Munca, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5902-5927)
1966-11-01 / nr. 5902
P Î Rezolvare operativă a propunerilor valoroase pjyyejasainvissE I RECVIEM I PENTRU ] „SMtNA ] POEZIEI“ (Urmare din pag. 1) k re pentru ca „săptă|j mina“ să-și merite |j numele. Ne gindeam |{ cu plăcere la ingenio- I zitatea noilor procei|idee de care vor uza organizatorii, la fan-S tezia și eficacitatea căilor de acces spre inima cititorului de fil poezie, care vor asijj gura adevărata simţi bioză intre scriitor şi ■jj lector. ( Ne-a bucurat mo- 5 dul deschis, bărbă- tesc, in care Uniunea noastră de creaţie a I primit ideea „reinti- 3 neririi" unei manif|) festări de cultură veţi ehe, pare-se de mulți mai * ani. d Rezultatul ? y Anul acesta s-a re-3| nunţat la „Săptămijpj na poeziei“ ! Ciudat p mod de a se corecta Ei erorile de organizare! fi Să vedem cum s-au petrecut, practic, Iuţi crurile, in primele n*i „săptămini“. Uniunea Scriitorilor întocmea ujj lista completă a tuturor poeţilor noştri fi consacraţi, şi totalul E rezultat după efecduarea clasicei operajun ţa de adunare era I împărţit la numărul tt regiunilor ţării. A- 0 junşi in capitalele de H regiune, poeţii işi o-B fereau serviciile comitetelor de artă şi jjij cultură, care nu toate ft se arătau a fi prea ii bucuroase de oaspeţi, jîj încropind in grabă d un program de şeză- H tori literare in care jS poeţii se produceau Sfl in chip de actori, şi 0 poezia nu era prezentă decit in mod jjj, formal. d De ce a sucombat J „Săptămina poeziei“? u- In primul rind, cred ’S” eu, la organizarea a- Q cestei sărbători a ft poeziei ar fi trebuit să participe şi alte uniuni de creaţie in afara Uniunii Scriitorilor. In plus, sprijinul organizaţiilor m sindicale şi ale U.T.C. f‘i ar fi adus un aer ft proaspăt intr-un context de acţiuni cu şi evidentă tentă de for- 1 malism. Popularizaţi rea „Săptăminii“ a I fost făcută ineficient, fără originalitate. Pe 1j lingă lecturile din lu- crările poeţilor con-I temporani se putea apela şi la texte clasice. Complimentar, editurile ar fi trebuit să slujească evenimentul editind nu neconcludente caiete de poezie alcătuite fără I sistemă, la intimpla- H re, cum au făcut-o "atiţia ani, ci cărţi de E poezie in colecţii spe- I dale, de largă răsd pindire in mase. Ser- IS bări populare de fe-mej Iul, de pildă, al magj nificului spectacol prilejuit de centena■j rul Coşbuc, care a fost „Nunta Zamfir rei“, ar fi contribuit fi la extinderea pe largi II planuri de viaţă a zi- I lelor poeziei. I Exprimindu-ne de-D zacordul cu ideea ne- I fericită , a renunţării fj la o manifestare pe care o vedem intrată in tradiţia ţării noas- J tre, fi care în gene- j ral se bucură de o primire călduroasă I din partea publicu- jj lui nostru atit de re- jj ceptiv la frumos, li la poezie, avem toa- t te motivele să speti răm că lucrurile nu I se vor opri aici și ijî că vom participa toii. tuși la o memora- I bilă „Săptămînâ a poeziei“. ui Nu ne lipsesc mijrfloacele (morale şi materiale) pentru ca acest deziderat să nu poată fi împlinit. (Urmare din pag. 1-ative concrete, a constituit mijlocul principal de mobilizare a colectivului la obţinerea rezultatelor amintite. Un număr de 760 de muncitori, tehnicieni şi ingineri şi 75 de echipe din cele 133 aflate în întrecere au obţinut pe trimestrul III titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă. Deşi bilanţul activităţii întreprinderii este pozitiv, discuţiile n-au purtat pecetea automulţumirii, cei care s-au înscris la cuvînt luînd poziţie fermă faţă de lipsurile care se mai fac simţite in organizarea producţiei şi a muncii. O caracteristică a dezbaterilor a