngustă a pîrîului cu acelaşi nume o dată cu umbrele înserării. Pădure şi iar pădure cît cuprinzi cu privirea înainte şi în lături pe pantele domoale. Liniştea e tulburată doar de fîşîitul frunzelor ce se desprind cu nostalgie de ramuri şi zumzetul cablurilor de funicular ce le întîlnim din loc în loc. Şi deodată auzim plutind undeva pe coasta muntelui din stingă un cîntec. Un cîntec lent, dar cu accente bărbăteşti. ....Şi-a venit o zi cu soare / Zi de mare sărbătoare / Zi de august ca o floare / Care traiul mi-a schimbat / Sus la munte, la tăiat / Hei, pădure mîndră, deasă / Avem cabană frumoasă / Văruită, luminoasă / Cu paturi albe, curate / Cu radio şi cu bucate /. Frunzuliţă brad rotat / Ferăstrăul l-am lăsat / Şi rugina l-a mîncat / Astăzi, tăietorul harnic / Are ferăstrău mecanic / Are cărţi pentru citit / Şi-are traiul fericit...“. ...Purtam încă în suflet acest crimpei de cîntec cînd, iată, îngustul drum autoforestier, la o ramificaţie, ne-a scos în cale o cabană. O cabană mică, cochetă, semănînd cu o vilă. Cînd ne-am apropiat, ceva mai la deal, am zărit şi o a doua cabană, nouă, încă în finisaj, dar mai impunătoare şi mai spaţioasă decit prima. In jur forfotă. Brigada lui Arcadie Creţan tocmai încheia o zi de lucru. A sosit însă caravana cinematografică a Direcţiei regionale a economiei forestiere. Maistrul de exploatare Alois Freister telefonează în deal motoriştilor de la funiculare să anunţe oamenii: — Alo, Vlădeanule ! Tu eşti ? Să coboare toţi în vale, că a sosit caravana... — Alo, Zbera ?... Rulează „Drumul încercărilor". — Alo, Gheorghiţă ?... La 6 începe... Cătmăniţa Maria Gheorghiţă ii dă şi ea zor cu mîncarea. îndată va începe filmul şi oamenii trebuie să ia mai întîi masa. La ferestrele primei cabane au licărit apoi lumini. Gheorghe Gheorghiţă, membru în biroul grupei sindicale din brigada lui Creţan, şi încă vreo cîţiva forestieri au coborît mai devreme ca să „transforme“ pentru două ore cabana în... sală de cinematograf. Un cearşaf bine întins, ecranul. Paturile şi cîteva bănci drept scaune. Şi iată-i pe cei 56 de forestieri ai brigăzii ocupîndu-şi locurile... Cînd s-a terminat filmul era aproape ora 8. In jurul maistrului Preisler şi şefului de brigadă erau strînşi toţi oamenii. S-a înfiripat o discuţie. De fapt era obişnuita „şedinţă operativă de seară". — Cum stăm cu buştenii de fag în parcela 20 ? — Am realizat planul... — Cîte bile manele s-au transportat la vale ? — Sintem sub plan cu 3 metri... Mîine însă recuperăm. Echipa din parcela 21 va lucra tot la bile manele... In puţine cuvinte, oamenii fac bilanţul zilei, hotărăsc ce au de MIHAIL ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Suceava Lucrările agricole de toamnă în ritm susţinut! Sub posibilităţi G.A.S. Jelna şi Şieu, cooperativele agricole de producţie din Bucium, Trăznea, Agrij şi alte 20 de unităţi agricole din regiunea Cluj au terminat pînă ieri însămînţarea griului pe suprafaţa planificată. Pînă la această dată unităţile agricole de stat au însămânţat grîu, orz şi alte culturi pe 11 660 ha. Pe întreaga regiune suprafaţa însămînţată se ridică la 110 000 ha., ceea ce reprezintă aproape 80 la sută din suprafaţa prevăzută în plan. în ultimele zile ritmul la însămînţări a început să scadă datorită faptului că o parte din terenurile destinate pentru însămînţări sunt încă ocupate de culturi. Trustul Gostat, de exemplu, avea ieri numai 100 ha. pregătite pentru însămînţat. De aceea se impun a se lua, atît în G.A.S. cît şi în cooperativele agricole de producţie, măsuri urgente pentru recoltarea culturilor de toamnă, — sfecla de zahăr, porumbul, cartofii — transportarea lor pentru a se putea elibera terenurile, în vederea efectuării arăturilor și a celorlalte lucrări pregătitoare care se cer pentru semănat. (Coresp. „Munca") Vremea nu este un paravan Schimbătoare şi capricioasă, toamna şi-a prezentat de cîteva zile cartea de vizită şi în regiunea Galaţi: zile schimbătoare, ploi, nopţi şi dimineţi reci. Pe tarlale însă a rămas încă destul porumb. Şi dacă în cadrul trusturilor Gostat media suprafeţei recoltate se apropie, pe întreaga regiune, de 80 la sută (avansate fiind raioanele Făurei, Brăila şi Tecuci), trusturile G.A.S. Brăila şi Galaţi sunt rămase în urmă. O statistică