Munca, martie 1966 (Anul 22, nr. 5694-5720)
1966-03-01 / nr. 5694
CINSTIRE BINEMERITATĂ Acordarea distincţiilor de către Consiliul Central al Sindicatelor întreprinderilor fruntaşe pe ramură in întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1965 înaltă preţuire faptelor muncitoreşti Hunedorenii ştiau bine ce au înfăptuit în timpul anului care a trecut şi de aceea erau încrezători. Ştiau că, pe toată linia, îşi împliniseră cuvîntul dat în faţa partidului şi a întregului popor, că se străduiseră ca această împlinire să fie de gradul cel mai înalt. Dar... Există deci şi un „dar“, adevărat izvor de emoţii. Pentru că, nici ceilalţi parteneri în întrecerea pe ţară nu stătuseră cu mîinile în sîn : economia naţională a primit în 1965 mai mult oţel şi de cea mai bună calitate. Confruntarea tuturor realizărilor dobîndite avea să decidă. In consecinţă stăteau în aşteptare, o aşteptare înfrigurată. Cu cîteva zile mai înainte însă, vestea a sosit. Cu o neînchipuită iuţeală s-a răspîndit în tot combinatul, asemenea unor unde în eter. Emoţiile aşteptării s-au transformat pe loc în emoţii ale bucuriei împlinite. Au cîştigat! Au urcat pe podiumul cel mai înalt al întrecerii. Pe primul. Pentru a doua oară consecutiv. Sunt mîndri pe bună dreptate dar, tot modeşti. Acolo sus se sprijină pe un podium solid, clădit cu hărnicia şi cutezanţa înaripată a oamenilor socialismului : peste 61 000 tone minereu aglomerat, aproape 62 000 tone fontă, peste 36 000 tone oţel, 22 980 tone laminate finite pline, peste 61 000 000 lei economii la preţul de cost şi mai mult de 26 000 000 lei beneficii. Acestea alcătuiesc granitul bogăţiilor suplimentare, de o incontestabilă valoare, pe care siderurgiştii hunedoreni l-au amplasat — peste îndatoririle anului 1965 — la temelia economiei naţionale. Vestea a acţionat în fiecare loc de muncă aidoma unui tonic ce stîrneşte noi forţe şi tării. Dogoarea metalului incandescent părea, de astă dată, mai uşor de înfruntat pentru jurnaliştii, oţelarii şi laminoriştii Hunedoarei. Se face simţit un entuziasm de muncă nestăvilit care, ieri, purtat de cei peste 1 500 fruntaşi, a ajuns în sala clubului „Siderurgistul“, unde a avut loc festivitatea decernării Steagului roşu şi Diplomei de întreprindere fruntaşă pe ramura industriei siderurgice, în întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1965. Oaspeţii siderurgiştilor — tovarăşii Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Gheorghe Călin, prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, inginer Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Vichente Bălan, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Hunedoara , au fost martorii unei impresionante manifestări a dragostei pentru patria socialistă, pentru conducătorul iubit, Partidul Comunist Român, pentru preţuirea de care se bucură oamenii muncii, martorii entuziasmului ce a cuprins marele combinat siderurgic. Momentul decernării marii distincţii a fost însoţit de un val de urale şi aplauze ce s-a rostogolit peste întreaga sală, înmînînd Steagul roşu şi Diploma de întreprindere fruntaşă din partea Consiliului Central al Sindicatelor, tovarăşul Constantin Drăgan i-a felicitat călduros pe siderurgişti pentru bogăţia faptelor înscrise de ei în cartea întrecerii socialiste. Referindu-se la abnegaţia , de care dau dovadă în producţie oamenii muncii, vorbitorul a arătat că : „Un rol important în obţinerea succeselor cu care ne mîndrim în dezvoltarea continuă a economiei noastre socialiste, în realizarea şi depăşirea planului de stat îl are întrecerea socialistă care a căpătat în ţara noastră un larg caracter de masă, a devenit o şcoală în care cei ce muncesc învaţă să organizeze şi să conducă mai bine producţia, să descopere şi să valorifice tot mai eficient rezervele interne existente în fiecare întreprindere, la fiecare loc demuncă, în cadrul întrecerii socialiste a crescut nivelul de cunoştinţe tehnico-profesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, se întăreşte şi se dezvoltă tot mai mult trăsăturile caracteristice moralei comuniste — colaborarea şi ajutorul reciproc, atitudinea înaintată în muncă şi faţă de avutul obştesc , se asigură posibilităţi largi fiecărui om al muncii să-şi dezvolte iniţiativa şi capacităţile sale creatoare“. Apreciind rezultatele deosebite obţinute de siderurgiştii hunedoreni, tovarăşul Constantin Drăgan a spus în continuare: „Ne folosim de acest prilej pentru a transmite încă o dată călduroase felicitări întregului colectiv al Combinatului, celor 15 secţii care au primit Diploma şi titlul de secţie fruntaşă pe întreprindere, pe anul 1965. De asemenea, adresăm calde felicitări celor 271 de brigăzi şi echipe fruntaşe, precum şi celor 3 100 fruntaşi în întrecerea socialistă, din care 259 au primit pentru a treia oară insigna de fruntaş, oameni