Munca, august 1967 (Anul 23, nr. 6134-6158)
1967-08-01 / nr. 6134
Discuție la „masa rotundă“ organizată la Uzinele textile „Moldova"‘-Botoşani pe tema: MAISTRUL— organizatorul și conducătorul nemijlocit al locului* de muncă In condiţiile actuale, cînd tehnica noua cunoaşte o dezvoltare rapidă, cînd în întreprinderi se aplică larg tehnologiile avansate de lucru creşte substanţial rolul maistrului ca organizator şi conducător nemijlocit al locului de muncă. Ca oameni care au strînsă legătură cu producţia, maiştrii poartă răspunderea, în primul rînd, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan la fiecare maşină şi utilaj şi de către fiecare muncitor în parte. Pentru aceasta, ei sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia la perfecţionarea continuă a producţiei şi a muncii în scopul folosirii cît mai raţionale a utilajelor şi a timpului de lucru. In acelaşi timp, maiştrii au datoria să acţioneze prin toate mijloacele la ridicarea calificării şi educarea lucrătorilor în subordine. Ei răspund pentru respectarea de către muncitori a tehnologiei stabilite, de calitatea produselor, de descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, în vederea creşterii productivităţii muncii, condiţie hotărîtoare pentru ridicarea eficienţei economice. La uzinele textile „Moldova"-Botoşani, unde îşi desfăşoară activitatea 42 de maiştri şi peste 309 ajutori de maiştri, s-a dobidit o experienţă buna în această privinţă. Ziarul nostru a organizat, de curînd, o „masa rotundă" pe această temă pentru a cunoaşte contribuţia maiştrilor de aici la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Iată cîteva din problemele ridicate cu acest prilej. (Citiţi textul în pag. 3 a) în pag. 4-a. In dezbaterea maselor Studiul privind dezvoltarea invatamintului superior Azi ne răspund: Prof. ing. dr. ION CURIEVICI Prof. ing. iOSIF EGRI Simetriile chimiei... Foto I G. .VLAD. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Interes pentru fructificarea fiecărei propuneri Redacţia a cerut autoarei un articol în care să înfăţişeze aportul consiliului raional şi al ei personal la fructificarea propunerilor făcute de echipele de control obştesc. De ani de zile tovarăşa Lăcrămioara Prodan desfăşoară la Sebeş o pilduitoare activitate în sprijinul ridicării calităţii şi autorităţii celor învestiţi de către oamenii muncii cu controlul deservirii populaţiei. Pentru noi, activiştii sindicali din Sebeş, controlul obştesc reprezintă una din cele mai complexe şi mai pasionante probleme. Agendele de lucru ale membrilor biroului executiv al consiliului raional îl consemnează nu de două-trei ori pe an și printre preocupările periferice, ci săptămînal, iar la unii chiar zilnic. Pot afirma că biroul nostru executiv a fost receptiv la sarcina de desfășurare a controlului obştesc la toate nivelele, nelăsînd greul activităţii pe umerii echipelor. Am înţeles că printr-o intervenţie activă, neîntreruptă, dusă în numele cetăţenilor în cele mai importante sectoare ale deservirii, sporeşte prestigiul sindicatelor şi dincolo de poarta întreprinderilor sau instituţiilor. In mai multe prilejuri am fost întrebaţi cum de reuşim să avem la Sebeş o eficienţă bună a controlului obştesc, de ce la noi semnalările echipelor găsesc ecou, propunerile sunt rezolvate repede şi deseori integral. Sinceră să fiu nu mi se pare că în ce priveşte alegerea şi instruirea facem ceva deosebit faţă de alte consilii. Aceleaşi expuneri, controale demonstrative, schimburi de experienţă. Biroul executiv şi îndeosebi membrii săi scoşi din producţie se îngrijesc însă ca nici o propunere valoroasă făcută de echipe să nu rămînă nerezolvată şi aceasta constituie, după părerea mea, cel mai puternic factor stimulator. De aceea avem echipe cum sunt cele conduse de Geta Cioran şi Ioan Bulbucan de la sindicatul fabricii „Căprioara“, Cornel Marcu şi Petru Dima de la sindicatul la LACRAMIOARA PRODAN secretar al Consiliului raional Sebeş, al U.G.S.R. (Continuare în pag. 5-a) Printre harnicii muncitori din secţia I-a de la Fabrica de confecţii din Rîmnicu-Sărat, se numără şi Vetuţa Răileanu, evidenţiată lună de lună în întrecerea socialistă Foto: ST. ALBESCU POATE DESCREŞTE„ mic CONSERVELOR GREU Ancheta socială © Cum sunt văzute conservele cu „vechime“ de către cumpărători şi de către cei de la fabrică # Surprizele din Valea Roşie... ® O descoperire de ultimă oră: turismul şi industria de conserve... O cit de sumară investigaţie în programul gospodinelor ne-ar conduce la concluzia că o bună parte din timp (5-6 ore femeia casnică, 3-4 ore cea salariată) este dedicat preparării mîncării. Mult, chiar foarte mult ! Ce s-ar putea face pentru reducerea timpului petrecut in H M ? bucătărie ? O soluţie ar fi utilizarea mai largă a produselor conservate și semiconservate. Dar, iată și aici nelipsitul „dar“. Unele din produsele de acest fel sînt necorespunzătoare, pierzîndu-și marele rol de a ajuta la economisirea timpului. în magazinele alimentare, pe multe sorturi de conserve s-a depus un strat gros de praf. — Am cumpărat și eu conserve de carne produse la fabrica din Deva, sperînd că am achiziționat un aliment bun, ne spune gospodina Ana Hangea, întîlnită la magazinul alimentar „Unic“ din Capitală. Mă gîndeam că voi economisi timp şi totodată voi servi la prînz o mîncare gustoasă. Dar, reţeta conservei cumpărate m-a deziluzionat şi în cele din urmă tot a trebuit să gătesc. Deficienţele de ordin calitativ fac ca acest gen de produs să devină greu vandabili Aşa se explică de ce, privind împricinatele cutii de conserve aşezate în stive la magazinul „Unic“ din Capitală, am citit pe ele o dată de fabricaţie de care ne desparte aproape un an , 8 august 1966. La un magazin similar, din complexul comercial nr. 2 Drumul Taberei, găsim, de asemenea, o veritabilă „coloană a infinitului“ din conserve nesolicitate de cumpărători. Şeful unităţii, tovarăşul Stelian Benciu, ne declară : — Sunt heringi marinaţi, pe care ni i-a livrat fabrica din Tulcea. Calitatea lor lasă mult de dorit şi, bineînţeles. ...lasă cumpărătorul indiferent. în pofida sesizărilor, ne sunt repartizate, în continuare, mari cantităţi din acest sortiment, în schimb livrarea altor produse, care se vînd ..ca pîinea caldă“, întîrzie. „Mult din ce e prost, puţin din ce e bun, pare să fie, deci, deviza adoptată fortuit de bazele de aprovizionare ale magazinelor alimentare, din cauza activităţii nesatisfăcătoare a unor fabrici de conserve. — Cutii cu pate de ficat ! 7 — ne spune mirată funcţionara Elena Frunză. Am şi uitat gustul pateului de cînd nu mai e de găsit în rafturile acestui magazin. — Mai e o cauză care face ca unele conserve să fie... conservate în magazine. Cele de la fabrica din Valea Roşie, în special, mai conţin şi surprize, ne relatează cu haz gospodina. Mia Coran. Mi s-a întîmplat ca, în locul fasolei, enunţată pe etichetă, să găsesc în cutie ghiveci. Şi,trebuie să recunoaşteţi şi dvs. că nu e plăcut. Cum îşi poate face fabrica din Valea Roşie faimă cînd este cunoscut faptul (relatat de mai mulţi cetăţeni) că în cutiile de conserve pot fi găsite alte produse decit cele dorite ? De altfel, şi această fabrică ca şi alte unităţi de acelaşi gen, uită să dateze cutiile, fapt ce contravine legii. Nu ştim în ce măsură Anchetă realizată de ADRIAN BARBU (Continuare în pag. 4-a) Jurnal din campania de vară BATE PESTE CÎMPURI VÎNTUL In regiunea Bucureşti secerişul s-a terminat. Cîmpul, mirosind a paie încinse, e traversat de maşinile de balotat care lasă in urmă, la distanţe egale, mari pachete galbene. Pe mule tarlale presele n-au ajuns încă, iar vîntul răvăşeşte paiele, le zboară în vîrtejuri, le aşează în clăi spontane. Peisajul are o poezie sălbatică. Sunt multe paie, încă un semn, dincolo de statisticile care înghit cifrele producţiilor medii la hectar, că recolta a fost bună. Evenimentul de ultimă oră în această campanie de vară râmin acum arăturile. Dar se pare că unităţile agricole din Bărăgan şi-au împletit o cunună din spice de grîu pe care au decretat-o prea devreme cunună de lauri. Situaţia arăturilor de vară în regiunea Bucureşti, unde îşi are sediul grînarul ţării, departe de a ne mulţumi. Un raid prin cîteva unităţi agricole este concludent. Cooperativele agricole de producţie din raionul Călăraşi au eliberat şi arat pînă acum (la aproape două săptămîni după terminarea recoltatului), doar un sfert din suprafaţa planificată, iar perspectiva nu se arată nici ea prea îmbucurătoare. Aproape 40 la sută din maşinile agricole ale acestor C.A.P.