Munca, martie 1966 (Anul 22, nr. 5694-5720)

1966-03-01 / nr. 5694

CINSTIRE BINEMERITATĂ Acordarea distincţiilor de către Consiliul Central al Sindicatelor întreprinderilor fruntaşe pe ramură in întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1965 înaltă preţuire faptelor muncitoreşti Hunedorenii ştiau bine ce au în­făptuit în timpul anului care a trecut şi de aceea erau încreză­tori. Ştiau că, pe toată linia, îşi împliniseră cuvîntul dat în faţa partidului şi a întregului popor, că se străduiseră ca această îm­pli­­nire să fie de gradul cel mai înalt. Dar... Există deci şi un „dar“, adevă­rat izvor de emoţii. Pentru că, nici ceilalţi parteneri în între­cerea pe ţară nu stătuseră cu mîinile în sîn : economia naţiona­lă a primit în 1965 mai mult oţel şi de cea mai bună calitate. Con­fruntarea tuturor realizărilor do­­bîndite avea să decidă. In conse­cinţă stăteau în aşteptare, o aştep­tare înfrigurată. Cu cîteva zile mai înainte însă, vestea a sosit. Cu o neînchipuită iuţeală s-a răspîndit în tot com­binatul, asemenea unor unde în eter. Emoţiile aşteptării s-au transformat pe loc în emoţii ale bucuriei împlinite. Au cîştigat! Au urcat pe podiu­mul cel mai înalt al întrecerii. Pe primul. Pentru a doua oară con­secutiv. Sunt mîndri pe bună dreptate dar, tot modeşti. Acolo sus se sprijină pe un podium so­lid, clădit cu hărnicia şi cutezan­ţa înaripată a oamenilor socialis­mului : peste 61 000 tone minereu aglomerat, aproape 62 000 tone fontă, peste 36 000 tone oţel, 22 980 tone laminate finite pline, peste 61 000 000 lei economii la preţul de cost şi mai mult de 26 000 000 lei beneficii. Acestea alcătuiesc grani­tul bogăţiilor suplimentare, de o incontestabilă valoare, pe care si­­derurgiştii hunedoreni l-au ampla­sat — peste îndatoririle anului 1965 — la temelia economiei na­ţionale. Vestea a acţionat în fiecare loc de muncă aidoma unui tonic ce stîrneş­­te noi forţe şi tării. Dogoarea me­talului incandescent părea, de astă dată, mai uşor de înfruntat pen­tru jurnaliştii, oţelarii şi lamino­­riştii Hunedoarei. Se face simţit un entuziasm de muncă nestăvilit care, ieri, purtat de cei peste 1 500 fruntaşi, a ajuns în sala clubului „Siderurgistul“, unde a avut loc festivitatea decernării Steagului roşu şi Diplomei de întreprindere fruntaşă pe ramura industriei si­derurgice, în întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 1965. Oaspeţii siderurgiştilor — tova­răşii Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Gheorghe Călin, prim-secretar al Comi­tetului regional de partid Hune­doara, inginer Ştefan Constan­­tinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Vichente Bălan, preşedintele Consiliului re­gional al sindicatelor Hunedoara , au fost martorii unei impre­sionante manifestări a dragostei pentru patria socialistă, pentru conducătorul iubit, Partidul Co­munist Român, pentru preţuirea de care se bucură oamenii muncii, martorii entuziasmului ce a cu­prins marele combinat siderurgic. Momentul decernării marii distinc­ţii a fost însoţit de un val de urale şi aplauze ce s-a rostogolit peste întreaga sală, înmînînd Steagul roşu şi Diplo­ma de întreprindere fruntaşă din partea Consiliului Central al Sin­dicatelor, tovarăşul Constantin Drăgan i-a felicitat călduros pe siderurgişti pentru bogăţia fapte­lor înscrise de ei în cartea între­cerii socialiste. Referindu-se la abnegaţia , de care dau dovadă în producţie oa­menii muncii, vorbitorul a arătat că : „Un rol important în obţine­rea succeselor cu care ne mîndrim în dezvoltarea continuă a econo­miei noastre socialiste, în realiza­rea şi depăşirea planului de stat îl are întrecerea socialistă care a căpătat în ţara noastră un larg ca­racter de masă, a devenit o şcoală în care cei ce muncesc învaţă să organizeze şi să conducă mai bine