Munca, martie 1967 (Anul 23, nr. 6004-6030)

1967-03-01 / nr. 6004

CINE TREBUIA SĂ AU­DĂ N-A FOST PREZENT Foarte mulţi participanţi la conferinţa pentru a­­probarea contractului colec­tiv pe 1907 de la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvi­­neşti s-au străduit să dea un răspuns la întrebarea : încotro trebuie să ne îndep­­tăm privirile ? Ce trebuie făcut ca anul acesta să mar­cheze un salt calitativ în activitatea uzinei ? încă de la începutul con­ferinţei s-au cristalizat do­uă poziţii : faţă de o dare de seamă curajoasă a comite­tului sindicatului, care a făcut o analiză profundă, cu spirit de răspundere a lip­surilor manifestate în 1966, lipsuri care au trecut şi graniţa anului în curs, con­ducerea tehnico-administra­­tivă, ignorînd realitatea imediată, a întocmit şi pre­zentat o dare de seamă a­­preciată de delagaţi ca fiind „dulceagă“ şi voit liniştitoa­re, ce nu putea constitui în nici un caz un factor mo­bilizator. Operatorul Vasile Cioba­­nu de la secţia Lacrama II nu are talent oratoric. To­tuşi, cuvîntul său a fost a­­plaudat la „scenă deschisă“. Aceasta se explică prin mo­dul exigent, principiul în ca­re a semnalat conferinţei unele dificienţe în organi­zarea procesului de produc­ţie şi în aprovizionarea teh­­nico-materială a locurilor de muncă, starea discipli­nară nesatisfăcătoare în u­­nele secţii etc. Atît el, cît şi alţi delegaţi, punînd la ini­mă interesele economiei cît şi ale colectivului, dovedind o conştiinţă înaintată, au făcut propuneri concrete pentru remedierea deficien­ţelor semnalate. Un loc central în refera­tul comitetului sindicatului şi în cuvîntul delegaţilor l-a ocupat problema aprovizio­nării ritmice a secţiilor cu materie primă, materialele şi piesele de schimb nece­sare, felul în care această prevedere a contractului colectiv este respectată. Au fost citate exemple. Astfel, instalaţiile H.C.N. şi lacta­ma au funcţionat în unele zile ale anului trecut cu capacităţi reduse, datorită neaprovizionării ritmice cu amoniac şi acid sulfuric monohidrat. Din aceeaşi ca­uză, o bună perioadă de timp au fost folosite la ca­pacitate redusă sau chiar oprite instalaţiile de poli­­merizare melana şi cea de oxigen. S-au pierdut, în a­­cest fel, produse în valoare de aproape 700 000 lei. Au fost dese cazuri cînd utila­je importante au avut sta­ţionări parţiale sau totale din lipsa pieselor de schimb, deşi uneori acestea se aflau în magazia centrală. — Secţia noastră a întîm­­pinat greutăţi serioase ca urmare a aprovizionării de­fectuoase cu lăzi pentru am­balat, copsuri, capace etc — a spus Constanţa Cojocaru, şefă de echipă de la „textil“. Am vrea să ştim : ce mă­suri s-au luat pentru ca situaţii de acest gen să nu se mai repete în viitor ? Deşi contractul pe 1967 prevede angajamente ferme ale conducerii uzinei pen­tru buna aprovizionare, to­tuşi ar fi fost interesant de cunoscut poziţia serviciului aprovizionării faţă de criti­­cile aduse în conferinţă. Din păcate însă, nimeni de la acest serviciu nu a parti­cipat la conferinţă, deşi au fost invitaţi în mod special. Mai mult, unii dintre re­prezentanţii conducerii u­­zinei (aşa cum a fost cazul directorului comercial Lu­cian Fierul au căutat jus­tificări neîntemeiate, ajun­­gînd pînă la a considera u­­nele lipsuri serioase relie­fate în dezbateri ca fiind „inerente“ în complexul ac­tivităţii uzinei. Despre ce greutăţi inerente poate fi vorba, cînd pe de o parte se înregistrează goluri în apro­vizionare, ceea ce pertur­­bează bunul mers al pro­ducţiei, iar pe de altă par­te, anul trecut au fost acu­mulate stocuri supranorma­­tive în valoare de 30 de