-uri s-au defectat şi multe din ele nu se pot repara urgent. Tractoarele au fost mobilizate pentru transportul griului la bază, pentru treieratul mazărea. Două zile a plouat. Din toa- OLGA ŢICLEANU (Continuare în pag. 5-a) Recorduri miniere BAIA MARE. — Colectivele exploatărilor miniere Baia Sprie, Nistru şi Săsar-Baia Mare au atins la săparea unor suitori viteze medii lunare de 75—100 metri în zăcăminte alcătuite din roci dure şi extradure. Performanţa minerilor din cele trei exploatări constituie adevărate recorduri la lucrările de săpare, plasate pe verticală, înregistrarea unor asemenea viteze de lucru în suitori a devenit posibilă datorită aplicării unui nou procedeu de săpare, bazat pe folosirea platformelor mobile. Asigurînd o mai bună poziţie de lucru, platforma permite folosirea utilajului de perforare cu maximum de randament, fapt ce contribuie la obţinerea unei productivităţi superioare cu peste 20 la sută faţă de procedeele clasice de săpare a suitoarelor miniere. (Agerpres) I , SPALĂ PE ALTA • •• După plafonul amenzilor, cei mai „răi“ inspectori comerciali din ţară îi are la ora actuală regiunea Hunedoara. La cite un control soldat cu descoperirea a 4—5 nereguli, inspectorul şef Petru Lădariu aplică contravenţii de 1 000 de lei sau dresează pe loc acte de trimitere în judecată. Ne-am întrebat dacă omul acesta cu părul alb, cumpătat la vorbă, face exces de severitate, e subjugat de fobia incorectitudinii. Realitatea arată că nu. Dacă ne-am referi numai la reţeaua deservirii comerciale din frumosul oraş minier Brad, putem afirma cu mina pe conştiinţă că merită cu prisosinţă amenzile Inspecţiei regionale, date în compensaţia lipsei de exigenţă a unor organe locale, care au prima datorie de a veghea la apărarea avutului obştesc şi a intereselor cumpărătorilor. La O.C.L. Comerţ mixt din această localitate a devenit obicei ca încălcările regulilor de servire, actele de necinste pentru care gestionarii şi vînzătorii primesc amenzi sau avertismente din partea miliţiei să nu fie sancţionate disciplinar de director şi nici puse în discuţia plenului sindical. Dimpotrivă, în jurul lor se creează o atmosferă de compasiune, o „solidaritate“ locală, împotriva organelor de control... pornite să-i oropsească pe bieţii gestionari din Brad. Urmează ospăţuri de consolare, unde şefii comerţului local le reamintesc subalternilor că „apa trece, pietrele rămîn“, unde se bea şi se mănîncă fără plată. Se mai pun la bătaie bateriile de Alba şi de Tîrnave, cu ocazia inventarelor. Filoxera face să se clatine în minţile membrilor comisiilor soclurile aritmeticii, astfel incit unu şi cu unu nu mai fac doi. Trei inventare succeda- VICTOR BOTEZ (Continuare în pag. 5-a) & Cum au ,,beatit gestionarii autoritatea unor șefi © Indispensabilii specialiști de pripas • Prins cu ocaua mică „Cochetul“ face psihologie de trei parale Anul XXIII nr. 6134 marție VIII 1967 6 pagini 25 bani 207 Timpul spicelor GHEORGHE TOMOZEI Cînd, în urmă cu cîţiva ani, au început lucrările uriaşei hidrocentrale „Argeş" a fost găsit (în chip romantic, pare-se, in podul unei case) un manuscris de peste 2 000 de pagini conţinind însemnările unui Ion Arsenescu, fiu de clăcaş pe o moşie a boierilor Berindeşti de la Corbeni. Am avut prilejul să răsfoiesc acest original jurnal şi am avut certitudinea că mă aflu în faţa unui document valoros care se cere grabnic încredinţat tiparului. Din păcate, de atunci, de cinci ani, n-am mai aflat nimic despre ,,Cronica Arsenescului". Nu ştiu care oficialitate culturală (Sfatul popular raional Curtea de Argeş, Casa de creaţie regională, cenaclul literar din Curtea de Argeş) continuă să păstreze peste cele 2 000 de pagini un colb nemeritat. Arsenescu însemnase şi evenimente întîmplate înaintea lui şi graţie acestui fapt am citit pagini despre Tudor Vladimirescu (cu unele detalii inedite faţă de ceea ce, in general, se cunoaşte), despre revoluţia paşoptistă divanurile ad-hoc, Cuza Vodă şi despre războiul de independenţă de la 1877. In plus, date despre soarta ţăranului român. Transcriu dintr-un vechi carnet de însemnări cîteva pasaje dinCronica Arsenescului“. Iată zguduitorul moment al uciderii lui Tudor. : „Scoţîndu-l afară din Mitropolie, după miezul nopţii ei se în- JContinuare în pag. 4-a)