Munca, martie 1967 (Anul 23, nr. 6004-6030)

1967-03-01 / nr. 6004

* De trei ani consecutiv, echipa de mecanici condusă de Ion A. Dobre, de la Rafinăria Brazi, primeşte titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. O răsplată bine meritată pentru hărnicia lor. Executînd reparaţii la timp şi de bună calitate, acest colectiv a contribuit la reducerea timpului de revizie a instalaţiilor cu 6 la sută, ceea ce înseamnă aproape 850 de ore funcţio­nare d in­­ plus a instalaţiilor. In clişeu : Ion A. Dobre, dind cîteva indicaţii tovarăşilor din echipa lui. Foto : ST. ALBESCU Arma XXIII nr. 6004 miercuri 1 III 1967 4 pagini 25 bani Lucrările de la Porţile de Fier­­i într-o nouă etapă Pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navi­gaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţie la principalele obiective au in­trat într-o etapă nouă, ele fiind în avans cu circa 45 de zile. In sectorul de construcţie a portului din amonte de batardou a fost terminat cel de al patrulea pilon, iar la portul din aval au fost în­cepute lucrările de turnare a fundaţiilor. Rezultatele obţinute pînă acum de constructori, asi­gură realizarea în primul trimestru a peste 20 la sută din planul de construcţie al acestui an. (Agerpres) 151 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA CODRUL DUCE DORUL INGINERILOR FORESTIERI In multe întreprinderi forestiere sucevene cînd vi­ne vorba de organizarea ştiinţifică a producţiei şi muncii se invocă lipsa ca­drelor de specialitate. Por­nind de aici am căutat să aflăm cum sunt folosiţi ingi­nerii în unităţile pendinte de D.R.E.F. Suceava. Unele greutăţi există. In cele 12 întreprinderi fores­tiere din regiune, la I.M.T.F. Gura Humorului şi la direcţia regională, lucrează peste 160 de ingineri. Dar în majo­ritatea lor aceştia sunt sil­vicultori şi doar vreo 10 sunt specializaţi în indus­trializarea lemnului, deşi ponderea în producţia glo­bală a regiunii, deţine toc­mai acest sector. La numă­rul mic de ingineri — pen­tru a avea o imagine cît mai reală a situaţiei — tre­buie adăugată lipsa tehni­cienilor cu pregătire cores­punzătoare. Aşa se face că, specialiştii sunt angrenaţi în tot felul de munci care, în mod obişnuit, ar trebui rezolvate de personalul cu pregătire medie. Pornind de la situaţia existentă s-ar fi impus de­sigur o intensă preocupare pentru folosirea mai judi­cioasă a specialiştilor exis­tenţi. Ea însă n-a existat şi nici astăzi nu se face simţită. Se observă o con­centrare a inginerilor în a­­cele întreprinderi forestie­re care au sediul în mediul urban, precum şi la D. R. E. F. Din cei 160 de ingineri de care a­­minteam, peste 40 sunt în centrala D.R.E.F., adică tot atîţia cîţi sunt în 6 între­prinderi forestiere — Fal­­cău, Broşteni, Moldoviţa, Frasin, Iacobeni şi Suceava — luate la un loc. E nevoie, fireşte şi de cadre compe­tente pentru munca de în­drumare şi control la nive­lul D.R.E.F., dar proporţia dintre acestea şi cei care lucrează direct în produc­ţie nu ni se pare prea „fe­ricită“. Disproporţii în folosirea inginerilor există şi de la o întreprindere la alta. I. F. Botoşani, de exemplu, cu o producţie globală în va­loare de 9,7 milioane lei pe an, dispune de 10 ingi­neri în timp ce I.F. Frasin, ce dă o producţie globală anuală de 132,3 milioane lei, are doar 7 ingineri. Evident, aceasta nu-i un criteriu absolut de compa­rare, dar spune totuşi ceva, fiind vorba de întreprinde­ri, cu acelaşi profil. Sau întreprinderi forestiere, ca cele din Gura Humorului, Cîmpulung, Rădăuţi, Făl­ticenii toate cu sediile în oraşele respective­, care realizează producţii mai mici sau aproximativ egale cu cele ale I.F. Moldoviţa, Frasin, Falcău (toate cu sediile în comune) au cîte 12—15 ingineri, în timp ce acestea din urmă, doar cîte 5—7. Lipsa unui număr sufi­cient de specialişti a dus însă şi la fluctuaţii de ca­dre. Din 1960 pînă astăzi de la I.F. Moldoviţa au plecat 15 ingineri (6 cu transfer la cerere şi 9 prin demisie) precum şi 16 teh­nicieni şi maiştri. Dar de ce s-a ajuns la astfel de si­tuaţii ? Discuţiile purtate cu o serie de specialişti care lu­crează direct în producţie cu conducători de între­prinderi şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor ne­­au relevat cîteva lucruri demne de reţinut. S-a fă­cut prea puţin pentru asi­gurarea unor condiţii co­respunzătoare de muncă şi viaţă pentru inginerii din întreprinderile şi sectoare­le