Munca, martie 1967 (Anul 23, nr. 6004-6030)
1967-03-01 / nr. 6004
CINE TREBUIA SĂ AUDĂ N-A FOST PREZENT Foarte mulţi participanţi la conferinţa pentru aprobarea contractului colectiv pe 1907 de la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti s-au străduit să dea un răspuns la întrebarea : încotro trebuie să ne îndeptăm privirile ? Ce trebuie făcut ca anul acesta să marcheze un salt calitativ în activitatea uzinei ? încă de la începutul conferinţei s-au cristalizat două poziţii : faţă de o dare de seamă curajoasă a comitetului sindicatului, care a făcut o analiză profundă, cu spirit de răspundere a lipsurilor manifestate în 1966, lipsuri care au trecut şi graniţa anului în curs, conducerea tehnico-administrativă, ignorînd realitatea imediată, a întocmit şi prezentat o dare de seamă apreciată de delagaţi ca fiind „dulceagă“ şi voit liniştitoare, ce nu putea constitui în nici un caz un factor mobilizator. Operatorul Vasile Ciobanu de la secţia Lacrama II nu are talent oratoric. Totuşi, cuvîntul său a fost aplaudat la „scenă deschisă“. Aceasta se explică prin modul exigent, principiul în care a semnalat conferinţei unele dificienţe în organizarea procesului de producţie şi în aprovizionarea tehnico-materială a locurilor de muncă, starea disciplinară nesatisfăcătoare în unele secţii etc. Atît el, cît şi alţi delegaţi, punînd la inimă interesele economiei cît şi ale colectivului, dovedind o conştiinţă înaintată, au făcut propuneri concrete pentru remedierea deficienţelor semnalate. Un loc central în referatul comitetului sindicatului şi în cuvîntul delegaţilor l-a ocupat problema aprovizionării ritmice a secţiilor cu materie primă, materialele şi piesele de schimb necesare, felul în care această prevedere a contractului colectiv este respectată. Au fost citate exemple. Astfel, instalaţiile H.C.N. şi lactama au funcţionat în unele zile ale anului trecut cu capacităţi reduse, datorită neaprovizionării ritmice cu amoniac şi acid sulfuric monohidrat. Din aceeaşi cauză, o bună perioadă de timp au fost folosite la capacitate redusă sau chiar oprite instalaţiile de polimerizare melana şi cea de oxigen. S-au pierdut, în acest fel, produse în valoare de aproape 700 000 lei. Au fost dese cazuri cînd utilaje importante au avut staţionări parţiale sau totale din lipsa pieselor de schimb, deşi uneori acestea se aflau în magazia centrală. — Secţia noastră a întîmpinat greutăţi serioase ca urmare a aprovizionării defectuoase cu lăzi pentru ambalat, copsuri, capace etc — a spus Constanţa Cojocaru, şefă de echipă de la „textil“. Am vrea să ştim : ce măsuri s-au luat pentru ca situaţii de acest gen să nu se mai repete în viitor ? Deşi contractul pe 1967 prevede angajamente ferme ale conducerii uzinei pentru buna aprovizionare, totuşi ar fi fost interesant de cunoscut poziţia serviciului aprovizionării faţă de criticile aduse în conferinţă. Din păcate însă, nimeni de la acest serviciu nu a participat la conferinţă, deşi au fost invitaţi în mod special. Mai mult, unii dintre reprezentanţii conducerii uzinei (aşa cum a fost cazul directorului comercial Lucian Fierul au căutat justificări neîntemeiate, ajungînd pînă la a considera unele lipsuri serioase reliefate în dezbateri ca fiind „inerente“ în complexul activităţii uzinei. Despre ce greutăţi inerente poate fi vorba, cînd pe de o parte se înregistrează goluri în aprovizionare, ceea ce perturbează bunul mers al producţiei, iar pe de altă parte, anul trecut au fost acumulate stocuri supranormative în valoare de 30 de milioane lei ? Este aceasta