Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)

1967-11-01 / nr. 6211

Biologia şi viaţa Ce este şi ce a adus nou genetica moleculara de prof. dr. ION MORARU­ adjunct al ministrului sănă­tăţii şi prevederilor sociale Fiind In mod evident cea mai dinamică ramură a biologiei moderne, genetica moleculară a înregis­trat în ultimii ani progrese din cele mai spectacu­loase , aceasta, atît din punctul de vedere al desco­peririi de noi cunoştinţe fundamentale, cît şi din cel al obţinerii de foloase practice prin aplicarea rezultatelor recente la rezolvarea unor probleme curente de medicină, zootehnie şi agronomie. Larga aplicabilitate a noilor cuceriri din domeniul geneticii moleculare se datoreşte faptului că întrea­ga funcţionare a organismelor vii este controlată direct sau indirect de către aparatul lor genetic. Datele noi obţinute de geneticienii molecularişti au adus informaţii preţioase asupra modului de orga­nizare a aparatului genetic care sunt valabile deo­potrivă pentru fiinţele vii inferioare (bacterii, ciu­perci) ca şi pentru cele superioare (plante, anima­le, om), întrucît organizarea aparatului genetic este în linii mari aceeaşi pentru întreaga lume vie : el este alcătuit din acizii nucleici care înmagazinează şi transmit întreaga „informaţie ereditară" a fie­cărei fiinţe în parte. Din acest punct de vedere, se poate spune că acizii nucleici (acidul Dezoxiribo­­nucleic = ADN şi acidul Ribonucleic =■ ARN) „gu­vernează" funcţionarea şi reproducerea fiinţelor vii asigurînd transmiterea schemelor lor de orga­nizare de-a lungul generaţiilor. Lămurirea modului în care acizii nucleici efec­tuează această ,,guvernare“ a activităţii fiinţelor vii reprezintă de fapt principala sarcină a geneti­cii moleculare ca ştiintă, îndeplinirea ei a început cu demonstrarea de către Avery. McLeod si Mc­Carty (în 1944) a rolului ADN ca purtător material al „mesajului genetic“ al fiinţelor vii, a continuat apoi cu lămurirea structurii ADN (Watson şi Crick 1953—1954) şi descrierea ulterioară a tipurilor fun­damentale de ARN (ARN mesager, ARN solubil, ARN ribozomial şi ARN viral). Descifrarea detaliată a modalităţilor în care acizii nucleici controlează structura chimică a pro­­teinelor-enzime care, la rîndul lor, determină pro­­prietăţile ereditare ale fiinţelor vii (cu alte cuvin­te „codul genetic"), constituie una din cele două realizări majore „de principiu" ale ultimului de­ceniu : ea aparţine, în principal, muncii a două co­lective de cercetători conduse de către M. W. Nu­remberg şi, respectiv, S. Ochea, din S.U.A. Cea de-a doua mare realizare, datorată savanţilor francezi F. Jacob, J. Monod şi A. Lwoff (distinşi cu Premiul Nobel acum doi ani) se referă la lămu­rirea modului în care este reglată, la nivel mole­cular, sinteza şi activitatea proteinelor-enzime în funcţie de necesităţile organismului, impuse de me­diul în care se află. (Continuare în pag. a 2-a) GUTUILE „Vino. S-au copt gutuile“. Invitaţia avea, în sine, parfum. Un parfum ine­fabil, plutind peste întin­deri pe care le ştiam de o stranie muzicalitate. Era o chemare către un anotimp. Singularizat la împărăţia dintre ape, el este o par­te din toamnă, întins nu­mai pe cîteva zile sau, u­­neori, pe două — trei săp­­tămîni, transformă singu­rătăţile Deltei într-un ine­dit Cézanne. Culorile au transparenţă, îşi pierd din violenţa vitalităţii de vară — sînt calme ca amurgul, grele de sensuri ca toate îm­plinirile vegetale. Şi ca un regret solar pentru vara ce s-a călătorit — rămîn gu­tuite. Galbene, pudrc înve­lite în puf, şi parfumate. Aşadar: „Vino, s-au copt gutuile". Prietenul meu de la Cri­­şan îmi repetă invitaţia în fiecare