pentru ultimele două zile confirmă faptul că în cadrul G.A.S. nu se acordă suficientă atenţie vitezei zilnice planificate. Exceptînd Trustul Gostat Galaţi, care a obţinut unele depăşiri, în restul unităţilor agricole socialiste din celelalte raioane media vitezei zilnice se situează între 75 şi 80 la sută din valoarea celei planificate. (Coresp. „Munca") ADUNĂRILE generale Şl CONFERINŢELE SINDICALE DE DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI In perioada octombrie 1965 — martie 1966 vor avea loc în întreaga ţară adunări generale şi conferinţe pentru prezentarea dărilor de seamă şi alegeri sindicale. Eveniment important în viaţa sindicatelor noastre, alegerile se desfăşoară în atmosfera puternicului avînt creator al oamenilor muncii pentru înfăptuirea măreţului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român cu privire la continuarea pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Cum e şi firesc, pregătirea şi desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri vor constitui pentru organele şi organizaţiile sindicale un prilej de îmbunătăţire a întregii lor activităţi. Analiza muncii desfăşurate de la alegerile precedente şi pînă în prezent, modul în care s-a acţionat pentru traducerea în viaţă a sarcinilor încredinţate, sublinierea experienţei pozitive şi a rezultatelor obţinute în organizarea întrecerii socialiste, în domeniul controlului obştesc asupra protecţiei muncii şi deservirii populaţiei, în activitatea cultural-educativă şi de asigurări sociale , adoptarea de hotărîri corespunzătoare care să ducă la eliminarea neajunsurilor manifestate, vor ridica, fără îndoială, pe o treaptă mai înaltă nivelul muncii sindicale. Experienţa arată că reuşita adunărilor şi conferinţelor sindicale, participarea largă şi activă la discuţii depind, în primul rînd, de conţinutul dărilor de seamă, de măsura în care organele sindicale asigură dezbaterea problemelor esenţiale ale producţiei, ale activităţii profesionale şi social-culturale în strînsă legătură cu specificul întreprinderii sau instituţiei, cu sarcinile concrete ce stau în faţa colectivelor respective. Nu înşiruirea unor rezultate şi date statistice, tehniciste, dau conţinut dării de seamă, ci analiza temeinică a problemelor esenţiale ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor sindicale, a modului în care au fost rezolvate şi cum trebuie să muncească acestea în viitor. In întreprinderile din industrie, construcţii, transporturi şi comerţ, în centrul dezbaterilor se va pune modul în care au muncit organele sindicale pentru atragerea şi sprijinirea colectivelor unităţilor respective la îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul în curs, ca şi măsurile necesare pentru realizarea ritmică, la un nivel superior, a planului de stat. Un obiectiv al întregii activităţi economice, subliniat în Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., îl constituie îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. De aceea, o dată cu redarea succeselor obţinute în această direcţie, dările de seamă să prezinte în mod analitic măsurile care trebuie luate pentru asimilarea la un nivel superior a noilor produse, introducerea şi extinderea procedeelor şi metodelor avansate de muncă, a mecanizării şi automatizării, sprijinirea calificării, ridicării calificării şi specializării continue a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, astfel ca aceştia să ţină pasul cu tehnica nouă. Să se acorde mare atenţie problemelor privind întărirea controlului tehnic de calitate, pe toate fazele de fabricaţie, stimulării colectivelor respective, încît întreaga activitate productivă să fie la un înalt nivel calitativ. Realizarea la timp şi la un nivel superior al produselor pentru export, accelerarea ritmului de construcţii pentru scurtarea termenelor de punere în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, crearea tuturor condiţiilor ca după intrarea în funcţiune întreprinderile să realizeze în cel mai scurt timp parametrii tehnico-economici stabiliţi în proiect — sunt probleme de mare importanţă care se cer analizate temeinic în adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri. Congresul al IX-lea al partidului a stabilit sarcini deosebit de