producţia, să descopere şi să va­lorifice tot mai eficient rezervele interne existente în fiecare între­prindere, la fiecare loc de­­muncă, în cadrul întrecerii socialiste a crescut nivelul de cunoştinţe teh­­nico-profesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, se în­tăreşte şi se dezvoltă tot mai mult trăsăturile caracteristice moralei comuniste — colaborarea şi aju­torul reciproc, atitudinea înaintată în muncă şi faţă de avutul obştesc , se asigură posibilităţi largi fie­cărui om al muncii să-şi dezvolte iniţiativa şi capacităţile sale crea­toare“. Apreciind rezultatele deosebite obţinute de siderurgiştii hune­doreni, tovarăşul Constantin Dră­gan a spus în continuare: „Ne folosim de acest prilej pentru a transmite încă o dată călduroase felicitări întregului colectiv al Combinatului, celor 15 secţii care au primit Diploma şi titlul de sec­ţie fruntaşă pe întreprindere, pe anul 1965. De asemenea, adresăm calde felicitări celor 271 de bri­găzi şi echipe fruntaşe, precum şi celor 3 100 fruntaşi în întrecerea socialistă, din care 259 au primit pentru a treia oară insigna de fruntaş, oameni minunaţi ai zile­lor noastre care constituie exem­ple demne de urmat“. Cu privire la sarcinile actuale ce stau în faţa oamenilor muncii vorbitorul sublinia că : „Planul pe anul acesta, primul din noul cinci­nal, ridică probleme de o deose-­­ bită complexitate. Pentru rezolva­rea lor cu succes sînteţi, dragi to­varăşi, chemaţi ca împreună cu celelalte colective din întreprin­deri, desfăşurînd tot mai larg în­trecerea socialistă să depuneţi toate străduinţele pentru organi­zarea superioară a producţiei, fo­losind întreaga capacitate şi ener­gie creatoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce vă revin“­ . Siderurgiştilor hunedoreni le-au adresat călduroase felicitări şi urări de noi succese tovarăşii Gheorghe Călin, prim secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, inginer Ştefan Con­stantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice. In sala de festivităţi, în sune­tele trompetelor şi a tobelor şi-a făcut apariţia un întreg detaşa­ment de pionieri. In cuvinte pline de căldură şi de farmec, micii purtători ai cravatelor roşii, pio­­nerii, şi-au felicitat părinţii pen­tru disticţiile primite şi s-au an­gajat în faţa partidului — făuri­torul copilăriei lor fericite — să fie fruntaşi la învăţătură, demni de exemplul părinţilor lor. Cu greu ar putea fi descrisă în­făţişarea fruntaşilor ! Feţele tutu­ror erau luminate de bucurie şi parcă, expresia lor culesese ceva din caldele şi însoritele zile de pin- COSTIN ŞTEFANESCU Şi SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare în pag. 3-a) 7A cu mult soare Bazinul carbonifer Rovinari. Buldozerele înlătura strat după strat argila, pietrişul. Primele sem­ne cu tentă spre negru anunţă lignitul sau antracitul. Excavatoa­rele muşcă atunci flămînde. Ben­zile îşi „încovoaie“ spinarea în­­tr-o unduire trepidantă, ameţi­toare. Sus, la cîteva sute de metri, manipulantul de bandă, nea Gri­­gore, urmăreşte ultimul drum al cărbunelui, urînd parcă din par­tea tuturor, celor care au rămas jos, în vale, un ultim salut. Este salutul unui colectiv harnic, ini­mos, care de la deschiderea aces­tui centru carbonifer şi pînă astăzi nu-şi dezminte tradiţia de a fi an de an printre exploatările miniere fruntaşe din patria noastră. Şi tradiţia n-a fost niciodată dezminţită. Citesc acest lucru pe feţele celor prezenţi în sala clubu­lui, participanţi la evenimentul so­lemn care are loc, menit să con­firme şi el succesul dobîndit: de­cernarea de către Consiliul Cen­tral al Sindicatelor a Steagului roşu şi a Diplomei de întreprin­dere fruntaşă pe ramură în între­cerea socialistă pe ţară, pe anul 1965. Cuvintele directorului Exploa­tării miniere