Munca, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5721-5746)

1966-04-01 / nr. 5721

Brigada de montori de la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton-Piteşti, condusă de Marin Stroe, fruntaş în întrecerea socialistă pe anii 1903, 1964, 1965, obţine şi în acest an succese remarca­bile în producţie. De pildă, în luna trecută, acest harnic colectiv a depășit sarcinile de plan cu 29 la suta. In cliseu : Marin Stroe si Gheorghe Ivan Foto : C. PETRE Conducerea şantierelor la nivelul cerinţelor actuale In întreaga ţară se construiesc, potrivit programului de investiţii elaborat de partid, importante o­­biective industriale, numeroase blocuri de locuinţe, edificii social­­culturale. La realizarea acestora lucrează pe şantiere sute de mii de mun­citori, ca şi mii de tehnicieni şi in­gineri. Orientarea activităţii în construcţii, conform prevederilor Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, trebuie să aibă ca obiectiv de bază accelerarea ritmului de execuţie, în vederea scurtării termenelor de punere în funcţiune, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii, creşterea productivităţii şi reducerea preţu­lui de cost. Rezultatele ce le vor obţine con­structorii în îndeplinirea acestor sarcini depind, într-o măsură în­semnată, de calitatea muncii în toate verigile organizaţiilor de construcţii şi, mai ales, de modul cum se munceşte pe şantiere, de felul în care conducătorul ştie şi reuşeşte să-şi îndeplinească func­ţia de răspundere ce i-a fost în­credinţată. Cum acţionează conducerile şantierelor ? Cum rezolvă proble­mele care se ridică în activitatea de zi cu zi ? Să vizităm cîteva şantiere pentru a răspunde la ase­menea întrebări. ANDREI IACOBOVICI membru în Comitetul de stat pentru arhitectură, construcţii şi sistematizare încă de la începutul anului, pe şantierele din cartierul Balta Albă din Bucureşti, sarcinile de plan au fost prelucrate cu întregul colectiv de constructori. Proiectul de orga­nizare a lucrărilor a fost reactua­lizat pe baza graficelor de punere în funcţiune, în care termenele de predare au fost fixate ţinînd sea­ma de normativul de durată. S-au stabilit mijloacele materiale nece­sare executării lucrărilor într-un ritm susţinut. Acest lucru este de­terminat de faptul că pe şantiere, aplicarea unor soluţii de tehnică avansată, cum ar fi utilizarea co­­frajelor glisante la executarea clă­dirilor de locuit înalte, ne conduce la rezultate optime cu privire la durata de execuţie, numai atunci cînd lucrul e bine organizat. Şeful de şantier, împreună cu adjuncţii săi, coordonează şi controlează în­deaproape mersul lucrărilor pentru a fi asigurate cele mai bune con­diţii de muncă. Cînd se întîmpină unele greutăţi sunt luate operativ măsurile corespunzătoare, deoare­ce viaţa şantierului nu permite ter­giversări sau lipsă de hotărîre. O preocupare deosebită se acordă controlului îndeplinirii sarcinilor trasate. Graficele de execuţie sînt urmărite zilnic. Organizării locului de muncă şi alcătuirii formaţiilor li se acordă, de asemenea, o atenţie deosebită. La clădirile de locuit în construc­ţie se urmăreşte productivitatea fizică pe fază de lucru. Pentru fie­care bloc se face prenormarea nu­mărului de ore ce trebuie consu­mate pentru executarea unei faze de lucru şi, apoi, se urmăreşte ca acest număr de ore să fie respectat, şi de cele mai multe ori redus. Cînd la blocurile MsA şi MaB din ansamblul­­ III 2.3. s-a constatat că numărul de ore a fost depăşit cu 7 la sută la infrastructură, s-au a­­nalizat, operativ, cauzele şi s-au luat măsuri ca acest lucru să nu se mai repete. Ca urmare, au fost recuperate depăşirile, realizîndu­­se o reducere de 5 la sută a con­sumului de ore, faţă de cele plani­ficate pe total bloc. Constructorii de pe Şantierul Balta Albă ar fi obţinut rezultate şi mai bune dacă prin graficele de execuţie şi planificarea făcută de titularul de investiţii — secţia teh­nică de investiţii a Sfatului popu­ (Continuare în pag. 5-a) Libretul de economii pentru construcţii de locuinţe Rfispunztnd sugestiei formulate de numeroşi cetăţeni. Casa de Economii si Consemnatiuni a Inaugurat un nou tip de libret, care va suscita, fără Îndoială, Interes In rlndul publicului. Este vorba de libretul de economii cu suma liză de 5 000 lei, pentru construirea de lo­cuinţe. El este emis de către Casele ra­ionale şi orăşeneşti de economii, pre­cum şi de agenţiile special autorizate. Depunerile pe librete de economii pentru construirea de locuinţe se fac pe numele celui care efectuează depu­nerea sau pe numele altei persoane. La cererea titularilor sau a celor Împuter­niciţi să dispună de sumele respective, C.E.C. Ie restituie oricind. In numerar. Totodată, ele pot fi transferate pe ori­care alt tip de libret. Sumele depuse pe aceste librete bene­ficiază de o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de