Munca, martie 1967 (Anul 23, nr. 6004-6030)
1967-03-01 / nr. 6004
* De trei ani consecutiv, echipa de mecanici condusă de Ion A. Dobre, de la Rafinăria Brazi, primeşte titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. O răsplată bine meritată pentru hărnicia lor. Executînd reparaţii la timp şi de bună calitate, acest colectiv a contribuit la reducerea timpului de revizie a instalaţiilor cu 6 la sută, ceea ce înseamnă aproape 850 de ore funcţionare d in plus a instalaţiilor. In clişeu : Ion A. Dobre, dind cîteva indicaţii tovarăşilor din echipa lui. Foto : ST. ALBESCU Arma XXIII nr. 6004 miercuri 1 III 1967 4 pagini 25 bani Lucrările de la Porţile de Fieri într-o nouă etapă Pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţie la principalele obiective au intrat într-o etapă nouă, ele fiind în avans cu circa 45 de zile. In sectorul de construcţie a portului din amonte de batardou a fost terminat cel de al patrulea pilon, iar la portul din aval au fost începute lucrările de turnare a fundaţiilor. Rezultatele obţinute pînă acum de constructori, asigură realizarea în primul trimestru a peste 20 la sută din planul de construcţie al acestui an. (Agerpres) 151 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA CODRUL DUCE DORUL INGINERILOR FORESTIERI In multe întreprinderi forestiere sucevene cînd vine vorba de organizarea ştiinţifică a producţiei şi muncii se invocă lipsa cadrelor de specialitate. Pornind de aici am căutat să aflăm cum sunt folosiţi inginerii în unităţile pendinte de D.R.E.F. Suceava. Unele greutăţi există. In cele 12 întreprinderi forestiere din regiune, la I.M.T.F. Gura Humorului şi la direcţia regională, lucrează peste 160 de ingineri. Dar în majoritatea lor aceştia sunt silvicultori şi doar vreo 10 sunt specializaţi în industrializarea lemnului, deşi ponderea în producţia globală a regiunii, deţine tocmai acest sector. La numărul mic de ingineri — pentru a avea o imagine cît mai reală a situaţiei — trebuie adăugată lipsa tehnicienilor cu pregătire corespunzătoare. Aşa se face că, specialiştii sunt angrenaţi în tot felul de munci care, în mod obişnuit, ar trebui rezolvate de personalul cu pregătire medie. Pornind de la situaţia existentă s-ar fi impus desigur o intensă preocupare pentru folosirea mai judicioasă a specialiştilor existenţi. Ea însă n-a existat şi nici astăzi nu se face simţită. Se observă o concentrare a inginerilor în acele întreprinderi forestiere care au sediul în mediul urban, precum şi la D. R. E. F. Din cei 160 de ingineri de care aminteam, peste 40 sunt în centrala D.R.E.F., adică tot atîţia cîţi sunt în 6 întreprinderi forestiere — Falcău, Broşteni, Moldoviţa, Frasin, Iacobeni şi Suceava — luate la un loc. E nevoie, fireşte şi de cadre competente pentru munca de îndrumare şi control la nivelul D.R.E.F., dar proporţia dintre acestea şi cei care lucrează direct în producţie nu ni se pare prea „fericită“. Disproporţii în folosirea inginerilor există şi de la o întreprindere la alta. I. F. Botoşani, de exemplu, cu o producţie globală în valoare de 9,7 milioane lei pe an, dispune de 10 ingineri în timp ce I.F. Frasin, ce dă o producţie globală anuală de 132,3 milioane lei, are doar 7 ingineri. Evident, aceasta nu-i un criteriu absolut de comparare, dar spune totuşi ceva, fiind vorba de întreprinderi, cu acelaşi profil. Sau întreprinderi forestiere, ca cele din Gura Humorului, Cîmpulung, Rădăuţi, Fălticenii toate cu sediile în oraşele respective, care realizează producţii mai mici sau aproximativ egale cu cele ale I.F. Moldoviţa, Frasin, Falcău (toate cu sediile în comune) au cîte 12—15 ingineri, în timp ce acestea din urmă, doar cîte 5—7. Lipsa unui număr suficient de specialişti a dus însă şi la fluctuaţii de cadre. Din 1960 pînă astăzi de la I.F. Moldoviţa au plecat 15 ingineri (6 cu transfer la cerere şi 9 prin demisie) precum şi 16 tehnicieni şi maiştri. Dar de ce s-a ajuns la astfel de situaţii ? Discuţiile purtate cu o serie de specialişti care lucrează direct în producţie cu conducători de întreprinderi şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor neau relevat cîteva lucruri demne de reţinut. S-a făcut prea puţin pentru asigurarea unor condiţii corespunzătoare