izolate. Sunt unii ingineri care preferă să fie angajaţi la I.F. Botoşani, ce are sediul într-un oraş cu tea­tru de stat, filarmonică, teatru de păpuşi, decît, să zicem la I.F. Moldoviţa, co­mună în care există, ce-i drept, cinematograf şi bi­bliotecă, dar nu la nivelul unora orăşeneşti. Dacă a­dăugăm că nici stimulentele băneşti nu vin să cointere­seze pe inginerii aflaţi di­rect în producţie, ba une­ori salariile şi premiile sunt mai mari pentru specialiş­tii din centrale, avem o parte a răspunsului la în-MIHAI ŢINŢAR (Continuare în pag. 2-a) Peste 2 000 de apartamente au fost date în folosinţă pînă în prezent în noul cartier Pitești-Sud. Foto: P. COZIA „ETICA“ ÎN ÎNVĂŢÂMÎNTUL COMERCIAL Articol din care reiese necesitatea îm­bunătăţirii învăţămîntului profesional comercial şi locul pe care îl ocupă în pro­grama de învăţămînt educarea etică a viitorilor lucrători din comerţ. Tot mai exigent, cumpă­rătorul simte nevoia ca vînzătorul să fie ceva mai mult decît politicos şi în­datoritor, să devină un „consultant“ priceput care să-i dea un ajutor în deci­zia pe care o are de luat. In păienjenişul reţelei co­merciale ţesute pe întregul cuprins al ţării îşi duc activitatea aproape 300 000 de lucrători prin interme­diul cărora mărfuri în va­loare de miliarde de lei a­­jung în mîinile cumpără­torilor. Numai în ultimii 6 ani au fost repartizaţi în comerţ circa 12 000 de ab­solvenţi ai şcolilor profe­sionale comerciale şi au fost calificaţi prin cursuri de scurtă durată 34 000 de lucrători. Totuşi, faţă de sporirea substanţială a vo­lumului desfacerii de măr­furi, de îmbogăţirea şi di­versificarea sortimentelor, de dezvoltarea reţelei co­merciale, ritmul pregătirii profesionale ca şi calitatea acestuia sunt încă nesatis­făcătoare. La principalele meserii (vânzători, ospătari, bucătari), ponderea celor necalificaţi reprezintă 50— 60 la sută. Specialiştii din comerţ pe care i-am consultat a­­preciază că o temeinică pregătire generală şi de specialitate, formarea la elevi a unui sistem de de­prinderi absolut necesare lucrătorilor din comerţ, nu pot fi cuprinse nici calita­tiv şi nici cantitativ la cursurile de scurtă durată. Nu poate fi negată fără îndoială necesitatea orga­nizării uceniciei pentru o serie de meserii mai puţin complexe cum ar fi : cafe­giu, grataragiu, caraman­­gier, vînzător de pîine etc. Considerăm însă că pentru meseriile complexe : vînză­­tori, bucătari, cofetari, unde procentul de lucrători necalificaţi e destul de mare, organizarea uceniciei VASILE ANDREI (Continuare în pag. 3-a) „RADIOGRAFIA “ UNOR CONCEDII MEDIC La întreprinderea „Ţesătoriile reunite" din Bucureşti s-au înregistrat anul trecut 13 000 de zile lipsă din producţie. Pentru toate există certificate medicale în bună regulă. Şi totuşi, un număr din aceste zile de muncă n-ar fi trebuit să fie pierdute. Ne-o demonstrează responsabilii cu asi­gurările sociale din birourile grupelor sindicale. Intr-­un anume sens, țe­­sătoarea Cornelia Stoica are în grija ei sănătatea a 40 de oameni. „Activitatea mea nu se reduce numai la vizite acasă și spital sau la contrasemnarea unor certi­ficate medicale, întotdea­una îmi pun întrebarea „De ce s-a îmbolnăvit un om ? Sunt o mulţime de cauze subiective care influ­enţează asupra sănătăţii o­­mului. Să mă refer la ace­lea din fabrică. In nume­roase rînduri am sesizat că în secţia noastră este frig. Geamurile nu sunt bine e­­tanşate. E curent. Iată un mediu prielnic pentru a contracta răceala“. Ana Bălan, urzitoare: „In secţia preparaţie, insta­laţia de ventilaţie s-a de­fectat de doi ani. Aşa că ceea ce trebuie să inhaleze ventilatorul, inhalăm noi. Nu mai vorbesc de faptul că vara, secţia se transfor­mă într-un adevărat cup­tor.“ Multe din răspunsurile primite de la responsabilii de asigurări sau cu sănă­tatea cum li se zice aici s-au referit însă şi la cli­matul de acasă. Reţinem cuvintele ţesătoarei Maria Mituş : „Nu poţi despărţi viaţa de familie de cea din fabrică. Este cu neputinţă să uiţi la poarta fabricii necazurile de acasă. Neplă­cerile din familie pot afecta sănătatea, au repercusiuni în muncă“. Analiza morbidităţii ara­tă că anul trecut peste 1 900 de zile de concediu medical au fost acordate bolnavilor de nevroză. Ţesătoarea Li­dia Stan, mamă a trei copii, a devenit o pacientă obişnuită a policlinicii. Diagnosticul : nevroză aste­nică. Foarte tîrziu, tovară­şii ei de muncă au desco­perit adevăratele cauze ale bolii : certuri interminabile în familie. Soţul ei face pe vătaful în familie, nesoco­tind sentimentele, demnita-ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) MĂRŢI­ŞOR GHEORGHE TOMOZEI Titlul filigranului de azi e compus din 8 mărţişoare de plumb. Sunt darul ti­pografului. Cheia cu care urmează să des­chizi uşa casei noi, cu pereţi văruiţi de lună şi geamuri din stea presată iti cărţi (ga­roafe adolescentine) e şi ea un mărţişor. O convorbire telefo­nică intre doi oa­meni care nu şi-au vorbit demult : dragul, aşteptatul „Ăllo!