ciştiguri în bani, a­­cordate prin trageri la sorti trimestriale. Participă la tragere libretele ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. In tot cursul trimestrului respectiv. Planul de cîştiguri se stabileşte pentru fiecare tragere la sorti de Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Titularii libretelor ieşite ciştigătoare la o tragere la sorţi trimestrială se bucură de încă un avantaj. Ei sunt pre­feraţi la încheierea contractelor pentru construcţia locuinţelor cu ajutorul sta­tului, indiferent de mărimea avansuri­lor şi de vechimea depunerilor, dacă folosesc în întregime în acest scop su­mele cîștigate. (Rep.) Note despre educaţie Al CUI ESTE PUH ? Tovarăşe preşedinte al comite­tului sindicatului de la Atelierele R.M.R. Ploieşti. Pe această cale vă fac cunoscută o intîmplare care, deşi nu vă pri­veşte direct, aruncă asupra colec­tivului dumneavoastră o pată urî­­tă, nemeritată şi nedorită. Nu vrem să denigrăm eforturile pe care le depuneţi dumneavoas­tră şi intreg comitetul sindicatu­lui pentru educaţia oamenilor din această unitate care înregistrează lună de lună şi an de an lăuda­bile rezultate în munca de între­ţinere şi reparare a materialului rulant C.F.R. Dar nu putem trece cu vederea că principalul perso­naj negativ al întîmplării despre care vom vorbi mai jos este un om din unitatea dvs. Iată despre ce este vorba: In ziua de 12 august 1965, pe un traseu al autobuzelor I.T.P. un pasager și-a uitat în mașina cu care călătorise un pulover. Gră­­bindu-se să nu piardă trenul-cursă din gara Ploieşti-Sud, acel călă­tor, un om voinic şi negricios, îl rugă pe dispecerul şef de linie I.T.P. din Piaţa Halelor să se inte­reseze la taxatoarea respectivului autobuz dacă nu cumva i-a găsit puloverul, el, călătorul păgubaş, urmînd a se interesa într-una din zilele următoare de soarta acestui pulover, aici la capul de linie. După aceste cuvinte, călătorul s-a urcat într-un alt autobuz care pleca spre Gara de Sud și dus a fost pînă în ziua de astăzi. Dispecerul cap de linie, pe nume Ciotea Nicolae, om in vîrstă de 42 de ani, tată a doi copii, a luat act de cererea călătorului şi cînd a sosit în staţie autobuzul cu pricina i-a cerut taxatoarei, e drept, cu un ton aspru şi oarecum jignitor, să-i predea imediat puloverul pe care îl găsise. Luată prin surprindere, taxatoa­rea Ion Anica a scos puloverul cu pricina dintre lucrurile ei şi i l-a dat lui Ciotea după multe discuţii, printre care, ca suprem argument, afirmaţia că „puloverul este al unui cunoscut de al ei, consătean, cu care se întîlnise în autobuz“. Luînd puloverul în păstrare, faţă de mai mulţi martori — şofe­rul autobuzului şi vreo doi-trei ta­xatori de la alte autobuze — Nico­lae Ciotea l-a ţinut, conform în­ţelegerii cu păgubaşul, cîteva zile. Subliniem că era în toiul verii, în luna august şi că este de necon­ceput acuzaţia pe care mai tîrziu, taxatoarea Ion Anica i-a adus-o că a purtat acest pulover „împău­­nîndu-se cu el prin staţie“. Către sfîrşitul lunii august, Ni­colae Ciotea este chemat de con­ducerea I.T.P., unde i se cere so­coteală de pulover, pentru că îm­potriva lui este o declaraţie a ta­xatoarei Ion Anica. Nicolae Ciotea recunoaşte în faţa directorului I.T.P. că a reţi­nut acel pulover în aşteptarea pă­gubaşului, dar, pentru că pînă la acea dată păgubaşul nu se prezen­tase să-l ridice, el va preda pu­loverul chiar a doua zi de dimi­neaţă miliţiei oraşului Ploieşti. Zis fi făcut. La 2 septembrie 1965, deci după 21 de zile de la data pierderii pu­loverului, la Direcţiunea I.T.P. se prezintă un cetăţean pe nume Vic­tor Muşat, locuitor al comunei Dărmăneşti, raionul Ploieşti, mun­citor la Atelierele R.M.R., cu o plîngere înregistrată la I.T.P. sub numărul 11813, prin care solicită puloverul pierdut în ziua de 12 au­gust, împreună cu suma de 385 lei care se afla în buzunarul acelui pulover. Trecem peste amănuntul că în­tr-un buzunar plic — obişnuitele eşantioane de buzunare aplicate pe puloverele confecţionate de in­dustria noastră — n-ar fi putut încape nu 385 lei dar nici 38 de lei; trecem şi peste faptul că Vic­tor Muşat este un tînăr de statură potrivită, iar puloverul cu mult prea mare pentru ca acest aşa-zis păgubaş să-l fi putut îmbrăca; trecem şi peste situaţia puţin cre­dibilă că un păgubaş îşi poate a­­nunţa pierderea unui bun al său după scurgerea a trei săptămîni. Sîntem gata să acceptăm toate versiunile pe care, apoi, un mare număr de oameni, mai mult sau mai puţin intenţionat, le-au adu­nat drept capete de acuzare împo­triva lui Nicolae Ciotea. Ni­ci nu insistăm decît cu titlu informativ asupra faptului că pentru vina de a fi reţinut mai mult de 8 zile un obiect pierdut de un călător, dis­ (Continuare în pag. 