Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)
1967-11-01 / nr. 6211
Biologia şi viaţa Ce este şi ce a adus nou genetica moleculara de prof. dr. ION MORARU adjunct al ministrului sănătăţii şi prevederilor sociale Fiind In mod evident cea mai dinamică ramură a biologiei moderne, genetica moleculară a înregistrat în ultimii ani progrese din cele mai spectaculoase , aceasta, atît din punctul de vedere al descoperirii de noi cunoştinţe fundamentale, cît şi din cel al obţinerii de foloase practice prin aplicarea rezultatelor recente la rezolvarea unor probleme curente de medicină, zootehnie şi agronomie. Larga aplicabilitate a noilor cuceriri din domeniul geneticii moleculare se datoreşte faptului că întreaga funcţionare a organismelor vii este controlată direct sau indirect de către aparatul lor genetic. Datele noi obţinute de geneticienii molecularişti au adus informaţii preţioase asupra modului de organizare a aparatului genetic care sunt valabile deopotrivă pentru fiinţele vii inferioare (bacterii, ciuperci) ca şi pentru cele superioare (plante, animale, om), întrucît organizarea aparatului genetic este în linii mari aceeaşi pentru întreaga lume vie : el este alcătuit din acizii nucleici care înmagazinează şi transmit întreaga „informaţie ereditară" a fiecărei fiinţe în parte. Din acest punct de vedere, se poate spune că acizii nucleici (acidul Dezoxiribonucleic = ADN şi acidul Ribonucleic =■ ARN) „guvernează" funcţionarea şi reproducerea fiinţelor vii asigurînd transmiterea schemelor lor de organizare de-a lungul generaţiilor. Lămurirea modului în care acizii nucleici efectuează această ,,guvernare“ a activităţii fiinţelor vii reprezintă de fapt principala sarcină a geneticii moleculare ca ştiintă, îndeplinirea ei a început cu demonstrarea de către Avery. McLeod si McCarty (în 1944) a rolului ADN ca purtător material al „mesajului genetic“ al fiinţelor vii, a continuat apoi cu lămurirea structurii ADN (Watson şi Crick 1953—1954) şi descrierea ulterioară a tipurilor fundamentale de ARN (ARN mesager, ARN solubil, ARN ribozomial şi ARN viral). Descifrarea detaliată a modalităţilor în care acizii nucleici controlează structura chimică a proteinelor-enzime care, la rîndul lor, determină proprietăţile ereditare ale fiinţelor vii (cu alte cuvinte „codul genetic"), constituie una din cele două realizări majore „de principiu" ale ultimului deceniu : ea aparţine, în principal, muncii a două colective de cercetători conduse de către M. W. Nuremberg şi, respectiv, S. Ochea, din S.U.A. Cea de-a doua mare realizare, datorată savanţilor francezi F. Jacob, J. Monod şi A. Lwoff (distinşi cu Premiul Nobel acum doi ani) se referă la lămurirea modului în care este reglată, la nivel molecular, sinteza şi activitatea proteinelor-enzime în funcţie de necesităţile organismului, impuse de mediul în care se află. (Continuare în pag. a 2-a) GUTUILE „Vino. S-au copt gutuile“. Invitaţia avea, în sine, parfum. Un parfum inefabil, plutind peste întinderi pe care le ştiam de o stranie muzicalitate. Era o chemare către un anotimp. Singularizat la împărăţia dintre ape, el este o parte din toamnă, întins numai pe cîteva zile sau, uneori, pe două — trei săptămîni, transformă singurătăţile Deltei într-un inedit Cézanne. Culorile au transparenţă, îşi pierd din violenţa vitalităţii de vară — sînt calme ca amurgul, grele de sensuri ca toate împlinirile vegetale. Şi ca un regret solar pentru vara ce s-a călătorit — rămîn gutuite. Galbene, pudrc învelite în puf, şi parfumate. Aşadar: „Vino, s-au copt gutuile". Prietenul meu de la Crişan îmi repetă invitaţia în fiecare an. Plecăm, amîndoi, pe gîrliţe, printre grinduri, către frumuseţi. Dunărea ne leagănă placid. — Ce noutăţi, Ioane ? — Ni’ca... Ciudat cum își pun locurile amprenta pe firea oamenilor, întinderile, liniștea cîntată de strigătul păsărilor ce stau ascunse prin stufărișuri, calmează, te înclină spre interiozare, spre o comunicare monosilabică de teamă să nu tulburi echilibrul sonor din jur. — Adică ? — îl silesc. Trebuie să treacă vreme pînă ce, din frînturi de fraze, să realizez un sumar al noutăţilor. Le adaug la cele ştiute. Le compar. In aşezările Deltei există acum un cadru medical la 100 de locuitori Anul acesta au mai fost repartizaţi 4 medici. Ştiu, dintr-o terfeloagă, găsită mai demult la Sulina, că pentru toată Delta nu erau, în 1938, decit 3 medici! Trei medici la peste 20 000 de locuitori stabili... îmi spune că la Jurilovca s-au mai adăugat clădirii școlii două săli de clasă. „Trebuiau !