Munca, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5902-5927)
1966-11-01 / nr. 5902
Anul XXII nr. 5902 marți 1 XI 1966 4 pagini 25 bani REZOLVARE OPERATIVA A PROPUNERILOR • Planul a fost îndeplinit, dar bunii gospodari explorează mai departe rezervele interne • Pe ce căi se poate ajunge la o producţie ritmică • Dacă ar fi fost şi delegaţi ai ministerului şi Uniunii sindicate-lor din ramura respectivă... De la bun început trebuie spus că consfătuirea trimestrială de producţie de la întreprinderea Optică Română (I.O.R.) din Capitală şi-a atins scopul. Ea a avut un puternic caracter de lucru. Toţi participanţii la discuţii au remarcat că, atît raportul inginerului Ion Renţea, directorul întreprinderii, cît și referatul comitetului sindicatului, prezentat de tehnicianul Ion Cojocea, vicepreședintele comitetului, au constituit o bază temeinică pentru dezbateri rodnice, în vederea găsirii celor mai bune mijloace care să asigure îndeplinirea integrală a planului pe trimestrul IV şi condiţiile necesare planului pe primul trimestru al anului viitor. Bilanţul realizărilor acestui colectiv, pe trimestrul III şi cumulat pe 9 luni este pozitiv , planul de producţie fiind îndeplinit la toţi indicatorii. Materialele prezentate cît şi cei care au luat cuvîntul, între care Petre Solomon, Manole Terente şi alţii au subliniat că întrecerea socialistă, organizată de sindicat, avînd la bază obiec- II. BIVOLUI (Continuare în pag. 2 a) VALOROASE O imagine din parcul de vagoane cisterne ce se fabrică la uzinele ,,23 August“ din Capitală Plecarea delegaţiei C.C. al P.G.R. la lucrările Congresului Partidului Muncii din Albania Luni dimineaţa a plecat spre Tirana delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu, Ginzela Vass şi Ion Stoian, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai (Continuare în pag. 3-a) La adunarea aceea oamenii veniseră în haine de lucru. Erau membrii activului sindical de la Uzina mecanică din Galaţi. Lăsaseră din mîini, numai cu cîteva minute înainte, uneltele, încheind o zi obişnuită de muncă. O zi care îşi alătura valoarea la realizările de pînă atunci ale întregului colectiv — depăşirea, pe 10 luni, a planului producţiei marfă cu 1,8 la sută, împreună, cei peste 130 de activişti sindicali dezbăteau, cu acelaşi simţ al răspunderii dovedit în producţie, proiectul de lege a pensiilor. In fond, oamenii discutau despre ei înşişi, despre viaţa lor şi a tovarăşilor lor de muncă, despre grija pe care partidul şi guvernul le-o poartă. Discuţiile lor erau presărate cu multe date personale. — Oricare dintre noi are mîndria de a se simţi util, pe măsura puterii şi priceperii sale, cît mai mult timp — spunea tehnicianul Ion Vasiliu. Intr-o viaţă de muncă strîngem fiecare multă experienţă. Ieşind la pensie la o vîrstă cînd ai mai putea da societăţii şi, în fond, societatea noi sîntem, simţi un gol, ceva ca o neîmplinire. De aceea şi eu, iar ca mine mulţi alţi tovarăşi, ne-am bucurat văzînd, prevederile proiectului de lege prin care limita de vîrstă pentru pensionari a fost ridicată cu 2 ani. Ea vine să întărească acest sentiment omenesc, pe care fiecare îl purtăm în noi, acela de a te şti de folos. — Noi, de la oameni ca tovarăşii Ion Vasiliu, Ion Scobeanu, forjorul, nea Mihai Pricop, am învăţat cu adevărat meseria — a spus tînărul muncitor Ion Chiriac. Teoretic am deprins-o din cărţi, la şcoală, dar de la ei am învăţat dragostea şi respectul pentru profesia alea-MIRCEA CIȘMAN (Continuare în pag. 3-a) Anticipaţie la imbilanţ Combinatul de celuloză şi hîrtie şi Combinatul de industrializare a lemnului Suceava, Uzinele textile Moldova şi Uzina de reparaţii Botoşani, F.C.L. Raraul, Cîmpulung, minerii din benzinul Bistriţei aurii, au raportat realizarea înainte de termen a planului pe 10 luni. Anticipind bilanţul pe această perioadă, chimiştii din Lunca Sucevei au calculat că depăşirile se vor ridica la peste 3100 tone celuloză, 860 tone hîrtie şi 5.000.000 de saci. • (Coresp. „Munca“) La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiectiv din prima etapă de construcţie. Este Ieri, 31 octombrie 1966, colectivele de mineri din bazinul metalifer Poiana Ruscă au trăit un eveniment deosebit. Tunelul Teliuc—Ghelari, lung de 6 144 m şi săpat la un profil liber de 7,6 mp, a fost străpuns. In viitor, prin acest tunel vorba de cea de-a doua coloană de sinteză a amoniacului, care are o capacitate zilnică de 150 tone de produse. minier — cel mai lung din ţară — se va transporta cu ajutorul locomotivelor electrice, minereu de fier de la exploatarea minieră Ghelari la Uzina de preparare de la Teliuc, unde va primi noi valori metalurgice. (Coresp. „Munca“) LA TG. MUREŞ A doua coloană de sinteză a amoniacului produce Tunelul Teliuc—Ghelari Proletari din toate ţările, uniţi-vă! IRGAH CENTRU AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA PROIECTUL LEGII PENSIILOR Sentimentul utilităţii transferarea la cerere si continui-J tatea P Expresie a grijii jj I deosebite a partidu- j ju lui și statului pentru j ii bunăstarea celor ce jj p muncesc, Hotărîrea H !