Munca, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5721-5746)
1966-04-01 / nr. 5721
Brigada de montori de la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton-Piteşti, condusă de Marin Stroe, fruntaş în întrecerea socialistă pe anii 1903, 1964, 1965, obţine şi în acest an succese remarcabile în producţie. De pildă, în luna trecută, acest harnic colectiv a depășit sarcinile de plan cu 29 la suta. In cliseu : Marin Stroe si Gheorghe Ivan Foto : C. PETRE Conducerea şantierelor la nivelul cerinţelor actuale In întreaga ţară se construiesc, potrivit programului de investiţii elaborat de partid, importante obiective industriale, numeroase blocuri de locuinţe, edificii socialculturale. La realizarea acestora lucrează pe şantiere sute de mii de muncitori, ca şi mii de tehnicieni şi ingineri. Orientarea activităţii în construcţii, conform prevederilor Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, trebuie să aibă ca obiectiv de bază accelerarea ritmului de execuţie, în vederea scurtării termenelor de punere în funcţiune, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii, creşterea productivităţii şi reducerea preţului de cost. Rezultatele ce le vor obţine constructorii în îndeplinirea acestor sarcini depind, într-o măsură însemnată, de calitatea muncii în toate verigile organizaţiilor de construcţii şi, mai ales, de modul cum se munceşte pe şantiere, de felul în care conducătorul ştie şi reuşeşte să-şi îndeplinească funcţia de răspundere ce i-a fost încredinţată. Cum acţionează conducerile şantierelor ? Cum rezolvă problemele care se ridică în activitatea de zi cu zi ? Să vizităm cîteva şantiere pentru a răspunde la asemenea întrebări. ANDREI IACOBOVICI membru în Comitetul de stat pentru arhitectură, construcţii şi sistematizare încă de la începutul anului, pe şantierele din cartierul Balta Albă din Bucureşti, sarcinile de plan au fost prelucrate cu întregul colectiv de constructori. Proiectul de organizare a lucrărilor a fost reactualizat pe baza graficelor de punere în funcţiune, în care termenele de predare au fost fixate ţinînd seama de normativul de durată. S-au stabilit mijloacele materiale necesare executării lucrărilor într-un ritm susţinut. Acest lucru este determinat de faptul că pe şantiere, aplicarea unor soluţii de tehnică avansată, cum ar fi utilizarea cofrajelor glisante la executarea clădirilor de locuit înalte, ne conduce la rezultate optime cu privire la durata de execuţie, numai atunci cînd lucrul e bine organizat. Şeful de şantier, împreună cu adjuncţii săi, coordonează şi controlează îndeaproape mersul lucrărilor pentru a fi asigurate cele mai bune condiţii de muncă. Cînd se întîmpină unele greutăţi sunt luate operativ măsurile corespunzătoare, deoarece viaţa şantierului nu permite tergiversări sau lipsă de hotărîre. O preocupare deosebită se acordă controlului îndeplinirii sarcinilor trasate. Graficele de execuţie sînt urmărite zilnic. Organizării locului de muncă şi alcătuirii formaţiilor li se acordă, de asemenea, o atenţie deosebită. La clădirile de locuit în construcţie se urmăreşte productivitatea fizică pe fază de lucru. Pentru fiecare bloc se face prenormarea numărului de ore ce trebuie consumate pentru executarea unei faze de lucru şi, apoi, se urmăreşte ca acest număr de ore să fie respectat, şi de cele mai multe ori redus. Cînd la blocurile MsA şi MaB din ansamblul III 2.3. s-a constatat că numărul de ore a fost depăşit cu 7 la sută la infrastructură, s-au analizat, operativ, cauzele şi s-au luat măsuri ca acest lucru să nu se mai repete. Ca urmare, au fost recuperate depăşirile, realizînduse o reducere de 5 la sută a consumului de ore, faţă de cele planificate pe total bloc. Constructorii de pe Şantierul Balta Albă ar fi obţinut rezultate şi mai bune dacă prin graficele de execuţie şi planificarea făcută de titularul de investiţii — secţia tehnică de investiţii a Sfatului popu (Continuare în pag. 5-a) Libretul de economii pentru construcţii de locuinţe Rfispunztnd sugestiei formulate de numeroşi cetăţeni. Casa de Economii si Consemnatiuni a Inaugurat un nou tip de libret, care va suscita, fără Îndoială, Interes In rlndul publicului. Este vorba de libretul de economii cu suma liză de 5 000 lei, pentru construirea de locuinţe. El este emis de către Casele raionale şi orăşeneşti de economii, precum şi de agenţiile special autorizate. Depunerile pe librete de economii pentru construirea de locuinţe se fac pe numele celui care efectuează depunerea sau pe numele altei persoane. La cererea titularilor sau a celor Împuterniciţi să dispună de sumele respective, C.E.C. Ie restituie oricind. In numerar. Totodată, ele pot fi transferate pe oricare alt tip de libret. Sumele