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXII nr. 5721 Vineri 1 aprilie 1966 6 pagini 25 bani IN INTIMPINAREA CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN COMERŢ Dincolo de vitrinele magazinelor In vitrina magazinului a fost ex­pus un nou tip de televizor pro­dus în Bucureşti, la uzina „Elec­tronica“. Pe uşa magazinului, pur­­tînd cu grijă, pe braţe, aparate în ambalajele cu inscripţia „fragil, nu mă răsturna“, ies oameni bucu­roşi de a-şi putea duce acasă... spectacole, conferenţiari, competiţii sportive, ore plăcute şi educative pentru copii şi multe alte „bună­tăţi“ pe care le oferă micul ecran în emisiunile sale. Printre cumpă­rători am întîlnit şi un ţăran coo­perator de la vreo 40—50 km de oraş. Totul, pînă aici, este un fapt di­vers, un fapt obişnuit şi, mai ales, un fapt firesc. Dar dincolo de vitrina magazi­nului, dincolo de imaginea pere­chilor care poartă în ambalajele cunoscute televizoare sau alte măr­furi, dincolo de operaţia vînd-cum­­păr, cite gînduri nu se pot înlăn­ţui, cîte semnificaţii nu se cer încă o dată şi încă o dată amintite şi reamintite. Avea aripi la picioare anticul zeu al comerţului; nu prea ştiu la ce i-ar fi putut folosi acum vreo trei decenii cînd în prăvălia ne­gustorului din colţ (v-aduceţi a­­minte că marea majoritate a pră­văliilor ocupau colţurile străzilor ?) a cumpăra un scaun simplu de lemn însemna a depune un adevă­rat bir pentru negustor ,şi a aduce în casă lemnul Carpaţilor transfor­mat în scaun, în c­ine ştie ce fabri­că din străinătate ! Dar astăzi, dincolo de vitrinele magazinelor poţi citi cu limpezime, dintr-o dată, cuvîntul „bunăstare“ înălţat pe marile succese ale eco­nomiei naţionale, pe temelia trai­nică şi neabătută a politicii parti­dului nostru. Dincolo de vitrinele magazinelor se află cele 188 de procente, care reprezintă nivelul anului 1965 faţă de 1959 în privinţa vînzărilor de mărfuri prin comerţul socialist, în­­făţişînd o creştere într-un ritm mediu anual de 11,1 la sută. Se mai află cele 1 350 000 aparate de radio, 510 000 televizoare, 379 000 frigidere, 380 000 maşini de spălat rufe, mobilă în valoare de 9,4 mi­lioane lei şi altele, multe altele, puse în ultimii 6 ani la îndemîna populaţiei. Dincolo de vitrinele magazinelor (între care şi ale celor peste 5 000 de magazine spaţioase, moderne şi elegante construite din 1959 şi pînă azi) se află mai mult de 270 000 de prieteni, lucrători din comerţ. Sunt doar cîteva dintre semnifi­caţiile desprinse, privind dincolo de vitrinele magazinelor, a căror activitate este înmănunchiată în sarcina trasată de Congresul al IX-lea al P.C.R. de a asigura con­tinuu o bună aprovizionare şi de­servire, pentru satisfacerea cerin­ţelor populaţiei. COSTIN STEFANESCU Congresul al XXIII-lea al P. C. U. S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delega­ţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovie­tice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la Congres, tuturor comu­niştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi so­lidaritate internaţionalistă al Co­mitetului Central al Partidului nostru, al comuniştilor, al oame­nilor muncii din Republica Socia­listă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congre­sului dumneavoastră. In documen­tele pe care le dezbateţi, în am­plul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţi­lor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comu­niştii abordează problemele pro­gresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Partidului Comu­nist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din tostă, inima, de succesele remarca­­bile dobîndite de popoarele so­vietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agri­culturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile ac­tivităţii sociale. Schimbările pro­funde petrecute în economia so­vietică, creşterea impetuoasă a for­ţelor de producţie au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial e­­conomic, într-o mare putere in­dustrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în fo­losirea energiei nucleare, în teh­nica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare în­semnătate la întărirea forţei eco­nomice, politice, militare a siste­mului mondial socialist, o con­tribuţie de seamă la creşterea in­fluenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Con­gresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide pers­pective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi socia­le, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoa­relor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de cu­­rînd bilanţul unor însemnate rea­lizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dez­voltare multilaterală a ţării, sta­bilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Apli­­cînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al po­porului , partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, în­zestrării ei