o situaţie de natură să creeze o stare de autoliniştire, mai cu seamă că unele neajunsuri au repercusiuni şi asupra desfăşurării activităţii din acest an concretizate în realizările slabein luna ianuarie ? Prin eforturile întregului colectiv de muncă al acestei importante uzine, anul trecut s-au obţinut în întrecerea socialistă rezultate bune. Acestea au fost arătate cu justificată mîndrie în conferinţă. S-au dat peste plan la producţia globală 28 000 000 lei, iar la producţia marfă 17 000 000 lei, s-a îmbunătăţit simţitor calitatea produselor şi s-au obţinut însemnate economii la preţul de cost. Participanţii la dezbateri nu s-au declarat mulţumiţi de aceste rezultate, ci au scos la lumină rezervele importante existente încă, a căror valorificare este condiţionată de remedierea hotărîtă a unor deficienţe. S-au adus argumente convingătoare pentru întărirea disciplinei tehnologice şi în muncă, pentru crearea unui climat de stimulare a gîndirii creatoare, de creştere a contribuţiei fiecăruia la bunul mers al producţiei. Vorbind despre necesitatea întăririi disciplinei, operatorul chimist Vasile Ciobanu a apreciat că atît comitetul sindicatului, cît şi conducerea administrativă au făcut prea puţin pentru curmarea din rădăcini a absenţelor nemotivate, a întîrzierilor de la lucru, a abaterilor de la normele procesului tehnologic. Este adevărat că s-au folosit forme educative diverse, pentru creşterea responsabilităţii în muncă. Dar, în uinele situaţii s-a manifestat toleranţă faţă de abateri grave de la disciplină, care s-au răsfrînt negativ asupra desfăşurării normale a procesului de producţie. Superficialitate şi îngăduinţă s-au constatat mai cu seamă în cazurile de abateri săvîrşite de unele cadre tehnico-inginereşti. Conferinţa a criticat modul în care se obişnuieşte a fi trataţi cei vinovaţi de producerea unor pagube materiale importante, din cauza neglijenţei. Astfel, nu s-a luat nici o măsură de sancţionare a inginerului P. Ardeleanu, a maiştrilor Gh. Ciobanu, N. Pardoş, D. Cuibuş şi alţii care, prin manevre greşite sau lipsă de supraveghere au provocat avarii în instalaţii, care au atras după sine pagubele sute de mii de lei. Este întrutotul îndreptăţită cerinţa ******************** formulată în darea de seamă a comitetului sindicatului : „Conducerea uzinei trebuie să ia măsuri categorice de recuperare a pagubelor materiale provocate avutului obştesc“. Reliefînd şi alte deficienţe manifestate în activitatea de pînă acum a uzinei, printre care : folosirea insuficientă a capacităţilor de producţie, organizarea acţiunii de ridicare a calificării profesionale, asigurarea unor condiţii cît mai bune de muncă etc, delegaţii la conferinţă au criticat conducerea administrativă şi comitetul sindicatului pentru nerespectarea unor clauze ale contractului colectiv. O insuficientă preocupare a existat din partea conducerii pentru valorificarea propunerilor făcute în adunările lunare şi consfătuirilor de producţie care depăşesc nivelul secţiilor. De asemenea, nici propunerile de inovaţii nu s-au bucurat de atenţia cuvenită, rezolvarea multora dintre ele tărăgănîndu-se, lipsindu-se astfel uzina, după un calcul sumar, de beneficii în plus de 2,3 milioane lei. Conferinţa a apreciat că noul contract colectiv, care cuprinde prevederi concrete, ce ţin seama de sarcinile actuale ale uzinei, constituie o pîrghie importantă în vederea realizării cu succes a planului şi angajamentelor în întrecerea socialistă pe acest an. Conferinţa a cerut celor două părţi contractante să dovedească atenţie şi răspundere