de muncă şi viaţă pentru inginerii din întreprinderile şi sectoarele izolate. Sunt unii ingineri care preferă să fie angajaţi la I.F. Botoşani, ce are sediul într-un oraş cu teatru de stat, filarmonică, teatru de păpuşi, decît, să zicem la I.F. Moldoviţa, comună în care există, ce-i drept, cinematograf şi bibliotecă, dar nu la nivelul unora orăşeneşti. Dacă adăugăm că nici stimulentele băneşti nu vin să cointereseze pe inginerii aflaţi direct în producţie, ba uneori salariile şi premiile sunt mai mari pentru specialiştii din centrale, avem o parte a răspunsului la în-MIHAI ŢINŢAR (Continuare în pag. 2-a) Peste 2 000 de apartamente au fost date în folosinţă pînă în prezent în noul cartier Pitești-Sud. Foto: P. COZIA „ETICA“ ÎN ÎNVĂŢÂMÎNTUL COMERCIAL Articol din care reiese necesitatea îmbunătăţirii învăţămîntului profesional comercial şi locul pe care îl ocupă în programa de învăţămînt educarea etică a viitorilor lucrători din comerţ. Tot mai exigent, cumpărătorul simte nevoia ca vînzătorul să fie ceva mai mult decît politicos şi îndatoritor, să devină un „consultant“ priceput care să-i dea un ajutor în decizia pe care o are de luat. In păienjenişul reţelei comerciale ţesute pe întregul cuprins al ţării îşi duc activitatea aproape 300 000 de lucrători prin intermediul cărora mărfuri în valoare de miliarde de lei ajung în mîinile cumpărătorilor. Numai în ultimii 6 ani au fost repartizaţi în comerţ circa 12 000 de absolvenţi ai şcolilor profesionale comerciale şi au fost calificaţi prin cursuri de scurtă durată 34 000 de lucrători. Totuşi, faţă de sporirea substanţială a volumului desfacerii de mărfuri, de îmbogăţirea şi diversificarea sortimentelor, de dezvoltarea reţelei comerciale, ritmul pregătirii profesionale ca şi calitatea acestuia sunt încă nesatisfăcătoare. La principalele meserii (vânzători, ospătari, bucătari), ponderea celor necalificaţi reprezintă 50— 60 la sută. Specialiştii din comerţ pe care i-am consultat apreciază că o temeinică pregătire generală şi de specialitate, formarea la elevi a unui sistem de deprinderi absolut necesare lucrătorilor din comerţ, nu pot fi cuprinse nici calitativ şi nici cantitativ la cursurile de scurtă durată. Nu poate fi negată fără îndoială necesitatea organizării uceniciei pentru o serie de meserii mai puţin complexe cum ar fi : cafegiu, grataragiu, caramangier, vînzător de pîine etc. Considerăm însă că pentru meseriile complexe : vînzători, bucătari, cofetari, unde procentul de lucrători necalificaţi e destul de mare, organizarea uceniciei VASILE ANDREI (Continuare în pag. 3-a) „RADIOGRAFIA “ UNOR CONCEDII MEDIC La întreprinderea „Ţesătoriile reunite" din Bucureşti s-au înregistrat anul trecut 13 000 de zile lipsă din producţie. Pentru toate există certificate medicale în bună regulă. Şi totuşi, un număr din aceste zile de muncă n-ar fi trebuit să fie pierdute. Ne-o demonstrează responsabilii cu asigurările sociale din birourile grupelor sindicale. Intr-un anume sens, țesătoarea Cornelia Stoica are în grija ei sănătatea a 40 de oameni. „Activitatea mea nu se reduce numai la vizite acasă și spital sau la contrasemnarea unor certificate medicale, întotdeauna îmi pun întrebarea „De ce s-a îmbolnăvit un om ? Sunt o mulţime de cauze subiective care influenţează asupra sănătăţii omului. Să mă refer la acelea din fabrică. In numeroase rînduri am sesizat că în secţia noastră este frig. Geamurile nu sunt bine etanşate. E curent. Iată un mediu prielnic pentru a contracta răceala“. Ana Bălan, urzitoare: „In secţia preparaţie, instalaţia de ventilaţie s-a defectat de doi ani. Aşa că ceea ce trebuie să inhaleze ventilatorul, inhalăm noi. Nu mai vorbesc de faptul că vara, secţia se transformă într-un adevărat cuptor.