“ zice. Core-DAN PLUTARU (Continuare în pag. 3 a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOU MEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală românoalgeriană, în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIII • nr. 6211 • miercuri 1 XI 1967 • 4 pagini • 25 bani Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, o dată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze La M. T. F. Gura Humorului, un Început bun pe CALEA RENTABILIZĂRII întreprinderea de mecanizări şi transporturi forestiere (I.M.T.F.) din Gura Humorului, cărăuşa lemnului din pădurile regiunii Suceava şi cea mai mare ■unitate de acest gen din ţară, are sectoare la Rădăuţi, Cîmpulung, Gura Humorului, Vatra Dornei și Fălticeni. Fiecare sector, la rîndul său, are mai multe coloane. Zilnic, cele peste 500 de autovehicule ale sale se răspîndesc într-un păienjeniș de trasee. Cu vreo nouă luni în urmă, în ziarul nostru nr. 5965, scriam despre hotărîrea unanimă a colectivului I.M.T.F. Gura Humorului de a pune capăt posturii de „bugetivor", despre căutările sale subordonate găsirii unor căi sigure pentru rentabilizarea producţiei. Ne-am interesat, de curînd. Deci, în loc să se cheltuiască, din buzunarul statului, aproape un milion de lei, nu numai că aceşti bani s-au economisit, dar s-au şi dat beneficii în valoare de 515.000 lei. Cuvîntul de onoare al colectivului I.M.T.F. — Gura Humorului a fost, aşadar, respectat. — Cu atît mai importante apar aceste realizări pentru noi dacă ne gîndim la raza pe care-şi desfăşoară întreprinderea activitatea, la răspândirea oamenilor — ne mărturisea directorul, întreprinderii, tovarăşii! DUMITRU ULIAN, înainte de a trece la enumerarea măsurilor tehnice sau organizatorice, aş vrea să remarc faptul că fiecare dintre salariaţii întreprinderii noastre a înțeles că trebuie M. TINTAR (Continuare în pag. 3-a) care-i stadiul îndeplinirii lat la începutul anului, graiul lor concis și convinacelui angajament formu- lată ce ne spun cifrele în gător: Trim. I Trim. II Trim. III Beneficii--------------------———- ——------------------------—----------------~i-------------Plan I Realizat Plan Realizat Plan Realizat — I •— — 204.000 — 396.000 Pierderi ------------- i--------------i--------------------------------------------------------------397.000 I 85.000 539.000 — 50.000 — Miezul obişnuit al depărtărilor Intr-o poezie a anilor mai tineri găsisem un distih ! „Voi depărtări, depărtări, Cine vă va ajunge oare ?" Nu ştiu de ce mi-a rămas în minte deşi tl credeam uitat alături de alte versuri fi imagini din Esenin sau poate din Stancu. Acum, Intr-una din zile mi l-am reamintit întllnind un om care, am avut certitudinea, și-a apropiat depărtările. Le-a prins în uluitorul contur al kilometrilor, l-au trebuit pentru aceasta 500 000 de km ! „Poate sînt doar un început..." zimbește subțire, deconcertat, Nicolae Constantinescu. Este un fel de a spune. Un fel de a sublinia miezul obişnuit, în ciuda sumei spectaculoase, a muncii care l-a făcut să străbată pe drumurile de fier ale patriei, la bordul locomotivei, jumătate de milion de kilometri. Dar mai avea şi alt sens explicaţia : „Poate sunt doar un început..." L-am intuit în căldura cu care mecanicul Nicolae Constantinescu îşi îndeplineşte îndatorirea de instructor la Depoul C.F.R. de locomotive din Buzău. Prin ceea ce comunica elevilor săi despre elementele diurne ale meseriei în care cunoştinţele de mecanică şi de termică se îmbină cu stăpînirea de sine şi promptitudinea în hotărîri, el îşi ştia „seria kilometrilor“ continuată. Cu elfi ? Fiecare „promoţie“ are 12—16 mecanici. Şi fiecare mecanic va parcurge zeci, sute de mii de kilometri... „Aţi avut, în drum, necazuri ?