în respectarea obligaţiilor asumate, pentru a da astfel posibilitate colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni să desfăşoare o activitate rodnică, la nivelul adevăratelor sale posibilităţi. IACOB LUPU P. STOENESCU Codrul duce dorul (Urmare din pag. 1-atrebarea : De ce se trag inginerii forestieri la oraș, cînd, prin natura pregătirii lor, normal e să lucreze la ocoalele silvice, sectoarele de exploatare și fabrici de cherestea ? Dar, dacă cele de mai sus constituie un aspect al nefolosirii judicioase a cadrelor tehnico-inginereşti din economia forestieră a regiunii Suceava există şi un altul, cel puţin la fel de important. Am pornit de la aceleaşi considerente ale lipsei de cadre. Cît din timpul de muncă efectiv afectează un inginer problemelor de specialitate ? Am adresat această întrebare mai multor ingineri, cadre de conducere şi tehnicieni. 10 dintre aceştia ne-au răspuns că nu ţin o evidenţă precisă, dar în orice caz foarte puţin, sub 50 la sută. Vreo 5 au afirmat că aproximativ acest procent ar fi între 50-60 la sută. Inginerul-şef al I.F. Moldoviţa, George Petroae, care-şi ţine o evidenţă precisă a muncii pe zile şi luni, ne-a dat cifre : „In luna august, cînd directorul întreprinderii a fost în concediu, 44 la sută din timpul de lucru, circa 11 zile le-am petrecut în şedinţe, instruiri, analize la nivelul întreprinderii, D.R.E.F.-ului ; 20 la sută pentru pregătirea unor materiale cerute de forurile superioare ; 28 la sută pentru semnat hîrtii și alte lucrări administrative şi doar 8 la sută pentru îndrumare concretă pe teren şi atunci în fugă, de multe ori împreună cu cineva venit de la D.R.E.F. Media folosirii timpului pe celelalte luni arată cam astfel : 40—45 la sută din timp revine şedinţelor, instruirilor şi analizelor, făcute la diferite nivele ; 30 la sută pentru lucrări administrative şi, în sfîrşit, 20—25 la sută pentru producţie... Reţineţi că e vorba de inginerul şef al unei întreprinderi, „creierul tehnic“ al unităţii. Ing. Gh. Monor, directorul I.F. Frasin, ne spunea că doar 20—25 la sută din activitate o consacră problemelor strict inginereşti, iar ing. Vasile Bucur, de la aceeaşi întreprindere, invocînd lipsa personalului cu pregătire medie, arată că nici o pătrime din timpul de muncă nu o consacră direct producţiei. Iată doar citeva aspecte ale uneia şi aceleiaşi probleme. Pe de o parte lipsa unor cadre de specialitate, adică a acelora cu care începe de fapt organizarea ştiinţifică, superioară a producţiei, iar pe de alta folosirea nechibzuită a specialiştilor existenţi. Înspre remedierea acestor stări de lucruri vor trebui să-şi conjuge eforturile D . E.F. Suceava, Consiliul regional al.S.R., Comitetul Uniunii pe ramură şi ministerul. Sarcinile ce stau in fața colectivelor din întreprinderile forestiere o cer cu stringență. Institutul Meteorologic comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vreme călduroasă, cu cerul variabil, mai mult noros. Va ploua slab în a doua parte a intervalului. Vînt potrivit din vest. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 2 şi 4 grade, iar maxima între 10 şi 12 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme relativ umedă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în jumătatea de nord a ţării. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi in scădere uşoară , minimele vor fi cuprinse între -4 și +6 grade, iar maximele între 3 și 13 grade, mai ridicate la începutul intervalului. Ceață locală. Istorice DACII — Patria (11 86 25) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21;15. — București (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21. — Luceafărul (15 87 67) — 9 ; 11,15; 13,30; 16,15 ; 18,45; 21. — Festival (15 63 84) — 8,15 ; 10,30; 12,45; 15; 17,15; 20. Drame DIMINETILE unui baIAT CUMINTE - Doina (16 35 38) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Aurora (35 04 66) —18,15; 20,30. GOLGOTA — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18; 20,30. TUNELUL — Munca (21 50 97) - 16; 18,15; 20,30. NIMENI NU VOIA SA MOARĂ — Excelsior (18 10 88) - 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,30. Miorita (14 27 14) - 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Melodia (12 06 88) — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. SAN TURO — Colentina (53 07 09) - 15,30; 17,45; 20. ZORBA GRECUL - Floreasca (12 28 30) — 15,15; 18; 21.OGLINDA CU DOUA FETE — Arta (21 3186) — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45. Flamura (23 07 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. Drumul Sării (312813) — 15,30; 18; 20,30. ZILE RECI (rulează cu FANTOMA DIN MORRISVILLE) — Feroviar (16 22 73) — 8,30; 12,15; 16; 20,30. Modern (23 71 01) — 10; 16; 20. PRIMUL AN DE CĂSNICIE — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. LUMEA MINUNATA A FRATILOR GRIMM — Moşilor (12 52 93) - 15; 17,45; 20,30. Crîngaşi (17 38 81) — 18, 17; 20. EL GRECO — Pacea (31 32 52) - 15,45; 18; 20,15. FIDELITATE — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 18; 20,30. INSPECTORUL DE POLIȚIE — Republica (11 03 72) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Griviţa (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Tomis (21 49 46) — 9; 11,15; 13,30; 16. VIZITA — Buzești (15 62 79) — 15,30; 18; 20,30. Comedii ANUNȚ MATRIMONIAL — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. FANTOMA DIN MORRISVILLE — Capitol (16 29 17) —9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. (rulează cuplat cu ZILE RECI) la Feroviar şi Modern. RIDEM CU STAN ŞI BRAN — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. CERUL ŞI IADUL — Vitan (21 39 82) — 15,30; 18; 20,15. LUMINA VERDE (rulează cuplat cu FIFI ÎNARIPATUL) — Lumina (16 23 35) 9,15; 12,30; 16; 19,15. Muzicale OLANDEZUL ZBURĂTOR — Tomis (21 49 46) — 18,15; 20,45. NU SUNT DEMN DE TINE — Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Rahova (23 91 00) - 15,30; 18, 20,30. Aurora (35 04 66) — 8,45; 11; 13,15; 15,45. Victoria (16 28 79) — 9,30; 12,30; 15,30. IN GENUNCHI MÅ ÎNTORC LA TINE — Dacia (16 26 11) — 8,45; 13,30; 16; 18,30; 21. Aventuri OMUL DIN RIO — Unirea (17 10 21) - 15,30; 18; 20,30. EVADARE IN TACERE — Gloria (22 44 01) - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Victoria (16 28 79) — 18,15 ; 20,30. UN MARTOR IN ORAS — Giulesti (17 55 46) - 15,30; 18; 20,30 . Lira (317171) — 15,30; 18; 20,30. Floreasca (12 28 30) — 9, 11; 13,30. Documentare MONDOCANE — Volga (11 91 26) - 9,30; 12,45; 16,15; 19,45. Cosmos (35 1015) — 15,30; 19. Cotroceni (13 62 56) 15,30; 19. MOSHI, MOSHI — ALO, JAPONIA ! — Timpuri Noi (15 6110) — 9; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. ________MIERCURI 1 MARTIE 1967__________ 18.00 PENTRU CEI MICI: Ala bala ; Mărţişoare pentru copii 18,25 FILMUL „HAM !... HAM !" 