an. Plecăm, amîn­­doi, pe gîrliţe, printre grin­duri, către frumuseţi. Du­nărea ne leagănă placid. — Ce noutăţi, Ioane ? — Ni’ca... Ciudat cum își pun locu­rile amprenta pe firea oa­menilor, întinderile, liniș­tea cîntată de strigătul păsărilor ce stau ascunse prin stufărișuri, calmea­ză, te înclină spre interio­­zare, spre o comunicare monosilabică de teamă să nu tulburi echilibrul sonor din jur. — Adică ? — îl silesc. Trebuie să treacă vreme pînă ce, din frînturi de fra­ze, să realizez un sumar al noutăţilor. Le adaug la cele ştiute. Le compar. In aşezările Deltei există acum un cadru medical la 100 de locuitori Anul aces­ta au mai fost repartizaţi 4 medici. Ştiu, dintr-o ter­­feloagă, găsită mai demult la Sulina, că pentru toată Delta nu erau, în 1938, de­cit 3 medici! Trei medici la peste 20 000 de locuitori stabili... îmi spune că la Jurilov­­ca s-au mai adăugat clădi­rii școlii două săli de cla­să. „Trebuiau !“ zice. Core-DAN PLUTARU (Continuare în pag. 3­ a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnul H­OU­ARI BOU MEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţio­nale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adre­sez Excelenţei Voastre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului al­­gerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno­­algeriană, în folosul ambelor popoare şi al păcii gene­rale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIII • nr. 6211 • miercuri 1 XI 1967 • 4 pagini • 25 bani Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, o dată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze La­­ M. T. F. Gura Humorului, un Început bun pe CALEA RENTABILIZĂRII întreprinderea de meca­nizări şi transporturi fo­restiere (I.M.T.F.) din Gura Humorului, cărăuşa lemnu­lui din pădurile regiunii Suceava şi cea mai mare ■unitate de acest gen din ţară, are sectoare la Ră­dăuţi, Cîmpulung, Gura Humorului, Vatra Dornei și Fălticeni. Fiecare sec­tor, la rîndul său, are mai multe coloane. Zilnic, cele peste 500 de autovehicule ale sale se răspîndesc în­­tr-un păienjeniș de trasee. Cu vreo nouă luni în ur­mă, în ziarul nostru nr. 5965, scriam despre hotă­­rîrea unanimă a colectivu­lui I.M.T.F. Gura Humoru­lui de a pune capăt posturii de „bugetivor", despre cău­tările sale subordonate gă­sirii unor căi sigure pentru rentabilizarea producţiei. Ne-am interesat, de curînd. Deci, în loc să se chel­tuiască, din buzunarul sta­tului, aproape un milion de lei, nu numai că aceşti bani s-au economisit, dar s-au şi dat beneficii în valoare de 515.000 lei. Cuvîntul de onoare al colectivului I.M.T.F. — Gura Humoru­lui a fost, aşadar, respec­tat. — Cu atît mai importan­te apar aceste realizări pen­tru noi dacă ne gîndim la raza pe care-şi desfăşoară întreprinderea activitatea, la răspândirea oamenilor — ne mărturisea directo­rul, întreprinderii, tovarăşii! DUMITRU ULIAN, înain­te de a trece la enumerarea măsuri­lor tehnice sau or­ganizatorice, aş vrea să re­marc faptul că fiecare din­tre salariaţii întreprinderii noastre a înțeles că trebuie M. TINTAR (Continuare în pag. 3-a) care-i stadiul îndeplinirii lat la începutul anului, graiul lor concis și convin­acelui angajament formu- lată ce ne spun cifrele în gător: Trim. I Trim. II Trim. III Beneficii--------------------———- ——------------------------—----------------~i-------------­Plan I Realizat Plan Realizat Plan Realizat — I •— — 204.000 — 396.000 Pierderi ------------- i--------------i--------------------------------------------------------------397.000 I 85.000 539.000 — 50.000 — Miezul obişnuit al depărtărilor Intr-o poezie a ani­lor mai tineri găsisem un distih ! „Voi depărtări, depărtări, Cine vă