“ „Nu. „Necazurile" înseamnă lipsă de pregătire sau neatenţie. Şi una şi alta sunt grave — ele pun în pericol valorile ce mi-au fost încredinţate..." Responsabilitatea faţă de muncă proiectează o lumină strălucitoare asupra celor 500 000 de kilometri parcurşi în condiţii de deplină securitate a circulaţiei. Şi sunt convins că dragostea de muncă, conştiinţa responsabilităţii faţă de ea l-au făcut să-şi apropie depărtările îndeplinindu-şi „obligaţiile de serviciu“, acţiune sinonimă cu a fi util, în cel mai înalt grad, societăţii. C. MIHAI Scrisorile şi audienţele, mijloc de cunoaştere a vieţii Imagine de pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier Foto : C. PETRE Omul şi legea: Falsele faţete ale conştiinciozităţii ♦ Semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — Recent a avut loc la Ministerul Industriei Chimice o şedinţă de colegiu. In cadrul ei, s-a analizat modul cum se rezolvă, pe întreaga ramură, propunerile, sesizările şi cererile oamenilor muncii. Ce v-a determinat să luaţi în dezbatere această problemă ? — Analiza nu este întîmplătoare, ocazională. Deşi au fost obţinute progrese în soluţionarea scrisorilor, considerăm că receptivitatea faţă de propunerile şi cererile oamenilor trebuie să crească necontenit. Limite în această privinţă nu există. Dialogul pe care îl purtăm astfel cu oamenii oferă un bogat material faptic. El ne dă prilejul să tragem concluzii preţioase în legătură cu organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, folosirea raţională a timpului de lucru, înlăturarea unor abuzuri sau încălcări ale legalităţii. Este importantă, desigur, rezolvarea fiecărui caz în parte, dar şi mai important este să depăşim cadrul lor singular, particular, să desprindem problemele şi cauzele care le generează. Acestui aspect îi acordăm o deosebită atenţie. Iată un exemplu : am primit din cîteva combinate chimice scrisori ce vorbeau de faptul că la unele instalaţii n-au fost atinşi parametrii prevăzuţi în proiecte sau capacitatea de producţie. Pornind de la aceste semnale, ministerul, cu sprijinul larg al organelor de partid şi sindicale, a organizat o studiere atentă a aspectelor tehnico-economice din toate instalaţiile la care existau greutăţi. S-au putut astfel desprinde cauzele acestei situaţii şi, pe această bază, s-au stabilit şi măsurile necesare. Acţiunea s-a făcut prin antrenarea în 42 colective a unor specialişti de înaltă calificare : oameni de ştiinţă, proiectanţi, cercetători, împreună cu specialiştii din producţie au urmărit timp îndelungat condiţiile tehnice şi organizatorice din instalaţiile şi unităţile vizate şi au elaborat apoi propuneri pentru soluţionarea problemelor existente. Desigur că nu putem spune că s-au înlăturat toate greutăţile, totuşi de pe acum se vede eficienţa acestor măsuri : 17 instalaţii şi-au îndeplinit toţi parametrii proiectaţi, iar 19 au atins sau chiar depăşit capacitatea de producţie prevăzută. Fără îndoială că aceste realizări au avut o contribuţie însemnată la depăşirea cu peste 230 milioane lei a producţiei globale planificate pe primele 3 trimestre ale anului curent. Unele din cauzele ce au făcut greutăţi producţiei au influenţat negativ şi condiţiile de lucru, ceea ce a determinat o creştere a cererilor de sporuri pentru condiţii deosebite de muncă. Soluţionarea pozitivă a uneia sau alteia dintre solicitări nu rezolvă problema în fond. Important este ca oamenii să muncească în condiţii bune de mediu şi să aibă asigurată protecţia muncii şi a sănătăţii. Remedierea unor greşeli de proiectare, efectuarea a noi lucrări de protecţia muncii, completarea şi extinderea unor grupuri sociale au creat salariaţilor posibilităţi de a se feri de accidente şi de boli profesionale. Pentru asemenea măsuri, ministerul nostru are prevăzut un fond de 110 milioane lei. Respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie a muncii şi folosirea judicioasă a fondu (Continuare în pag. 2-a) Mecanizatori de la S.M.T. Inoteşti, regiunea Ploieşti, executînd arături de toamnă pe ogoarele C.A.P. Albeşti Foto : P. COZIA Folosind dreptul de petiţionare, oamenii muncii se adresează organelor de partid, sindicate şi de stat cu cele mai diferite probleme. Scrisorile lor constituie un seismograf sensibil. Prin tematica ce o abordează ele oferă un bogat material faptic, menit să conducă la cunoaşterea mai bună a realităţii şi deci la măsuri de îmbunătăţire a muncii. Organele sindicale, instituţiile centrale, conducerile unor întreprinderi au acumulat în acest domeniu o experienţă valoroasă care poate fi mereu îmbunătăţită şi extinsă. Ziarul nostru solicită activiştii sindicatelor, cadrele de conducere din instituţiile centrale, din întreprinderi să participe la ancheta deschisă de redacţie, spunîndu-şi opiniile, redînd metodele folosite în acest dialog cotidian, precum şi propuneri şi sugestii privind ridicarea calităţii muncii de soluţionare a cererilor şi sesizărilor primite de la cetăţeni. Deschidem aceasta anchetă printr-o convorbire cu tovaraşul CONSTANTIN SCARLAT, ministrul industriei chimice. Bugetul de timp al femeii (IV) Tehnica menajeră la noi şi la alţii Deşi cei mai iluştri bucătari rămîn totuşi bărbaţii, plăcerea şi exerciţiul de a găti sunt proprii femeii, indiferent de ocupaţie şi pregătire profesională. Maria Sklodowska-Curie, care dintre femeile savant a dat ştiinţei cele mai însemnate descoperiri, găsea timp pentru a -şi creşte singură copiii şi a fi o gospodină desăvîrşită. Plăcerea de a face menajul chiar şi pentru o casnică modernă este ameninţată să se transforme în... tortură dacă înghite timp cu nemiluita şi istoveşte. Ea se află, dacă vreţi, în situaţia unui turist pasionat, nevoit să parcurgă zilnic mari distanţe cu căruţa... în loc de tren sau autoturism. Hurducăturile şi durerile de şale îi vor destrăma după cîteva ore disponibilitatea de a admira peisajul. In primul articol din ciclul „Bugetul de timp al femeii, arătam că, potrivit datelor rezultate din ancheta noastră, se consumă în medie 3 ore pentru gătit, dereticat, spălat şi călcat rufe, chiar în ambianţa unei gospodării bine echipate cu aparatura casnică existentă De la data apariţiei acelui prim articol, am primit deja reproşurile unor cititoare, care susţin că ele pierd 5—6 ore cu asemenea treburi din cauza scăzutului randament al „arsenalului“ tehnic menajer. „Aspiratoarele, deşi în ultimul timp au cîştigat în calitate, ne spune economista Florica Vlaicu din Bucureşti, sunt încă prea greoaie, o adevărată „uzină“ pe roţi. Am văzut la diverse expoziţii industriale aparate cu performanţe mai ridicate, însă cu un volum de două ori mai mic. Pe lîngă economia de metal şi de consum al energiei electrice, un asemenea aspirator ocupă un spaţiu mai mic din apartament, este mai uşor de manevrat, ceea ce mi se pare foarte important. In prezent, aparatura noastră de uz casnic, supradimensionată, aglomerează debaraua, baia, holul, camerele de locuit, micşorînd volumul de aer, spaţiul util din apartament“. „Maşinile de spălat rufe sunt din ce în ce mai perfecţionate, aprecia şi Aurica Telehoi, finisoare la Fabrica integrată de lină din Constanţa. Ele au preluat de pe umerii noştri o mare greutate. Din păcate însă, în magazine nu se găsesc întotdeauna piese de schimb, ceea ce face să ne uităm săptămîni de-a rîndul la maşină, ca la o mobilă oarecare. Aş propune să se realizeze şi maşini de spălat de dimensiuni mici pe care să le folosim pentru rufele copiilor“. Aviz uzinei „30 Decembrie" Cugir, cooperativelor „Tehnometal“ şi „Metalo-casnica“, producătoare ale maşinilor de spălat rufe, cu prea puţine piese de schimb. „De proastă calitate sunt unele articole de uz casnic, îndeosebi cele confecţionate din material plastic. E de ajuns să-ţi scape din mînă şi se fac ţăndări — ne spunea inginera Bela Tode din Bucureşti. Aşa sunt rîşniţele de cafea, piper etc. O invidiez pe bunica mea, care foloseşte de 50 de ani o rîşniţă de alamă cam grea, dar fără moarte. Oare tehnologii fabricilor producătoare de articole de uz casnic din material plastic ne cred dispuse să cumpărăm în fiecare lună cîte o rîşniţă. ADRIANA LUSCALOV VICTOR BOTEZ (Continuare în pag 3a)