tehnico-materiale, îm­bunătăţirii conducerii şi îndru­mării acestei ramuri, corespunză­tor cerinţelor sporite ale desăvîr­­şirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conduce­rea agriculturii, a dezvoltării de­mocraţiei cooperatiste şi în gene­ral a democraţiei socialiste, po­trivit Hotărârii Comitetului Cen­tral al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regio­nale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc Congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agri­cole de Producţie. Deşi de la Congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obţinute în această pe­rioadă, munca entuziastă desfăşu­rată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţia­ză caracterul realist al obiective­lor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, con­stituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovie­tic, între ţările noastre se dez­voltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovără­şească în domeniul economic/teh­­nico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist al Uniunii­­ Sovietice, schimburile de experienţă în con­strucţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de­mult de delegaţia română de par­tid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile pur­tate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile­­ cu populaţia au contribuit la întări­rea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în in­teresul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa fră­ţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dez­voltă totodată relaţii de colabora­re cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun res­pectarea principiilor suveranită­ţii şi independenţei naţionale, e­­galităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avanta­jului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, cores­punzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, e­conomice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentea­ză la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pa­cea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre în­cetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor tru­pelor străine şi aplicarea acordu­rilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietna­mez pentru libertatea şi indepen­denţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivi­tăţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tova­răşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile inter­ne, a marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe u­­riaşe acţionează astăzi pentru de­mocraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împo­triva planurilor agresive ale cercu­rilor imperialiste. O condiţie esen­ţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor so­cialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tu­turor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă ho­tărîtoare pentru realizarea şi în­tărirea acestei unităţi are aplica­rea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la condu­cere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reci­proc, a problemelor de interes co­mun. Partidul nostru consideră că di­ficultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin e­­forturile stăruitoare, pline de răs­pundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agra­varea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unita­tea şi coeziunea mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Par­tidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării co­muniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin suc­ces în desfăşurarea lucrărilor Con­gresului, în înfăptuirea hotăriri­­lor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoare­lor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească ro­­mâno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor so­cialiste, a mişcării comuniste in­ternaţionale !. Au atins indicii prevăzuţi pentru ultimul trimestru al anului Furnaliştii de la Uzinele Călan lucrează de pe acum cu indicii de productivitate şi calitate prevăzuţi a fi atinşi în ultimul trimestru al anului. Acest lucru a făcut să se obţină peste plan pînă în prezent o cantitate de fontă din care pot fabrica piese pentru 400 de trac­toare. Bateriile de carbofluid de la Că­lan au funcţionat şi ele în acest an cu un indice de utilizare mai mare cu 15 la sută decît era pre­văzut în proiect. Astfel au fost realizate peste prevederi în acest an mai mult de 140 de vagoane semicocs, materie primă pentru cocseriile de la Hunedoara şi Re­şiţa. (Agerpres) Lovitura de colţ, executată de Dridea II, va poposi în plasă. Portarul echipei Rapid, Andrei, greşit plasat, n-a mai putut interveni. „Explozie“ în tribunele stadionului din Ploieşti Foto : N. ALEXANDRU şi P. COZIA Citiți în pag. 5-a Cronica sportivă

Next