mi­lioane lei ? Este aceasta o situaţie de natură să cre­eze o stare de autoliniştire, mai cu seamă că unele nea­junsuri au repercusiuni şi asupra desfăşurării activită­ţii din acest an concretizate în realizările slabe­­­in lu­na ianuarie ? Prin eforturile întregului colectiv de muncă al aces­tei importante uzine, anul trecut s-au obţinut în în­trecerea socialistă rezultate bune. Acestea au fost ară­tate cu justificată mîndrie în conferinţă. S-au dat pes­te plan la producţia globală 28 000 000 lei, iar la produc­ţia marfă 17 000 000 lei, s-a îmbunătăţit simţitor calita­tea produselor şi s-au ob­ţinut însemnate economii la preţul de cost. Participanţii la dezbateri nu s-au decla­rat mulţumiţi de aceste re­zultate, ci au scos la lumi­nă rezervele importante existente încă, a căror va­lorificare este condiţionată de remedierea hotărîtă a unor deficienţe. S-au adus argumente convingătoare pentru întărirea disciplinei tehnologice şi în muncă, pentru crearea unui climat de stimulare a gîndirii crea­toare, de creştere a contri­buţiei fiecăruia la bunul mers al producţiei. Vorbind despre necesita­tea întăririi disciplinei, o­­peratorul chimist Vasile Ciobanu a apreciat că atît comitetul sindicatului, cît şi conducerea administrativă au făcut prea puţin pentru curmarea din rădăcini a ab­senţelor nemotivate, a în­­tîrzierilor de la lucru, a a­­baterilor de la normele pro­cesului tehnologic. Este adevărat că s-au folosit for­me educative diverse, pen­tru creşterea responsabili­tăţii în muncă. Dar, în ui­nele situaţii s-a manifestat toleranţă faţă de abateri grave de la disciplină, care s-au răsfrînt negativ asu­pra desfăşurării normale a procesului de producţie. Superficialitate şi îngădu­inţă s-au constatat mai cu seamă în cazurile de abateri săvîrşite de unele cadre tehnico-inginereşti. Confe­rinţa a criticat modul în care se obişnuieşte a fi tra­taţi cei vinovaţi de produ­cerea unor pagube materia­le importante, din cauza neglijenţei. Astfel, nu s-a luat nici o măsură de sanc­ţionare a inginerului P. Ardeleanu, a maiştrilor Gh. Ciobanu, N. Pardoş, D. Cui­­buş şi alţii care, prin ma­nevre greşite sau lipsă de supraveghere au provocat avarii în instalaţii, care au atras după sine pagubele sute de mii de lei. Este în­­trutotul îndreptăţită cerinţa ******************** formulată în darea de sea­mă a comitetului sindica­tului : „Conducerea uzinei trebuie să ia măsuri catego­rice de recuperare a pagu­belor materiale provocate avutului obştesc“. Reliefînd şi alte deficien­ţe manifestate în activita­tea de pînă acum a uzinei, printre care : folosirea in­suficientă a capacităţilor de producţie, organizarea acţi­unii de ridicare a calificării profesionale, asigurarea u­­nor condiţii cît mai bune de muncă etc, delegaţii la conferinţă au criticat con­ducerea administrativă şi comitetul sindicatului pen­tru nerespectarea unor cla­uze ale contractului colec­tiv. O insuficientă preocu­pare a existat din partea conducerii pentru valorifi­carea propunerilor făcute în adunările lunare şi con­sfătuirilor de producţie care depăşesc nivelul secţiilor. De asemenea, nici propune­rile de inovaţii nu s-au bu­curat de atenţia cuvenită, rezolvarea multora dintre ele tărăgănîndu-se, lipsin­­du-se astfel uzina, după un calcul sumar, de beneficii în plus de 2,3 milioane lei. Conferinţa a apreciat că noul contract colectiv, care cuprinde prevederi concre­te, ce ţin seama de sarcinile actuale ale uzinei, consti­tuie o pîrghie importantă în vederea realizării cu succes a planului şi angajamente­lor în întrecerea socialistă pe acest an. Conferinţa a ce­rut celor două părţi