depuse pe aceste librete beneficiază de o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de ciştiguri în bani, acordate prin trageri la sorti trimestriale. Participă la tragere libretele ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. In tot cursul trimestrului respectiv. Planul de cîştiguri se stabileşte pentru fiecare tragere la sorti de Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Titularii libretelor ieşite ciştigătoare la o tragere la sorţi trimestrială se bucură de încă un avantaj. Ei sunt preferaţi la încheierea contractelor pentru construcţia locuinţelor cu ajutorul statului, indiferent de mărimea avansurilor şi de vechimea depunerilor, dacă folosesc în întregime în acest scop sumele cîștigate. (Rep.) Note despre educaţie Al CUI ESTE PUH ? Tovarăşe preşedinte al comitetului sindicatului de la Atelierele R.M.R. Ploieşti. Pe această cale vă fac cunoscută o intîmplare care, deşi nu vă priveşte direct, aruncă asupra colectivului dumneavoastră o pată urîtă, nemeritată şi nedorită. Nu vrem să denigrăm eforturile pe care le depuneţi dumneavoastră şi intreg comitetul sindicatului pentru educaţia oamenilor din această unitate care înregistrează lună de lună şi an de an lăudabile rezultate în munca de întreţinere şi reparare a materialului rulant C.F.R. Dar nu putem trece cu vederea că principalul personaj negativ al întîmplării despre care vom vorbi mai jos este un om din unitatea dvs. Iată despre ce este vorba: In ziua de 12 august 1965, pe un traseu al autobuzelor I.T.P. un pasager și-a uitat în mașina cu care călătorise un pulover. Grăbindu-se să nu piardă trenul-cursă din gara Ploieşti-Sud, acel călător, un om voinic şi negricios, îl rugă pe dispecerul şef de linie I.T.P. din Piaţa Halelor să se intereseze la taxatoarea respectivului autobuz dacă nu cumva i-a găsit puloverul, el, călătorul păgubaş, urmînd a se interesa într-una din zilele următoare de soarta acestui pulover, aici la capul de linie. După aceste cuvinte, călătorul s-a urcat într-un alt autobuz care pleca spre Gara de Sud și dus a fost pînă în ziua de astăzi. Dispecerul cap de linie, pe nume Ciotea Nicolae, om in vîrstă de 42 de ani, tată a doi copii, a luat act de cererea călătorului şi cînd a sosit în staţie autobuzul cu pricina i-a cerut taxatoarei, e drept, cu un ton aspru şi oarecum jignitor, să-i predea imediat puloverul pe care îl găsise. Luată prin surprindere, taxatoarea Ion Anica a scos puloverul cu pricina dintre lucrurile ei şi i l-a dat lui Ciotea după multe discuţii, printre care, ca suprem argument, afirmaţia că „puloverul este al unui cunoscut de al ei, consătean, cu care se întîlnise în autobuz“. Luînd puloverul în păstrare, faţă de mai mulţi martori — şoferul autobuzului şi vreo doi-trei taxatori de la alte autobuze — Nicolae Ciotea l-a ţinut, conform înţelegerii cu păgubaşul, cîteva zile. Subliniem că era în toiul verii, în luna august şi că este de neconceput acuzaţia pe care mai tîrziu, taxatoarea Ion Anica i-a adus-o că a purtat acest pulover „împăunîndu-se cu el prin staţie“. Către sfîrşitul lunii august, Nicolae Ciotea este chemat de conducerea I.T.P., unde i se cere socoteală de pulover, pentru că împotriva lui este o declaraţie a taxatoarei Ion Anica. Nicolae Ciotea recunoaşte în faţa directorului I.T.P. că a reţinut acel pulover în aşteptarea păgubaşului, dar, pentru că pînă la acea dată păgubaşul nu se prezentase să-l ridice, el va preda puloverul chiar a doua zi de dimineaţă miliţiei oraşului Ploieşti. Zis fi făcut. La 2 septembrie 1965, deci după 21 de zile de la data pierderii puloverului, la Direcţiunea I.T.P. se prezintă un cetăţean pe nume Victor Muşat, locuitor al comunei Dărmăneşti, raionul Ploieşti, muncitor la Atelierele R.M.R., cu o plîngere înregistrată la I.T.P. sub numărul 11813, prin care solicită puloverul pierdut în ziua de 12 august, împreună cu suma de 385 lei care se afla în buzunarul acelui pulover. Trecem peste amănuntul că într-un buzunar plic — obişnuitele eşantioane de buzunare aplicate pe puloverele confecţionate de industria noastră — n-ar fi putut încape nu 385 lei dar nici 38 de lei; trecem şi peste faptul că Victor Muşat este un tînăr de statură potrivită, iar puloverul cu mult prea mare pentru ca acest aşa-zis păgubaş să-l fi putut îmbrăca; trecem şi peste situaţia puţin credibilă că un păgubaş îşi poate anunţa pierderea unui bun al său după scurgerea a trei săptămîni. Sîntem gata să acceptăm toate versiunile pe care, apoi, un mare număr de oameni, mai mult sau mai puţin intenţionat, le-au adunat drept capete de acuzare împotriva lui Nicolae Ciotea. Nici nu insistăm decît cu titlu informativ asupra faptului că pentru vina de a fi reţinut mai mult de 8 zile un obiect pierdut de un călător, dis (Continuare în pag. 