constituit-o spiritul sănătos, potrivit căruia, sesizarea unor neajunsuri a fost însoţită de propuneri concrete în vederea înlăturării lor. Unii dintre vorbitori au remarcat că un criteriu de apreciere a activităţii întreprinderii este ritmicitatea livrării producţiei marfă în cursul lunii. Lipsa unui decalaj între sectoarele de prelucrări şi sectorul montaj, aducerea unor materiale chiar în cursul lunii cînd trebuie prelucrate şi montate au dus la deformarea ritmicităţii. In trimestrul III, de exemplu, in prima decadă s-a livrat doar 18,50 la sută din producţia marfă, în decada a II-a 20,68 la sută pentru ca apoi în ultima decadă să se livreze 60,82 la sută. în cuvîntul său, tehnicianul Sava Băjenaru, din secţia mecanică, arată că această situaţie este în strînsă legătură cu faptul că planurile se defalcă cu întîrziere, nu există suficient timp pentru pregătirea fabricaţiei. „în asemenea condiţiuni — spunea vorbitorul — oricine poate pricepe că nu poate fi prevenită munca in „asalt“ şi că din această cauză cel mai mult suferă montajul, care primeşte piesele cu întîrziere“. La propunerea făcută, de a se repartiza sarcinile de plan cu cel puţin 15 zile înainte de începerea lunii, directorul întreprinderii a asigurat consfătuirea că măsurile prevăzute vor duce la evitarea unor astfel de neajunsuri. Din consfătuire a rezultat că organizaţia sindicală a desfăşurat o activitate bogată în vederea creşterii spiritului de răspundere al fiecărui muncitor faţă de calitatea produselor. S-au dat numeroase exemple de muncitori care realizează numai piese de bună calitate, dar s-a vorbit şi despre cei care dau rebuturi. Unii dintre vorbitori, între care maistrul Gheorghe Preda din serviciul control tehnic de calitate, maistrul Constantin Lăzărescu, inginerul Tudor Grigore şi alţi au analizat pe larg cauzele care au făcut să crească în ultima vreme, faţă de cel admis, coeficientul de rebut în secţiile de bază, făcînd propuneri preţioase, între care, împărţirea echilibrată pe schimburi a lucrătorilor din serviciul C.T.C., îmbunătăţirea aprovizionării cu aparate de măsură şi control etc. Un loc principal în dezbateri l-au ocupat problemele legate de întărirea disciplinei în producţie. „In uzina noastră numărul absenţelor nemotivate, al învoirilor este încă destul de ridicat — arăta tovarăşul Mihai Martinescu. Va trebui să intensificăm şi mai mult munca educativă în rîndul muncitorilor tineri“. Dacă, la consfătuirea de producţie ar fi asistat şi un reprezentat al ministerului, el ar fi putut afla anumite lucruri privind calitatea necorespunzătoare a unor materiale, care influenţează negativ calitatea produselor, şi ar fi notat şi alte aspecte. De aceea, venim cu propunerea ca ministerul şi Uniunea sindicatelor din această ramură să-şi trimită delegaţi care să participe şi la consfătuirile de producţie trimestriale din unele uzine ale Capitalei. Din cuvîntul participanţilor la discuţii, din hotărîrea adoptată de consfătuire, din întreaga desfăşurare a acesteia s-a desprins limpede hotărîrea întregului colectiv de la Industria Optică Română de a munci şi mai bine pentru a obţine pe lunile care au mai rămas din acest an succese şi mai însemnate. ". MARŢI 1 NOIEMBRIE 1966 15:25 FOTBAL : transmisiunea de la Milano a meciului amical dintre echipele Italiei şi U.R.S.S. 18.00 PENTRU CEI MICI: Povestiri pe degete — „Din lumea celor care nu cuvîntă“ de Emil Gîrleanu Prezintă : Brînduşa Zaiţa-Silvestru PENTRU TINERETUL ŞCOLAR : 1001 de întrebări — „Minuni în eprubetă“ 18.58 Ora exactă 19.00 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19 20 Recital poetic : „CÎNTECE DE IUBIRE“ 19 35 „PORNIND DE LA UN GAG“ — emisiune realizată în colaborare cu Arhiva Naţională de Filme 20.00 Cinci Interpreţii compun — emisiune muzical-distractivă 20 40 Istoria teatrului universal — emisiunea a XXIII-a 22 20 ADAGIO DIN BALETUL „SPARTACUS“ de HACIATURIAN ŞI „ELEGIE“ de CEAIKOVSKI, în interpretarea balerinilor Kasatkina, Liepa şi Vlasov, solişti ai Teatrului Mare din Moscova 22,35 TELEJURNALUL DE NOAPTE 22,45 BULETINUL METEOROLOGIC Drame VERIFICAT, NU EXISTĂ MINE — Patria (11 86 25) — 10; 12,15; 14,30; 17* 19; 21 VREMEA ZĂPEZILOR — Luceafărul (15 87 67) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Victoria (16 28 79) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. MAMA CIUDATĂ — Capitol (16.29.17) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Fioreasca (12 28 30) — 9; 12; 15; 18; 20,45. STEAUA FARA NUME — Lumina (16 23 35) — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,45. Giulesti (17 55 46) — 15,30; 18; 20,30. Bucegi (17 05 47) — 9,30; 12; 15; 18; 20,45. VII SI MORTI — Central (14 12 24) — 9; 12,30; 16; 19,30. NOUA ZILE DINTR-UN AN — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,45. CENUȘĂ — Excelsior (18 10 88) — 9; 12,30; 16ft 19.30. Flamura (23 07 40) — 9, 12; 16,15; 20. NOTRE DAME DE PARIS — Buzești (15 62 79) — 15; 17,45; 20,30. Crîngași (17 38 81) — 15,15; 18; 20.30. CALATORUL CU BAGAJ — Festival (15 63 84) — 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. NU SÎNT COPACI PE STRADA — Flacăra (21 35 40) — 15,15; 18; 20,45. REPULSIE — Vitan (2139 82) — 15,30; 18; 20,15. CELE 4 ZILE ALE ORAȘULUI NEAPOLE — Rahova (23 9100) — 15,30; 18; 20,30. AVENTURILE LUI WERNER HOLT — Popular (35 15 17) — 9 ; 12,30; 16,30; 20. UMBRELE STRĂMOȘILOR UITATI — Aurora (35 04 66) — 8,45; 11; 13; 15; 18; 20,30. CLEOPATRA — Colentina (35 07 09) — 15; 18,45; ZORBA GRECUL — Volga (11 91 26) — 9; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45. CASA NOASTRĂ — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30; 18; 20,30. SATUL PLUTITOR — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18 ; 20,30. Comedii CÎT TIMP EȘTI SĂNĂTOS — Republica (11 03 72) — 9; 11; 13, 15; 17, 19, 21. Grivita (17 08 58) — 8,45 ; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. BOCCACCIO ’70 — Unirea (17 10 21) — 15,30; 18; 20,30. Lira (31 71 71) — 15,30; 18; 20,30. VO -YO — Moșilor (12 52 93) — 15,30; 18; 20,30. SERBĂRILE GALANTE — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18; 20,45. Muzicale IN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE — Doina (16 35 38) — 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21. Aventuri TRIUMFUL LUI ROBIN HOOD — București (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. Feroviar (16 22 73) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Modern (23 71 01) — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. Arta (213186) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE — Gloria — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30. Tomis (2149 46) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Miorița (14 27 14) — 8,45; 11; 13,15; 15,30; 18; 20,30. 