contrac­tante să dovedească atenţie şi răspundere în respecta­rea obligaţiilor asumate, pentru a da astfel posibili­tate colectivului de munci­tori, ingineri şi tehnicieni să desfăşoare o activitate rodnică, la nivelul adevăra­telor sale posibilităţi. IACOB LUPU P. STOENESCU Codrul duce dorul (Urmare din pag. 1-a­­trebarea : De ce se trag in­ginerii forestieri la oraș, cînd, prin natura pregătirii lor, normal e să lucreze la ocoalele silvice, sectoa­rele de exploatare și fa­brici de cherestea ? Dar, dacă cele de mai sus constituie un aspect al nefolosirii judicioase a ca­drelor tehnico-inginereşti din economia forestieră a regiunii Suceava există şi un altul, cel puţin la fel de important. Am pornit de la aceleaşi considerente ale lipsei de cadre. Cît din timpul de muncă efectiv afectează un inginer problemelor de specialitate ? Am adresat această întrebare mai mul­tor ingineri, cadre de con­ducere şi tehnicieni. 10 dintre aceştia ne-au răs­puns că nu ţin o evidenţă precisă, dar în orice caz foarte puţin, sub 50 la sută. Vreo 5 au afirmat că apro­ximativ acest procent ar fi între 50-60 la sută. Ingine­­rul-şef al I.F. Moldoviţa, George Petroae, care-şi ţi­ne o evidenţă precisă a muncii pe zile şi luni, ne-a dat cifre : „In luna august, cînd directorul întreprinde­rii a fost în concediu, 44 la sută din timpul de lu­cru, circa 11 zile le-am pe­trecut în şedinţe, instruiri, analize la nivelul întreprin­derii, D.R.E.F.-ului ; 20 la sută pentru pregătirea unor materiale cerute de forurile superioare ; 28 la sută pen­tru semnat hîrtii și alte lu­crări administrative şi doar 8 la sută pentru îndruma­re concretă pe teren şi a­­tunci în fugă, de multe ori împreună cu cineva venit de la D.R.E.F. Media folo­sirii timpului pe celelalte luni arată cam astfel : 40—45 la sută din timp re­vine şedinţelor, instruirilor şi analizelor, făcute la di­ferite nivele ; 30 la sută pentru lucrări administra­tive şi, în sfîrşit, 20—25 la sută pentru producţie... Re­ţineţi că e vorba de ingine­rul şef al unei întreprin­deri, „creierul tehnic“ al unităţii. Ing. Gh. Monor, directo­rul I.F. Frasin, ne spunea că doar 20—25 la sută din activitate o consacră pro­blemelor strict inginereşti, iar ing. Vasile Bucur, de la aceeaşi întreprindere, in­­vocînd lipsa personalului cu pregătire medie, arată că nici o pătrime din timpul de muncă nu o consacră direct producţiei. Iată doar citeva aspecte ale uneia şi aceleiaşi pro­bleme. Pe de o parte lipsa unor cadre de specialitate, adică a acelora cu care în­cepe de fapt organizarea ştiinţifică, superioară a producţiei, iar pe de alta folosirea nechibzuită a spe­cialiştilor existenţi. Înspre remedierea acestor stări de lucruri vor trebui să-şi conjuge eforturile D . E.F. Suceava, Consiliul regio­nal al­­­­.S.R., Comitetul Uniunii pe ramură şi minis­terul. Sarcinile ce stau in fața colectivelor din în­treprinderile forestiere o cer cu stringență. Institutul Meteorologic comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vreme călduroasă, cu cerul vari­abil, mai mult noros. Va ploua slab în a doua parte a intervalului. Vînt potrivit din vest. Temperatura mi­nimă va fi cuprinsă între 2 şi 4 grade, iar maxima între 10 şi 12 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme relativ umedă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în jumătatea de nord a ţării. Vînt potrivit din sectorul vestic. Tem­peratura staţionară la în­ceput, apoi in scădere u­­şoară , minimele vor fi cuprinse între -4 și +6 grade, iar maximele între 3 și 13 grade, mai ridicate la începutul intervalului. Ceață locală. Istorice DACII — Patria (11 86 25) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21;15. — București (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21. — Luceafărul (15 87 67) — 9 ; 11,15; 13,30; 16,15 ; 18,45; 21. — Festival (15 63 84­) — 8,15 ; 10,30; 12,45; 15; 17,15; 20. Drame DIMINETILE unui ba­­IAT CUMINTE - Doina (16 35 38) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Aurora (35 04 66) —18,15; 20,30. GOLGOTA — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18; 20,30. TUNELUL — Munca (21 50 97) - 16; 18,15; 20,30. NIMENI NU VOIA SA MOARĂ — Excelsior (18 10 88) - 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,30. Miorita (14 27 14) - 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Melodia (12 06 88) — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. SAN­ TURO — Colentina (53 07 09) - 15,30; 17,45; 20. ZORBA GRECUL - Flo­­reasca (12 28 30) — 15,15; 18; 21.OGLINDA CU DOUA FETE — Arta (21 3186) — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45. Flamura (23 07 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. Drumul Sării (312813) — 15,30; 18; 20,30. ZILE RECI (rulează cu FANTOMA DIN MORRIS­­VILLE) — Feroviar (16 22 73) — 8,30; 12,15; 16; 20,30. Mo­dern (23 71 01) — 10; 16; 20. PRIMUL AN DE CĂSNI­CIE — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. LUMEA MINUNATA A FRATILOR GRIMM — Moşi­lor (12 52 93) - 15; 17,45; 20,30. Crîngaşi (17 38 81) — 18, 17; 20. EL GRECO — Pacea (31 32 52) - 15,45; 18; 20,15. FIDELITATE — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 18; 20,30. INSPECTORUL DE POLI­ȚIE — Republica (11 03 72) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Griviţa (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Tomis (21 49 46) — 9; 11,15; 13,30; 16. VIZITA — Buzești (15 62 79) — 15,30; 18; 20,30. Comedii ANUNȚ MATRIMONIAL — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. FANTOMA DIN MORRIS­­VILLE — Capitol (16 29 17) —9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. (rulează cuplat cu ZILE RECI) la Feroviar şi Modern. RIDEM CU STAN ŞI BRAN — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. CERUL ŞI IADUL — Vitan (21 39 82) — 15,30; 18; 20,15. LUMINA VERDE (rulează cuplat cu FIFI ÎNARIPA­TUL) — Lumina (16 23 35) 9,15; 12,30; 16; 19,15. Muzicale OLANDEZUL ZBURĂTOR — Tomis (21 49 46) — 18,15; 20,45. NU SUNT DEMN DE TINE — Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Rahova (23 91 00) - 15,30; 18, 20,30. Aurora (35 04 66) — 8,45; 11; 13,15; 15,45. Victoria (16 28 79) — 9,30; 12,30; 15,30. IN GENUNCHI MÅ ÎN­TORC LA TINE — Dacia (16 26 1­1) — 8,45; 13,30; 16; 18,30; 21. Aventuri OMUL DIN RIO — Unirea (17 10 21) - 15,30; 18; 20,30. EVADARE IN TACERE — Gloria (22 44 01) - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Victoria (16 28 79) — 18,15 ; 20,30. UN MARTOR IN ORAS — Giulesti (17 55 46) - 15,30; 18; 20,30 . Lira (317171) — 15,30; 18; 20,30. Floreasca (12 28 30) — 9, 11; 13,30. Documentare MONDO­CANE — Volga (11 91 26) - 9,30; 12,45; 16,15; 19,45. Cosmos (35 1015) — 15,30; 19. Cotroceni (13 62 56) 15,30; 19. MOSHI, MOSHI — ALO, JAPONIA ! — Timpuri Noi (15 6110) — 9; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. ________MIERCURI 1 MARTIE 1967__________ 18.00 PENTRU CEI MICI: Ala bala ; Mărţi­şoare pentru copii 18,25 FILMUL „HAM !... HAM !" 