“ vi­­brind un receptor, e un mărţişor. Ultimul fulger de nea : mărţişor. Prima violetă — viorică : mărţişor. O,­in cite chipuri poate să ne apară a­­cest străvechi simbol al iubirii, tandru ta­lisman al adorării şi neuitării. Dispunem de incalculabile te­zaure din care ur­mează să ne alegem darul cuvenit: lumi vegetale, ţăndări de (Continuare în pag. 3-a) Mărţişor... Foto : A. ŞTEFAN Astăzi vă informăm despre: SPECTACOLE: filme, teatre, televiziune Din patru puncte cardinale Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Greoia Marţi dimineaţa, la sef al C.C. al P.C.R., Paul­­iul Comitetului Central al Niculescu-Mizil, membru al Partidului Comunist Român Comitetului Executiv, al au început convorbirile în­ Prezidiului Permanent, se­tie delegaţia Partidului Co­munist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Republica Socialistă Româ­nia. Din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român au partici­pat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general cretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din pareta Comitetului Central al Partidului Co­munist din Grecia au luat parte tovarășii Kostas Ko­­liannis, prim secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Birou­lui Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfă­șurat într-o atmosferă tovă­rășească, de caldă prietenie. în pag. 2-a Adunări şi conferinţe de dezbatere a contractului colectiv Orarul curselor locale Trenurile cursă de per­soane de pe ruta Bra­şov—Zărneşti şi retur transportă zilnic mii de oameni ai muncii, in ma­rea lor majoritate nave­tişti. Insă trenul care transportă muncitori din schimbul trei soseşte în Braşov la ora 18,52, iar noi începem lucrul la o­­ra 23. Asemenea necon­cordanţă există şi la cursele care ne duc spre casă. Acestea au plecările din Braşov la ora 8,35 , 16,39 şi 0,40, în timp ce programul schimburilor se termină la 7,15 şi res­pectiv 23. Aceste greutăţi pe care le întimpinăm le-am sem­nalat deseori Direcţiei re­gionale C.F.R. Braşov, dar pînă în prezent nu a luat nici o măsură. De aceea, propunem ca in noul mers al trenurilor, orarul curselor locale pe trasee cu întreprinderi industria­le să fie mai bine sincro­nizat cu programul de lu­cru al uzinelor. MARIN BĂRBUŢA strungar la Uzinele „Rulmentul ”­­Braşov Asemenea acţiuni * ne interesează Intilnirea organizată pe dormitoare cu o brigadă ştiinţifică alcătuită din in­gineri, medici, jurişti s-a dovedit interesantă şi uti­lă. Cu acest prilej am aflat lucruri interesante din domeniul economisirii metalului, despre necesi­tatea respectării regulilor de igienă în condiţiile ca­zării colective, precum şi despre conduita la locul de muncă, în familie şi societate. Iniţiativa comitetului sindicatului de a organiza asemenea intîlniri va tre­bui însă permanentizată, dezvoltată, chiar şi cu alte acţiuni menite de a contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală a constructori­lor de pe şantierul nostru. ION CIRSTEA fierar-betonist,­­Grupul I şantiere construcţii şi montaje Piteşti Filme tehnice pentru feroviari Ritmul automatizării la calea ferată necesită o cît mai largă folosire a mijloacelor pentru pregă­tirea cadrelor necesare. De exemplu, nouă, ferovi­arilor, ne lipsesc filmele documentare despre dise­­lizare, centralizare elec­­trodinamică și altele. A­­cestea ar constitui, fără îndoială, un preţios aju­tor la îmbogăţirea cunoş­tinţelor celor care lucrea­ză la siguranţa circulaţi­ei, mai ales în staţiile au­tomatizate. Cred că ar fi bine ca Ministerul Căilor Ferate, în colaborare cu Consiliul cinematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, să ia măsurile cuvenite, în vederea elaborării unor astfel de filme atît de ne­cesare nouă, celor de la calea ferată. ALEXANDRU TOMA directorul clubului C.F.R. Ploieşti Rubrică realizată de MIRCEA NOVAC

Next