5 000 000 DE MARTORI — înfrăţirea (17 3164) — 13,45; 16; 18,15; 20,30. CEI 7 MAGNIFICI — Viitorul (11 48 03) — 15,30 18; 20,30. DILIGENŢA — Munca (21 50 97) — 16; 18,15; 20,30. MAIGRET ŞI AFACEREA SAINT FIACRE — Cotroceni — 15,15; 18; 20,45. ACŢIUNEA „ZIMBRUL“ — Pacea (31 32 52) — 15,45; 18; 20,15. Documentare INSULELE FERMECATE — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 18; 20,15. PUTNA 500 ; GEORGE COŞBUC ; PRIN MUZEELE CAPITALEI; VOX MARIS; ORIZONT ŞTIINŢIFIC 6/66 ; DIMENSIUNI — Timpuri Noi — 9—21 (în continuare). TÎNĂRUL CĂSĂTORIT, PREZINTĂ PISICA ; O NOAPTE DE VIS ; TINEREȚE ; VEZI RÎNDUNELELE SE DUC — Dacia (16 26 10) — 9—21 (în continuare). Prevenirea - aspect esenţial al asistenţei sanitare Confesiuni la o masă rotundă cu un grup de muncitoare La filatura şi ţesătoria „Aurora" din Bucureşti, marea majoritate a colectivului de muncă este formată din femei. In aceste condiţii, asistenţa medicală trebuie să capete o anumită specificitate care să ţină seama atît de particularităţile de sex cit şi de cele legate de specificul muncii, al vieţii şi preocupărilor salariatelor. Corespunde baza materială a dispensarului din fabrică, schema lui de încadrare şi activitatea personalului specialist acestor cerinţe ? Iată ce am vrut să aflăm invitînd la o „masă rotundă“ organizată la sediul comitetului sindicatului mai multe femei din întreprindere. Cu acest prilej s-au exprimat opinii şi propuneri interesante. Le inserăm în rîndurile de faţă. EMILIA RADU — directorul întreprinderii. Trebuie să recunosc că o bună bucată de vreme ne-am lăsat călăuziţi de o optică greşită. Aşa se face că am rămas cu un dispensar care funcţionează într-un spaţiu destul de modest. Şi cum secţiunea sanitară a sfatului popular raional condiţionează dotarea tehnică a cabinetelor (la noi destul de deficitară) cu asigurarea unor spaţii adecvate din toate punctele de vedere, prima şi cea mai importantă obligaţie ne revine deci nouă, conducerii întreprinderii. în cel mult două luni de zile fabrica va avea un dispensar ca şi nou. încăperi am găsit, rămîne să le pregătim potrivit destinaţiei lor. RED : — Ideea se cere conturată , deci de unele condiţii materiale, necesare asistenţei medicale trebuie să se ocupe în primul rînd conducerea fabricii, ocrotirea sănătăţii muncitorilor neputînd fi lăsată în sarcina exclusivă a medicilor. Acestora le revin alte obligaţii. ELENA TEODOR — preşedinta comitetului sindicatului : Prin natura ei, asistenţa medicală cere promptitudine. Şi nu numai în cazurile de urgenţă. Un accident de muncă, un caz grav sunt imediat asistate. Dar toate problemele de sănătate sunt în fond urgente. O amînare poate avea uneori consecinţe grave. Rostul medicului de întreprindere este să le prevină. Un mijloc de profilaxie a îmbolnăvirilor este controlul periodic. Se ştie că o serie de afecţiuni ginecologice pot apare fără semne aparente şi pot evolua lent pînă la complicaţii grave. Pe acest temei pledez pentru respectarea obligaţiei reţelei sanitare de a asigura efectuarea periodică a acestui control. în fabrica noastră nu rare au fost cazurile cînd diverse afecţiuni nefiind depistate în fază incipientă au condamnat femeile la sterilitate, la avorturi spontane cu hemoragii, la suferințe neuropsihice destul de serioase. Iată o urmare directă a faptului că de doi ani de zile în fabrica noastră nu s-a mai făcut control periodic ginecologic, că singurul specialist dirijat de trei ori pe săptămînă cîte 4 ore nu reuşeşte să asigure decît aşa-numita asistenţă de urgenţă şi nici aceasta în mod satisfăcător. Mă refer în mod expres la muncitoarele din cele trei unităţi situate la mari distanţe de întreprindere. RED — La numărul angajatelor dv. este într-adăvăr foarte puţin avînd în vedere şi faptul că, potrivit normativelor în vigoare, salariaţii din întreprinderile care au dispensare nu pot apela la serviciile circumscripţiilor sanitare teritoriale. BĂDIŢA CĂLIN — muncitoare la ajustaj . Pentru că medicul este atît de puţin cunoscut şi familiarizat cu noi (nu i-am văzut niciodată dincolo de pereţii cabinetului) femeile au cîteodată rezerve, o sfiiciune firească care le reţine să i se adreseze întotdeauna