18,35 PENTRU TINERETUL ŞCOLAR : „Zi­lele babei“ (Ecranizare după balada lui Vasile Alecsandri) 19,00 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19,23 şah 19,40 AVENTURILE LUI ROBIN HOOD 20,10 CABINET MEDICAL TV: Gripa (Trans­misiune de la spitalul Colentina) 20,30 Cîntă violonistul Ralph Holmes (Anglia) 20,50 FAŢA-N FAŢĂ — Reprezentanţi ai co­merţului — cumpărători 21,20 Campionatul mondial de patinaj artistic (Figuri libere, perechi) Transmisie de la Viena 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE Secţii noi, utilaje moderne, caracteristică a dezvoltării şi modernizării fabricii „Ţesătura“-Iaşi. In noua secţie, maşini de filat cu inele, au fost puse în funcţiune moderne instalaţii pentru suflarea şi aspirarea scamei. Acestea contribuie la curăţi­rea maşinilor în timpul funcţionării, dau posibilitate filatoarelor să-şi mărească zona de deservire, ajută la creşterea productivităţii muncii. Foto : ST. ALBESCU Protestul împotriva opri­mării­ dorinţei de viaţă ră­sună la fel pe orice meri­dian. Personajele silite să-şi apere ultima şansă, să-şi în­­frîngă ultima speranţă în „Hanul de la răscruce“ din­­tr-o ţară fără nume, nu ac­ţionează în funcţie decît de datele lor umane, de spai­mele lor interioare , indife­rent de unde au venit şi încotro aveau să se ducă, destinul celor 11 oameni este revelator pentru subli­nierea valorii individual­­umane. Ideea de a obliga perso­najele la o atitudine în faţa perspectivei unei catastro­fe iminente nu este nici nouă, nici originală, dar piesa lui Horia Lovinescu îşi păstrează, după atîţia ani de la prima apariţie, fi­orul de contemporaneitate şi actualitate a temei, chiar dacă acum, anumite şubre­zimi de construcţie dramati­că sau de replică, devin mai evidente. Poate o mai seri­oasă privire a dramaturgu­lui asupra textului, în ve­derea reluării lui pe scenă, ar fi înlăturat linearitatea unor personaje (Bătrînul, Femeia), lipsa de originali­tate a altora (Bancherul, Logodnicul). în transpunerea scenică semnată de Ion Cojar, pie­sa nici nu cîştigă, nici nu pierde din calităţi, îmbogă­­ţindu-se numai cu accente. Am fi dorit poate o atitudi­ne mai energică şi din par­tea regizorului, care să jus­tifice reluarea textului pe scenă. Ion Cojar stabileşte totuşi un echilibru de ener­gii şi atitudini în acţiune, pe datele unor subtile opo­ziţii. Un decor (Adriana Leonescu) de inspiraţie me­die, cam prea fotogenic în primul act pentru un han singuratic şi falimentar. Cuceritoare, ideea descărnă­­rii treptate a spaţiului sce­nic, pe măsură ce cataclis­mul dezgoleşte prăbuşirile interioare. O distribuţie omogenă prin neapariţia niciunei creaţii actoriceşti de re­marcat în chip deosebit, dacă nu mai socotim reali­zarea lui Ionescu Gion (Profesorul), egal totuşi cu el însuşi. La Boris Ciornei în Călugărul este relevabi­lă posibilitatea actorului de a realiza bune roluri de compoziţie. Celor doi lo­godnici (Doina Şerban şi Nicolae Pompte) le-a lipsit prospeţimea, iar Olgăi Tu­­dorache (Femeia) adîncimea fiorului tragic pe care îl găseşte, însă, în ultimul act. FLORICA ICHIM „Hanul de la răsc " de Horia Lovinescu PE SCENA TEATRULUI MIC ATENŢIUNE, PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme: „VIZITA", „ANUNŢ MATRIMONIAL“, „MONDO CANE". MIERCURI 1 MARTIE 1967 • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — sala Come­dia (14 71 71) RAZVAN ŞI VIDRA — 20. Sala Studio (15 15 53) — DOMIII GLEMBAY — 19,30. • Teatrul de Operă şi Balet — (16 48 20) BĂRBIE­RUL DIN SEVILLA — 19,30. • Teatrul de Operetă — (14 80 11) SINGE VIENEZ — 19,30 • Teatrul de Comedie (16 64 60) — UN HAMLET DE PROVINCIE — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Schitu Măgureanu (14 60 60) D-ALE CARNAVA­LULUI — 19,30. Sala Studio (12 74 50) — CAZUL OPPENHEIMER — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ — sala Magheru (15 93 02) HENRIC IV — 19,30. Sala Studio — SCAUNELE — 20. • Teatrul Mic (14 70 81) — RICHARD II 19,30. • Teatrul „Barbu Delavrancea" (12 94 23) — VINO­VATI FÄRÄ VINA — 20. • Teatrul Evreiesc (21 36 71) — „SPUNÎND DA ! SPUNIND NU !