18,35 PENTRU TINERETUL ŞCOLAR : „Zilele babei“ (Ecranizare după balada lui Vasile Alecsandri) 19,00 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19,23 şah 19,40 AVENTURILE LUI ROBIN HOOD 20,10 CABINET MEDICAL TV: Gripa (Transmisiune de la spitalul Colentina) 20,30 Cîntă violonistul Ralph Holmes (Anglia) 20,50 FAŢA-N FAŢĂ — Reprezentanţi ai comerţului — cumpărători 21,20 Campionatul mondial de patinaj artistic (Figuri libere, perechi) Transmisie de la Viena 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE Secţii noi, utilaje moderne, caracteristică a dezvoltării şi modernizării fabricii „Ţesătura“-Iaşi. In noua secţie, maşini de filat cu inele, au fost puse în funcţiune moderne instalaţii pentru suflarea şi aspirarea scamei. Acestea contribuie la curăţirea maşinilor în timpul funcţionării, dau posibilitate filatoarelor să-şi mărească zona de deservire, ajută la creşterea productivităţii muncii. Foto : ST. ALBESCU Protestul împotriva oprimării dorinţei de viaţă răsună la fel pe orice meridian. Personajele silite să-şi apere ultima şansă, să-şi înfrîngă ultima speranţă în „Hanul de la răscruce“ dintr-o ţară fără nume, nu acţionează în funcţie decît de datele lor umane, de spaimele lor interioare , indiferent de unde au venit şi încotro aveau să se ducă, destinul celor 11 oameni este revelator pentru sublinierea valorii individualumane. Ideea de a obliga personajele la o atitudine în faţa perspectivei unei catastrofe iminente nu este nici nouă, nici originală, dar piesa lui Horia Lovinescu îşi păstrează, după atîţia ani de la prima apariţie, fiorul de contemporaneitate şi actualitate a temei, chiar dacă acum, anumite şubrezimi de construcţie dramatică sau de replică, devin mai evidente. Poate o mai serioasă privire a dramaturgului asupra textului, în vederea reluării lui pe scenă, ar fi înlăturat linearitatea unor personaje (Bătrînul, Femeia), lipsa de originalitate a altora (Bancherul, Logodnicul). în transpunerea scenică semnată de Ion Cojar, piesa nici nu cîştigă, nici nu pierde din calităţi, îmbogăţindu-se numai cu accente. Am fi dorit poate o atitudine mai energică şi din partea regizorului, care să justifice reluarea textului pe scenă. Ion Cojar stabileşte totuşi un echilibru de energii şi atitudini în acţiune, pe datele unor subtile opoziţii. Un decor (Adriana Leonescu) de inspiraţie medie, cam prea fotogenic în primul act pentru un han singuratic şi falimentar. Cuceritoare, ideea descărnării treptate a spaţiului scenic, pe măsură ce cataclismul dezgoleşte prăbuşirile interioare. O distribuţie omogenă prin neapariţia niciunei creaţii actoriceşti de remarcat în chip deosebit, dacă nu mai socotim realizarea lui Ionescu Gion (Profesorul), egal totuşi cu el însuşi. La Boris Ciornei în Călugărul este relevabilă posibilitatea actorului de a realiza bune roluri de compoziţie. Celor doi logodnici (Doina Şerban şi Nicolae Pompte) le-a lipsit prospeţimea, iar Olgăi Tudorache (Femeia) adîncimea fiorului tragic pe care îl găseşte, însă, în ultimul act. FLORICA ICHIM „Hanul de la răsc " de Horia Lovinescu PE SCENA TEATRULUI MIC ATENŢIUNE, PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme: „VIZITA", „ANUNŢ MATRIMONIAL“, „MONDO CANE". MIERCURI 1 MARTIE 1967 • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — sala Comedia (14 71 71) RAZVAN ŞI VIDRA — 20. Sala Studio (15 15 53) — DOMIII GLEMBAY — 19,30. • Teatrul de Operă şi Balet — (16 48 20) BĂRBIERUL DIN SEVILLA — 19,30. • Teatrul de Operetă — (14 80 11) SINGE VIENEZ — 19,30 • Teatrul de Comedie (16 64 60) — UN HAMLET DE PROVINCIE — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Schitu Măgureanu (14 60 60) D-ALE CARNAVALULUI — 19,30. Sala Studio (12 74 50) — CAZUL OPPENHEIMER — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ — sala Magheru (15 93 02) HENRIC IV — 19,30. Sala Studio — SCAUNELE — 20. • Teatrul Mic (14 70 81) — RICHARD II 19,30. • Teatrul „Barbu Delavrancea" (12 94 23) — VINOVATI FÄRÄ VINA — 20. • Teatrul Evreiesc (21 36 71) — „SPUNÎND DA ! SPUNIND NU !