Rovinari, inginerul Ioan­­Tescu, sunt urmărite cu viu interes. Formulările limpezi, con­cise, al căror conţinut cuprinde ca într-un focar strădaniile depuse in 1965, umplu de mîndrie şi satis­facţie legitimă inimile auditoriului : „Producţia globală a fost reali­zată în proporţie de 105,4 la sută ; producţia marfă în proporţie de 105,4 la sută. Ne-am îndeplinit şi depăşit sarcinile de creştere a pro­ductivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. Luptînd pen­tru realizarea angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă, colec­tivul Exploatării miniere Rovinari a dat peste plan 53 821 tone lignit şi 701 tone antracit. Beneficiile noastre se cifrează la peste 13 000 000 lei, din care 2 000 000 lei sunt peste plan“. însemnate realizări s-au obţinut în domeniul protecţiei muncii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă (din numărul de 49 de inovaţii care au fost aplicate în cursul an­­nului trecut, zece sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor de mun­că) , se desfăşoară o activitate efi­cientă pe linia introducerii şi ex­tinderii tehnicii noi, a mecanizării unui număr mare de lucrări difi­cile, pentru perfecţionarea produc­ţiei şi ridicarea calificării profe­sionale. In numele Prezidiului Consiliului MIHAI COCOI (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI Dragă tovarăşe prim-ministru, Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dumnea­voastră consacrată triumfului luptei drepte a poporului vietnamez pen­tru independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXII nr 5694 Marti 1 martie 1966 4 pagini 25 bani Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit misiunea industrială franceză Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază misiunea in­dustrială franceză, în frunte cu René Georges Villiers, preşedintele Consiliului naţional al patronatu­lui francez, care face o vizită în ţara noastră. Din misiune fac parte reprezen­tanţi ai cercurilor industriale şi comerciale franceze : Max Flechet, Pierre Sudreau, Lucien Bruet, Jean Chalopin, Jean Faye, Jean Gibert, Pierre Heeley, Bertrand Hommey, René de Lieven, Jean Moundlic, René Margot Noble­­maire, Bernard Vernier Palliez, general André Puget, Jean Richard. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi Victor Ionescu, preşedintele Came­rei de Comerţ. Au fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ÎN ziarul DE AZI: ■ Conferinţa locală a sindicatelor din raionul „23 August“ din Capitală m 60 de ani de la zborul epocal al lui Traian Vuia­m S­PORT (Pag. 2-a) ■ Din toată lumea m Din mişcarea sindicală şi muncitorească (Pag. 4-a) Vestitori ai primăverii Foto: S. EMIL Mărţişor la temperaturi înalte • Pomii au început să înverzească • Cea mai timpurie primăvară din ultima jumătate de secol • Cum va fi timpul în luna martie Tradiţionalul mărţişor e oferit anul acesta celor dragi în ambi­anţa unei adevărate primăveri. Sălciile pletoase au început deja să înverzească. Magnoliile şi cai­­şii şi-au deschis mugurii şi sunt gata să dea în floare. Natura a în­viat brusc. Duminică şi luni alei­le parcurilor au fost pur şi sim­plu invadate de mii şi mii de gla­suri voioase. Paltoanele au fost puse la naftalină. O asemenea pri­măvară timpurie n-a mai existat de 51 de ani. După cum ne-a in­format tovarășul Nicolae Topor, director adjunct în Comitetul de Stat al Apelor, temperatura nor­mală de zero grade, înregistrată noaptea la Sol, este întîlniitâ acum tocmai la altitudinea de 2 000 de metri. Așa se explică topirea ma­sivă a zăpezii pînă în zona alpină a Carpaţilor. Obişnuit, temperatu­ra la sfîrşitul lunii februarie osci­lează la umbră în zona de cîmpie între minus 3 şi plus 5 grade, pen­tru ca acum să se ridice la plus 19 grade. Timpul deosebit de frumos şi călduros a fost