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXII nr. 5721 Vineri 1 aprilie 1966 6 pagini 25 bani IN INTIMPINAREA CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN COMERŢ Dincolo de vitrinele magazinelor In vitrina magazinului a fost expus un nou tip de televizor produs în Bucureşti, la uzina „Electronica“. Pe uşa magazinului, purtînd cu grijă, pe braţe, aparate în ambalajele cu inscripţia „fragil, nu mă răsturna“, ies oameni bucuroşi de a-şi putea duce acasă... spectacole, conferenţiari, competiţii sportive, ore plăcute şi educative pentru copii şi multe alte „bunătăţi“ pe care le oferă micul ecran în emisiunile sale. Printre cumpărători am întîlnit şi un ţăran cooperator de la vreo 40—50 km de oraş. Totul, pînă aici, este un fapt divers, un fapt obişnuit şi, mai ales, un fapt firesc. Dar dincolo de vitrina magazinului, dincolo de imaginea perechilor care poartă în ambalajele cunoscute televizoare sau alte mărfuri, dincolo de operaţia vînd-cumpăr, cite gînduri nu se pot înlănţui, cîte semnificaţii nu se cer încă o dată şi încă o dată amintite şi reamintite. Avea aripi la picioare anticul zeu al comerţului; nu prea ştiu la ce i-ar fi putut folosi acum vreo trei decenii cînd în prăvălia negustorului din colţ (v-aduceţi aminte că marea majoritate a prăvăliilor ocupau colţurile străzilor ?) a cumpăra un scaun simplu de lemn însemna a depune un adevărat bir pentru negustor ,şi a aduce în casă lemnul Carpaţilor transformat în scaun, în cine ştie ce fabrică din străinătate ! Dar astăzi, dincolo de vitrinele magazinelor poţi citi cu limpezime, dintr-o dată, cuvîntul „bunăstare“ înălţat pe marile succese ale economiei naţionale, pe temelia trainică şi neabătută a politicii partidului nostru. Dincolo de vitrinele magazinelor se află cele 188 de procente, care reprezintă nivelul anului 1965 faţă de 1959 în privinţa vînzărilor de mărfuri prin comerţul socialist, înfăţişînd o creştere într-un ritm mediu anual de 11,1 la sută. Se mai află cele 1 350 000 aparate de radio, 510 000 televizoare, 379 000 frigidere, 380 000 maşini de spălat rufe, mobilă în valoare de 9,4 milioane lei şi altele, multe altele, puse în ultimii 6 ani la îndemîna populaţiei. Dincolo de vitrinele magazinelor (între care şi ale celor peste 5 000 de magazine spaţioase, moderne şi elegante construite din 1959 şi pînă azi) se află mai mult de 270 000 de prieteni, lucrători din comerţ. Sunt doar cîteva dintre semnificaţiile desprinse, privind dincolo de vitrinele magazinelor, a căror activitate este înmănunchiată în sarcina trasată de Congresul al IX-lea al P.C.R. de a asigura continuu o bună aprovizionare şi deservire, pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei. COSTIN STEFANESCU Congresul al XXIII-lea al P. C. U. S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la Congres, tuturor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al Partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateţi, în amplul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din tostă, inima, de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, politice, militare a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului , partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnico-materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvîrşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit Hotărârii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc Congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la Congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic/tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu demult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor Congresului, în înfăptuirea hotăririlor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale !. Au atins indicii prevăzuţi pentru ultimul trimestru al anului Furnaliştii de la Uzinele Călan lucrează de pe acum cu indicii de productivitate şi calitate prevăzuţi a fi atinşi în ultimul trimestru al anului. Acest lucru a făcut să se obţină peste plan pînă în prezent o cantitate de fontă din care pot fabrica piese pentru 400 de tractoare. Bateriile de carbofluid de la Călan au funcţionat şi ele în acest an cu un indice de utilizare mai mare cu 15 la sută decît era prevăzut în proiect. Astfel au fost realizate peste prevederi în acest an mai mult de 140 de vagoane semicocs, materie primă pentru cocseriile de la Hunedoara şi Reşiţa. (Agerpres) Lovitura de colţ, executată de Dridea II, va poposi în plasă. Portarul echipei Rapid, Andrei, greşit plasat, n-a mai putut interveni. „Explozie“ în tribunele stadionului din Ploieşti Foto : N. ALEXANDRU şi P. COZIA Citiți în pag. 5-a Cronica sportivă