“ — 20. • Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56) — MONSTRUL DIN SAMARKAND — 9,30. • Teatrul Țăndărică — sala din Victoriei (15 23 77) — IARMAROCUL PITICULUI CLIP — 17. • Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78) — PARADA REVISTEI — 19,30. Sala din Victoriei 174 — COLIBRI MUSIC-HALL — 19,30. • Ansamblul U.G.S.R. (13 13 00) — MAGISTRALA TINEREŢII — 20. • Circul de Stat (11 01 20) — INTERNAŢIONAL ’67 — 19,30. VA RĂSPUNDE: MIRCEA PETRU din Reşiţa Potrivit dispoziţiilor legale, angajaţii care au fost pensionaţi de invaliditate şi se reîncadrează în muncă în termen de 90 zile de la data încetării calităţii de pensionar, îşi menţin neîntreruptă vechimea în muncă, pe baza căreia se acordă concediu suplimentar de odihnă. Perioada cît nu au lucrat şi pentru care au primit numai pensia nu se include în vechimea în muncă. Aşadar, în situaţia relatată, vechimea în muncă vi se consideră neîntreruptă cu începere din decembrie 1955, scuzîndu-se însă cele 7 luni cît nu aţi lucrat, fiind pensionar de invaliditate, în raport de această vechime trebuie să se calculeze concediul suplimentar la care aveţi dreptul. VASILE ADAMESCU din Bucureşti Potrivit legii, angajaţii care pînă la data pensionării au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară, nu au drept la această pensie. Lor li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuţie. Fac excepţie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionari urmaşi şi beneficiari de ajutor social urmaşi, care vor primi totuşi şi în acest caz pensia suplimentară, în procentul prevăzut pentru 1,2 ani de contribuţie, adică 5 la sută. SZENDE MARIA din Arad Potrivit art. 78 din Legea pensiilor, care se aplică de la 1 ianuarie 1967, pensionarii şi beneficiarii de ajutor social ale căror pensii sau ajutoare sunt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul 1 pentru accident de muncă sau boală profesională, precum şi membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistenţa medicală, medicamente şi materiale sanitare pentru tratamentul ambulatoriu, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniștri, privitoare la majorarea pensiilor de asigurări sociale, I.O.V.R și a ajutorului social, cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I cauzată de accident de muncă sau boală profesională a fost stabilit la 550 lei. Ca urmare, plafonul pensiei pînă la care pensionarii au dreptul, in mod gratuit la asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare pentru tratamentul ambulatoriu este de 550 lei, inclusiv DINU PETRESCU din Iaşi Pentru absolvenţii cursurilor de învăţămint superior care provin din cîmpul muncii nu se aplică prevederile legale privitoare la încadrarea ca stagiar pe perioada de un an. Aceşti absolvenţi pot ocupa de la început funcţiile de economist, inginer etc. şi ca atare au dreptul la salariile tarifare corespunzătoare funcțiilor ocupate, între limitele de salarizare stabilite. UN FILM. CU O FATA FERMECĂTOARE O PRODUCŢIE A STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC BUCUREŞTI Scenariul: Radu Cordea Regia: Lucian Bratu Cu : Margareta Pislaru, Ştefan Iordache, Emmerich Schaffer, Marin Moraru, Grigore Gonta, Valentina Dani, Dorin Varga, Victoria Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, Victoria Medeea, Petre Gheorghiu-Goe. Imaginea: Tiberi Olasz Muzica: R. Oschanitsky Decoruri: Giulo Tincu.