minunaţi ai zilelor noastre care constituie exemple demne de urmat“. Cu privire la sarcinile actuale ce stau în faţa oamenilor muncii vorbitorul sublinia că : „Planul pe anul acesta, primul din noul cincinal, ridică probleme de o deose- bită complexitate. Pentru rezolvarea lor cu succes sînteţi, dragi tovarăşi, chemaţi ca împreună cu celelalte colective din întreprinderi, desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă să depuneţi toate străduinţele pentru organizarea superioară a producţiei, folosind întreaga capacitate şi energie creatoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce vă revin“ . Siderurgiştilor hunedoreni le-au adresat călduroase felicitări şi urări de noi succese tovarăşii Gheorghe Călin, prim secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, inginer Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice. In sala de festivităţi, în sunetele trompetelor şi a tobelor şi-a făcut apariţia un întreg detaşament de pionieri. In cuvinte pline de căldură şi de farmec, micii purtători ai cravatelor roşii, pionerii, şi-au felicitat părinţii pentru disticţiile primite şi s-au angajat în faţa partidului — făuritorul copilăriei lor fericite — să fie fruntaşi la învăţătură, demni de exemplul părinţilor lor. Cu greu ar putea fi descrisă înfăţişarea fruntaşilor ! Feţele tuturor erau luminate de bucurie şi parcă, expresia lor culesese ceva din caldele şi însoritele zile de pin- COSTIN ŞTEFANESCU Şi SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare în pag. 3-a) 7A cu mult soare Bazinul carbonifer Rovinari. Buldozerele înlătura strat după strat argila, pietrişul. Primele semne cu tentă spre negru anunţă lignitul sau antracitul. Excavatoarele muşcă atunci flămînde. Benzile îşi „încovoaie“ spinarea într-o unduire trepidantă, ameţitoare. Sus, la cîteva sute de metri, manipulantul de bandă, nea Grigore, urmăreşte ultimul drum al cărbunelui, urînd parcă din partea tuturor, celor care au rămas jos, în vale, un ultim salut. Este salutul unui colectiv harnic, inimos, care de la deschiderea acestui centru carbonifer şi pînă astăzi nu-şi dezminte tradiţia de a fi an de an printre exploatările miniere fruntaşe din patria noastră. Şi tradiţia n-a fost niciodată dezminţită. Citesc acest lucru pe feţele celor prezenţi în sala clubului, participanţi la evenimentul solemn care are loc, menit să confirme şi el succesul dobîndit: decernarea de către Consiliul Central al Sindicatelor a Steagului roşu şi a Diplomei de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1965. Cuvintele directorului Exploatării miniere Rovinari, inginerul IoanTescu, sunt urmărite cu viu interes. Formulările limpezi, concise, al căror conţinut cuprinde ca într-un focar strădaniile depuse in 1965, umplu de mîndrie şi satisfacţie legitimă inimile auditoriului : „Producţia globală a fost realizată în proporţie de 105,4 la sută ; producţia marfă în proporţie de 105,4 la sută. Ne-am îndeplinit şi depăşit sarcinile de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. Luptînd pentru realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, colectivul Exploatării miniere Rovinari a dat peste plan 53 821 tone lignit şi 701 tone antracit. Beneficiile noastre se cifrează la peste 13 000 000 lei, din care 2 000 000 lei sunt peste plan“. însemnate realizări s-au obţinut în domeniul protecţiei muncii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă (din numărul de 49 de inovaţii care au fost aplicate în cursul annului trecut, zece sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă) , se desfăşoară o activitate eficientă pe linia introducerii şi extinderii tehnicii noi, a mecanizării unui număr mare de lucrări dificile, pentru perfecţionarea producţiei şi ridicarea calificării profesionale. In numele Prezidiului Consiliului MIHAI COCOI (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI Dragă tovarăşe prim-ministru, Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dumneavoastră consacrată triumfului luptei drepte a poporului vietnamez pentru independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXII nr 5694 Marti 1 martie 1966 4 pagini 25 bani Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit misiunea industrială franceză Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază misiunea industrială franceză, în frunte cu René Georges Villiers, preşedintele Consiliului naţional al patronatului francez, care face o vizită în ţara noastră. Din misiune fac parte reprezentanţi ai cercurilor industriale şi comerciale franceze : Max Flechet, Pierre Sudreau, Lucien Bruet, Jean Chalopin, Jean Faye, Jean Gibert, Pierre Heeley, Bertrand Hommey, René de Lieven, Jean Moundlic, René Margot Noblemaire, Bernard Vernier Palliez, general André Puget, Jean Richard. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Au fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ÎN ziarul DE AZI: ■ Conferinţa locală a sindicatelor din raionul „23 August“ din Capitală m 60 de ani de la zborul epocal al lui Traian Vuiam SPORT (Pag. 2-a) ■ Din toată lumea m Din mişcarea sindicală şi muncitorească (Pag. 4-a) Vestitori ai primăverii Foto: S. EMIL Mărţişor la temperaturi înalte • Pomii au început să înverzească • Cea mai timpurie primăvară din ultima jumătate de secol • Cum va fi timpul în luna martie Tradiţionalul mărţişor e oferit anul acesta celor dragi în ambianţa unei adevărate primăveri. Sălciile pletoase au început deja să înverzească. Magnoliile şi caişii şi-au deschis mugurii şi sunt gata să dea în floare. Natura a înviat brusc. Duminică şi luni aleile parcurilor au fost pur şi simplu invadate de mii şi mii de glasuri voioase. Paltoanele au fost puse la naftalină. O asemenea primăvară timpurie n-a mai existat de 51 de ani. După cum ne-a informat tovarășul Nicolae Topor, director adjunct în Comitetul de Stat al Apelor, temperatura normală de zero grade, înregistrată noaptea la Sol, este întîlniitâ acum tocmai la altitudinea de 2 000 de metri. Așa se explică topirea masivă a zăpezii pînă în zona alpină a Carpaţilor. Obişnuit, temperatura la sfîrşitul lunii februarie oscilează la umbră în zona de cîmpie între minus 3 şi plus 5 grade, pentru ca acum să se ridice la plus 19 grade. Timpul deosebit de frumos şi călduros a fost determinat de deplasarea anticiclonului tropical din nordul Africii, care a dirijat spre regiunile noastre un aer în general uscat cu temperaturi deosebit de ridicate. Invazia de aer tropical a fost prilejuită și de existența în nordul Europei a unei vaste zone ciclonice, deosebit de adîncă, care absoarbe aerul cald din sudul continentului nostru şi nordul Africii. întrebat dacă această vreme se va menţine în continuare, tovarăşul N. Topor ne-a răspuns că este DUMITRU NEGOIŢĂ (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor roman şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Ţesătoarele Ioana Damian şi Victoria Stoleru se numără printre cele mai bune muncitoare de la Întreprinderea textilă, „Dacia" din Capitală care, pentru realizări deosebite obţinute In producţie, au fost distinse cu titlul şi Insigna de fruntaş In Întrecerea socialistă şi pe anul 1965. Fotó: ST. ALBESCU Primul tur de manivelă la filmul „Dacii" S-a dat primul tur de manivelă la filmul „Dacii“, producţie a studioului „Bucureşti“, care va da viaţă uneia din primele pagini ale istoriei poporului nostru. Regizorul Sergiu Nicolaescu va folosi în rolurile principale pe Mircea Albulescu, Geo Barton, Amza Pelea, Kovács György, alături de care îşi vor mai da concursul alţi artişti şi cîteva mii de figuranţi. Filmările, programate de-a lungul a 13 săptămîni de lucru, se vor face la Buftea, pe Dunăre, lingă Giurgiu, în Apuseni, pe Retezat şi pe Vîrful Omul. (Agerpres) Cu o lună mai devreme GALAŢI. De pe cala Şantierului naval Brăila a fost lansat luni la apă cu o lună mai devreme primul vas din producţia anului 1966. Acesta este un şlep de 1 700 tone, primul dintr-o nouă serie de 35 de vase de acest tip care vor fi executate la şantierul naval brăilean. Noului şlep i s-au făcut unele modificări constructive, îndeosebi la rezistenţele longitudinale. Grinzile centrale ale acestora au fost executate din ţeavă laminată în locul celor din tablă. Aceste îmbunătăţiri sporesc calitatea vasului şi reduc ciclul de fabricaţie. (Agerpres) Pergamentele dezvăluie ••• IAŞI. — Colecţia ieşeană de documente rare, care numără pînă acum aproape 85 000 de acte, începînd cu Uricul din anul 1399 de la Iuga-Voevod, s-a îmbogăţit recent cu străvechi pergamente. Printre acestea se află Hrisovul de la Petru Rareş din anul 1546, care aduce informaţii preţioase privind starea socială a unor sate din vechiul ţinut al Iaşului. Un document original din 1757, cuprinzînd date interesante despre „starea de vieţuire a ieşenilor“ din acea epocă, reprezintă o altă valoroasă achiziţie. (Agerpres) Oaspeţii Deltei Un februarie neobişnuit de primăvăratec a adus în Delta Dunării primele stoluri de păsări migratoare. Fenomenul este explicat şi de vremea aspră din nordul continentului, cu zăpadă multă şi temperaturi foarte scăzute. De altfel, întreaga iarnă Care — putem spune — a trecut, a fost o adevărată invazie de păsări călătoare venite din alte părţi ale Europei. Printre oaspeţii neaşteptaţi se află şi raţa neagră, a cărei prezenţă n-a mai fost semnalată în ţara noastră de 40 de ani. Această pasăre, care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Uniunii Sovietice, iernează obişnuit pe ţărmurile Mării Baltice. In drumul său către meleagurile mai însorite din România i s-au alăturat şi sturzul — primul vestitor al iernilor grele, mătăsarul, cinteza şi şoricarul. (Agerpres)