determinat de de­plasarea anticiclonului tropical din nordul Africii, care a dirijat spre regiunile noastre un aer în gene­ral uscat cu temperaturi deosebit de ridicate. Invazia de aer tropi­cal a fost prilejuită și de existen­ța în nordul Europei a unei vaste zone ciclonice, deosebit de adîncă, care absoarbe aerul cald din sudul continentului nostru şi nordul A­­fricii. întrebat dacă această vreme se va menţine în continuare, tovară­şul N. Topor ne-a răspuns că este DUMITRU NEGOIŢĂ (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut fră­ţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revo­luţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înflo­ririi Republicii Populare Mongole. Ne­ exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească stator­nicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor roman şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi miş­cării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Ţesătoarele Ioana Damian şi Victoria Stoleru se numără printre cele mai bune muncitoare de la Întreprinderea textilă, „Dacia" din Capitală care, pentru realizări deosebite obţinute In producţie, au fost distinse cu titlul şi Insigna de fruntaş In Întrecerea socialistă şi pe anul 1965. Fotó: ST. ALBESCU Primul tur de manivelă la filmul „Dacii" S-a dat primul tur de manivelă la filmul „Dacii“, producţie a stu­dioului „Bucureşti“, care va da viaţă uneia din primele pagini ale istoriei poporului nostru. Regizorul Sergiu Nicolaescu va folosi în rolurile principale pe Mir­­cea Albulescu, Geo Barton, Amza Pelea, Kovács György, alături de care îşi vor mai da concursul alţi artişti şi cîteva mii de figuranţi. Filmările, programate de-a lungul a 13 săptămîni de lucru, se vor face la Buftea, pe Dunăre, lingă Giurgiu, în Apuseni, pe Retezat şi pe Vîrful Omul. (Agerpres) Cu o lună mai devreme GALAŢI.­­ De pe cala Şantie­rului naval Brăila a fost lansat luni la apă cu o lună mai devreme primul vas din producţia anului 1966. Acesta este un şlep de 1 700 tone, primul dintr-o nouă serie de 35 de vase de acest tip care vor fi executate la şantierul naval brăilean. Noului şlep i s-au făcut unele modificări constructive, în­deosebi la rezistenţele longitudi­nale. Grinzile centrale ale acestora au fost executate din ţeavă lami­nată în locul celor din tablă. Aceste îmbunătăţiri sporesc calita­tea vasului şi reduc ciclul de fabricaţie. (Agerpres) Pergamentele dezvăluie ••• IAŞI. — Colecţia ieşeană de do­cumente rare, care numără pînă acum aproape 85 000 de acte, înce­­pînd cu Uricul din anul 1399 de la Iuga-Voevod, s-a îmbogăţit recent cu străvechi pergamente. Printre acestea se află Hrisovul de la Pe­tru Rareş din anul 1546, care aduce informaţii preţioase privind sta­rea socială a unor sate din vechiul ţinut al Iaşului. Un document ori­ginal din 1757, cuprinzînd date in­teresante despre „starea de vieţuire a ieşenilor“ din acea epocă, repre­zintă o altă valoroasă achiziţie. (Agerpres) Oaspeţii Deltei Un februarie neobişnuit de pri­măvăratec a adus în Delta Dunării primele stoluri de păsări migra­toare. Fenomenul este explicat şi de vremea aspră din nordul con­tinentului, cu zăpadă multă şi tem­peraturi foarte scăzute. De altfel, întreaga iarnă Care — putem spu­ne — a trecut, a fost o adevărată invazie de păsări călătoare venite din alte părţi ale Europei. Printre oaspeţii neaşteptaţi se află şi raţa neagră, a cărei prezenţă n-a mai fost semnalată în ţara noastră de 40 de ani. Această pasăre, care tră­ieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Uniunii Sovietice, iernează obiş­nuit pe ţărmurile Mării Baltice. In drumul său către meleagurile mai însorite din România i s-au alăturat şi sturzul — primul vesti­tor al iernilor grele, mătăsarul, cinteza şi şoricarul. (Agerpres)

Next