} plenarei Comitetului Îl! Central al P.C.R. ca jjj i și Proiectul noii legi jj a pensiilor au darul 5 : să insufle un nou jjjj imbold in muncă ce- ][] 1; lor care prin activitatea de zi cu zi îşi raduc aportul la înflo- [jj jj rirea patriei ştiind că U j la capătul strădani- jjj p ilor depuse ii aşteap- jij jl tă o bătrîneţe linişti- jj jr tă, demnă, lipsită de jjj [SI grijile materiale. jj — Sunt cu totul de jjj jj acord cu prevederile jj | proiectului de lege, jjj] j din care se desprind . '] IUSTINA HOTNOG , medic, directorul j| jj| Stațiunii de recoltare J și conservare j~ a sîngelui Bacău j (Continuare | j |P în pag. 3a) |jjjj iaaaaaaBaaBaaBBa. Schelele de extracţie a ţiţeiului şi şantierele de foraj îşi desfăşoară activitatea pe o rază de zeci şi zeci de kilometri. Majoritatea petroliştilor locuiesc în comunele şi satele din preajma acestor unităţi. Raidul întreprins prin cîteva schele petroliere din regiunea Ploieşti a avut ca obiectiv felul cum se desfăşoară transportul petroliştilor de acasă la serviciu şi retur în timpul sezonului rece. Pentru sondorii, brigadierii şi maiştrii care domiciliază în localităţi mai îndepărtate, s-au construit dormitoare în apropierea locului de muncă. Transportul acestora acasă, în comunele îndepărtate, se face o dată pe săptămînă. Atît pentru ei, cît şi pentru cei care locuiesc în preajma schelelor şi merg seară de seară acasă sunt asigurate atît autobuze I.R.T.A., cît şi autocamioane ale unităţilor petroliere. In schela Boldeşti, petroliştii sunt transportaţi pe 16 trasee, iar cei din schela LUCIAN BĂRBIERI (Continuare în pag. 3-a) Fotoamatori la lucru în încîntătorul pesaj al toamnei ruginii Foto : VICTOR ZBARCEA corespondent voluntar Rute cu hopuri... © Ca „pe roate“ şubrede © Nerentabilitate și autostopul © Cînd doi se ceartă, 40 de oameni rămîn pe jos • Totuși nu se transportă materiale ! RIMEM ! REMO : „MOA! ! 7 mii ! POEZIEI“ ! im Aşadar, problema „Săptăminii poeziei“ a fost „rezolvată‘. Prima săptămînă a lui octombrie urma să fie pusă, pentru totdeauna, sub semnul inefabil al poeziei. Insuccesul ultimei sale „ediţii“ a făcut să se conchidă unanim, la Uniunea Scriitorilor, că trebuie luate de urgenţă măsurile de rigoa-GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 2-a) aagBBaaHBaBMBBg a-ACk viuj, ui vwi «/»viui »o niuwiţii iudenţă noi şi moderne blocuri de locuinţe. Clişeul nostru vă înfăţişează o parte din echipa de dulgheri condusă de Ion Domocoş, unul din colectivele de constructori de aici, care se evidenţiază în întrecerea socialistă Foto : AL. SATMARI Prevenirea — aspect esenţial al asistenţei sanitare De la Alger la Hassi-Messaoud Sesiunea Adunării Generale a O.N.U Vizita primului ministru al Iranului CLUJ. — De la trimişii speciali M. Moarcăş şi N. Popovici. In continuarea vizitei pe care o face prin ţară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele care îi însoţesc au sosit luni dimineaţă la Cluj, în gara oraşului, oaspeţii au fost salutaţi cordial de preşedintele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Gh. Lăpădean, şi alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universităţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Acadedemiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, decani, profesori universitari şi alţi membri ai corpului didactic, studenţi, reprezentanţi ai presei. Au participat, de asemenea, (Continuare în pag. 3-a) FAMILIA-temelia educaţiei Modelarea adecvată a intelectului şi a caracterului reclamă în procesul educaţiei copilului o colaborare strînsă între şcoală şi familie. Această întrepătrundere a eforturilor educative, menite să contribuie la formarea multilaterală a viitorilor cetăţeni ai ţării, ridică o serie întreagă de probleme de psihologie, pedagogie şi etică. Ne-am adresat profesorului doctor docent ION BERCA cu cîteva întrebări referitoare la teoria şi practica acestei colaborări dintre familie şi şcoală. — Consideraţi satisfăcătoare preocuparea şcolii pentru cunoaşterea elevilor şi măsurile comune de ordin instructiv-educativ adoptate de şcoală şi familie ? — Dacă în privinţa formelor colective de colaborare între şcoală şi familie, (adunări cu părinţii pe clasă sau şcoală, lectorate cu părinţii elevilor), preocupările şcolii se dovedesc a fi constante, există încă un deficit serios la capitolul „cunoaşterea profundă a fiecărui elev“. Diriginţii, profesorii şi părinţii le sunt încă mult datori pe acest tărâm tinerelor vlăstare de pe băncile şcolii, îndeosebi cadrele didactice au chemarea să studieze posibilităţile concrete ale fiecărei familii, să procedeze la o individualizare a metodelor educative în funcţie de realităţi. Dacă scopurile educaţiei sunt şi trebuie să fie unitare, posibilităţile uneia sau alteia dintre fa- PAULAIORDACHE (Continuare în pag. 1a)