în problemele acestea atît de delicate şi de intime. Vedeţi, femeia caută la medicul fabricii nu numai specialistul, dar şi terenul acela afectiv anume pregătit pentru o confesiune. EMILIA CIOBANU — preşedinta comitetului sindical de secţie, unitatea „D“ : Consider că asistenţa medicală la întreprinderile în care lucrează multe femei trebuie susţinută foarte serios cu acţiuni de educaţie sanitară, parte componentă a ocrotirii sănătăţii. Conferinţele, convorbirile şi alte acţiuni de educaţie sanitară trebuie să se adreseze femeii privită şi ca mamă şi ca soţie, ca gospodină şi ca element activ în producţie. Or, în această privinţă, mai cu seamă în momentul de faţă, acţiunile organizate în fabrica noastră sunt prea puţin adecvate. Ni se vorbeşte despre „prevenirea gastritei“, „cum să preîntîmpinăm bolile epidemice“, sau „cum să ne hrănim“. Desigur, sunt lucruri instructive, folositoare, dar femeile din fabrică sunt preocupate şi de alte probleme care se cer lămurite, explicate pe larg. . La aceste păreri s-au raliat şi ing. Aurelia Drăghici, muncitoarele Ioana Nicolae şi Ica Crăciunescu şi altele ale căror opinii considerăm că sunt întemeiate şi demne de a sta în atenţia secţiunii sanitare a oraşului Bucureşti ca şi a Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. MARIANA CHIŢU Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în București , vreme rece. Cerul mai mult acoperit, temporar ploaie cu tendințe de transformări în lapoviţă. Vînt potrivit cu unele intensificări din est. Temperatura în scădere ușoară minima va fi cuprinsă între -1 şi +1, iar maxima între 6 şi 8 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară, vreme rece, cu cel variabil mai mult acoperit în prima parte a intervalului cînd vor cădea precipitaţii locale, mai ales în jumătatea de sud a ţării. Vînt potrivit din est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -7 şi +3 grade, iar maximele între 6 şi 14 grade, îngheţ şi brumă. FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC la cinematograful Republica din Capitală producţie a studioului M. GORKI scenariul: S. Metalnikov după povestirea lui I. Velemirovskaia regia: Pavel Liubimov I *■ Complotul ” Tunelul ambasadorilor coproducţie româno-sovietică scenariul: Gheorghi Vladimov, Francisc Munteanu Regia: Francisc Munteanu Balada nu din Hevsursk voia sa moară producţie a studioului din Riga scenariul: M. Makhiarski, G. Krupniek, N. Rozanţev regia: N. Rozanţev 3-7 noiembrie 3) FcIUGÎIg producţie a studiourilor sovietice scenariul: G. Molmani regia: S. Managadze producţie a studiourilor sovietice scenariul şi regia : V. Jalakiavicius Uzina de anvelope „DANUBIANA“ Şos. Olteniţei, nr. 181 raionul Nicolae Bălcescu Angajează Operatori chimişti Personal (bărbaţi) pentru calificarea prin cursuri de scurtă durată, cu participare în producţie, în meseria de operatori chimişti, la fabricarea anvelopelor şi camerelor de aer, care să îndeplinească următoarele condiţiuni: — Vîrsta : 18—40 ani — Studii : minimum 7 clase elementare — Domiciliul stabil în oraşul Bucureşti Transportul la uzină este asigurat cu autobuzele I.T.B. nr. 44 din Piaţa Unirii. I. P. I. U. Institutul de Proiectări al Industriei Uşoare angajeaza: — ingineri constructori — arhitecţi — ingineri instalatori în specialităţile: termice, condiţionarea aerului, sanitare, hidrotehnice, termoenergetice şi electrice — ingineri constructori de maşini — proiectanţi pentru arhitectură, rezistenţă şi instalaţii — dactilografe cu respectarea condiţiilor de studii şi stagiu. Cererile se depun la sediul institutului din Calea Victoriei nr. 126 telefon 13.91.13 între orele 13—15.