“ Multe din răspunsurile primite de la responsabilii de asigurări sau cu sănătatea cum li se zice aici s-au referit însă şi la climatul de acasă. Reţinem cuvintele ţesătoarei Maria Mituş : „Nu poţi despărţi viaţa de familie de cea din fabrică. Este cu neputinţă să uiţi la poarta fabricii necazurile de acasă. Neplăcerile din familie pot afecta sănătatea, au repercusiuni în muncă“. Analiza morbidităţii arată că anul trecut peste 1 900 de zile de concediu medical au fost acordate bolnavilor de nevroză. Ţesătoarea Lidia Stan, mamă a trei copii, a devenit o pacientă obişnuită a policlinicii. Diagnosticul : nevroză astenică. Foarte tîrziu, tovarăşii ei de muncă au descoperit adevăratele cauze ale bolii : certuri interminabile în familie. Soţul ei face pe vătaful în familie, nesocotind sentimentele, demnita-ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) MĂRŢIŞOR GHEORGHE TOMOZEI Titlul filigranului de azi e compus din 8 mărţişoare de plumb. Sunt darul tipografului. Cheia cu care urmează să deschizi uşa casei noi, cu pereţi văruiţi de lună şi geamuri din stea presată iti cărţi (garoafe adolescentine) e şi ea un mărţişor. O convorbire telefonică intre doi oameni care nu şi-au vorbit demult : dragul, aşteptatul „Ăllo!“ vibrind un receptor, e un mărţişor. Ultimul fulger de nea : mărţişor. Prima violetă — viorică : mărţişor. O,in cite chipuri poate să ne apară acest străvechi simbol al iubirii, tandru talisman al adorării şi neuitării. Dispunem de incalculabile tezaure din care urmează să ne alegem darul cuvenit: lumi vegetale, ţăndări de (Continuare în pag. 3-a) Mărţişor... Foto : A. ŞTEFAN Astăzi vă informăm despre: SPECTACOLE: filme, teatre, televiziune Din patru puncte cardinale Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Greoia Marţi dimineaţa, la sef al C.C. al P.C.R., Pauliul Comitetului Central al Niculescu-Mizil, membru al Partidului Comunist Român Comitetului Executiv, al au început convorbirile în Prezidiului Permanent, setie delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general cretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din pareta Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarășii Kostas Koliannis, prim secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. în pag. 2-a Adunări şi conferinţe de dezbatere a contractului colectiv Orarul curselor locale Trenurile cursă de persoane de pe ruta Braşov—Zărneşti şi retur transportă zilnic mii de oameni ai muncii, in marea lor majoritate navetişti. Insă trenul care transportă muncitori din schimbul trei soseşte în Braşov la ora 18,52, iar noi începem lucrul la ora 23. Asemenea neconcordanţă există şi la cursele care ne duc spre casă. Acestea au plecările din Braşov la ora 8,35 , 16,39 şi 0,40, în timp ce programul schimburilor se termină la 7,15 şi respectiv 23. Aceste greutăţi pe care le întimpinăm le-am semnalat deseori Direcţiei regionale C.F.R. Braşov, dar pînă în prezent nu a luat nici o măsură. De aceea, propunem ca in noul mers al trenurilor, orarul curselor locale pe trasee cu întreprinderi industriale să fie mai bine sincronizat cu programul de lucru al uzinelor. MARIN BĂRBUŢA strungar la Uzinele „Rulmentul ”Braşov Asemenea acţiuni * ne interesează Intilnirea organizată pe dormitoare cu o brigadă ştiinţifică alcătuită din ingineri, medici, jurişti s-a dovedit interesantă şi utilă. Cu acest prilej am aflat lucruri interesante din domeniul economisirii metalului, despre necesitatea respectării regulilor de igienă în condiţiile cazării colective, precum şi despre conduita la locul de muncă, în familie şi societate. Iniţiativa comitetului sindicatului de a organiza asemenea intîlniri va trebui însă permanentizată, dezvoltată, chiar şi cu alte acţiuni menite de a contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală a constructorilor de pe şantierul nostru. ION CIRSTEA fierar-betonist,Grupul I şantiere construcţii şi montaje Piteşti Filme tehnice pentru feroviari Ritmul automatizării la calea ferată necesită o cît mai largă folosire a mijloacelor pentru pregătirea cadrelor necesare. De exemplu, nouă, feroviarilor, ne lipsesc filmele documentare despre diselizare, centralizare electrodinamică și altele. Acestea ar constitui, fără îndoială, un preţios ajutor la îmbogăţirea cunoştinţelor celor care lucrează la siguranţa circulaţiei, mai ales în staţiile automatizate. Cred că ar fi bine ca Ministerul Căilor Ferate, în colaborare cu Consiliul cinematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, să ia măsurile cuvenite, în vederea elaborării unor astfel de filme atît de necesare nouă, celor de la calea ferată. ALEXANDRU TOMA directorul clubului C.F.R. Ploieşti Rubrică realizată de MIRCEA NOVAC