“ — 20. • Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56) — MONSTRUL DIN SAMARKAND — 9,30. • Teatrul Țăndărică — sala din Victoriei (15 23 77) — IARMAROCUL PITICULUI CLIP — 17. • Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78) — PARADA REVISTEI — 19,30. Sala din Victo­riei 174 — COLIBRI MUSIC-HALL — 19,30. • Ansamblul U.G.S.R. (13 13 00) — MAGISTRALA TINEREŢII — 20. • Circul de Stat (11 01 20) — INTERNAŢIONAL ’67 — 19,30. VA RĂSPUNDE: MIRCEA PETRU din Reşiţa Potrivit dispoziţiilor legale, angajaţii care au fost pensionaţi de invaliditate şi se reînca­drează în muncă în ter­men de 90 zile de la data încetării calităţii de pensionar, îşi men­ţin neîntreruptă vechi­mea în muncă, pe baza căreia se acordă conce­diu suplimentar de o­­dihnă. Perioada cît nu au lucrat şi pentru care au primit numai pensia nu se include în vechi­mea în muncă. Aşadar, în situaţia re­latată, vechimea în muncă vi se consideră neîntreruptă cu începe­re din decembrie 1955, scuzîndu-se însă cele 7 luni cît nu aţi lucrat, fiind pensionar de in­validitate, în raport de această vechime trebuie să se calculeze conce­diul suplimentar la care aveţi dreptul. VASILE ADAMESCU din Bucureşti Potrivit legii, angaja­ţii care pînă la data pensionării au contri­buit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară, nu au drept la această pen­sie. Lor li se vor resti­tui sumele plătite cu titlu de contribuţie. Fac excepţie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionari urmaşi şi beneficiari de ajutor so­cial urmaşi, care vor primi totuşi şi în acest caz pensia suplimentară, în procentul prevăzut pentru 1,2 ani de con­tribuţie, adică 5 la sută. SZENDE MARIA din Arad Potrivit art. 78 din Legea pensiilor, care se aplică de la 1 ianuarie 1967, pensionarii şi bene­ficiarii de ajutor social ale căror pensii sau aju­toare sunt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de in­validitate gradul 1 pen­tru accident de muncă­­ sau boală profesională, precum şi membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistenţa medicală, medicamente şi mate­riale sanitare pentru tratamentul ambulato­riu, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniștri, privitoare la majorarea pensiilor de asigurări sociale, I.O.V.R și a ajutorului social, cuan­tumul minim al pensiei de invaliditate gradul I cauzată de accident de muncă sau boală profe­sională a fost stabilit la 550 lei. Ca urmare, pla­fonul pensiei pînă la care pensionarii au dreptul, in mod gratuit la asistenţă medicală, medicamente şi materi­ale sanitare pentru tra­tamentul ambulatoriu este de 550 lei, inclusiv DINU PETRESCU din Iaşi Pentru absolvenţii cursurilor de învăţă­­­­mint superior care pro­vin din cîmpul muncii nu se aplică prevederile legale privitoare la în­cadrarea ca stagiar pe perioada de un an. A­­ceşti absolvenţi pot o­­cupa de la început func­ţiile de economist, ingi­ner etc. şi ca atare au dreptul la salariile­ tari­fare corespunzătoare funcțiilor ocupate, între limitele de salarizare stabilite. UN FILM. CU O FATA FERMECĂTOARE O PRODUCŢIE A STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC BUCUREŞTI Scenariul: Radu Cordea Regia: Lucian Bratu Cu : Margareta Pislaru, Ştefan Iordache, Emmerich Schaffer, Marin Moraru, Grigore Gonta, Valentina Dani, Dorin Varga, Victoria Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, Victoria Medeea, Petre Gheorghiu-Goe. Imaginea: Tiberi Olasz Muzica: R. Oschanitsk­y Decoruri: Giul­o Tincu.

Next