va ajunge oare ?" Nu ştiu de ce mi-a rămas în minte deşi tl credeam uitat alături de alte versuri fi ima­gini din Esenin sau poate din Stancu. A­­cum, Intr-una din zile mi l-am reamintit în­­tllnind un om care, am avut certitudinea, și-a apropiat depărtările. Le-a prins în uluitorul contur al kilometrilor, l-au trebuit pentru aceasta 500 000 de km ! „Poate sînt doar un început..." zimbește subțire, deconcertat, Nicolae Constantinescu. Este un fel de a spune. Un fel de a sublinia mie­zul obişnuit, în ciuda sumei spectaculoase, a mun­cii care l-a făcut să străbată pe drumurile de fier ale patriei, la bordul locomotivei, jumătate de mi­lion de kilometri. Dar mai avea şi alt sens explica­ţia : „Poate sunt doar un început..." L-am intuit în căldura cu care mecanicul Nicolae Constantinescu îşi îndeplineşte îndatorirea de ins­tructor la Depoul C.F.R. de locomotive din Buzău. Prin ceea ce comunica elevilor săi despre ele­mentele diurne ale meseriei în care cunoştinţele de mecanică şi de termică se îmbină cu stăpînirea de sine şi promptitudinea în hotărîri, el îşi ştia „seria kilometrilor“ continuată. Cu elfi ? Fiecare „promo­ţie“ are 12—16 mecanici. Şi fiecare mecanic va parcurge zeci, sute de mii de kilometri... „Aţi avut, în drum, necazuri ?“ „Nu. „Necazurile" înseamnă lipsă de pregătire sau neatenţie. Şi una şi alta sunt grave — ele pun în pericol valorile ce mi-au fost încredinţate..." Responsabilitatea faţă de muncă proiectează o lumină strălucitoare asupra celor 500 000 de kilome­tri parcurşi în condiţii de deplină securitate a circu­laţiei. Şi sunt convins că dragostea de muncă, con­ştiinţa responsabilităţii faţă de ea l-au făcut să-şi apropie depărtările îndeplinindu-şi „obligaţiile de serviciu“, acţiune sinonimă cu a fi util, în cel mai înalt grad, societăţii. C. MIHAI Scrisorile şi audienţele, mijloc de cunoaştere a vieţii Imagine de pe şantie­rul sistemului hidro­energetic şi de navi­gaţie Porţile de Fier Foto : C. PETRE Omul şi legea: Falsele faţete ale conştiin­ciozităţii ♦ Semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — Recent a avut loc la Ministerul Industriei Chi­mice o şedinţă de cole­giu. In cadrul ei, s-a a­­nalizat modul cum se re­zolvă, pe întreaga ramu­ră, propunerile, sesizările şi cererile oamenilor muncii. Ce v-a determi­nat să luaţi în dezbatere această problemă ? — Analiza nu este întîm­­plătoare, ocazională. Deşi au fost obţinute progrese în so­luţionarea scrisorilor, consi­derăm că receptivitatea faţă de propunerile şi cererile oamenilor trebuie să crească necontenit. Limite în această privinţă nu există. Dialogul pe care îl purtăm astfel cu oamenii oferă un bogat ma­terial faptic. El ne dă pri­lejul să tragem concluzii preţioase în legătură cu or­ganizarea ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii, folosirea raţională a timpului de lu­cru, înlăturarea unor abu­zuri sau încălcări ale legali­tăţii. Este importantă, desi­gur, rezolvarea fiecărui caz în parte, dar şi mai impor­tant este să depăşim cadrul lor singular, particular, să desprindem problemele şi cauzele care le generează. Acestui aspect îi acordăm o deosebită­­ atenţie. Iată un exemplu : am primit din cî­­teva combinate chimice scri­sori ce vorbeau de faptul că la unele instalaţii n-au fost atinşi parametrii prevăzuţi în proiecte sau capacitatea de producţie. Pornind de la aceste semnale, ministerul, cu sprijinul larg al orga­nelor de partid şi sindicale, a organizat o studiere aten­tă a aspectelor tehnico-eco­­nomice din toate instalaţii­le la care existau greutăţi. S-au putut astfel desprinde cauzele acestei situaţii şi, pe această bază, s-au stabilit şi măsurile necesare. Acţiu­nea s-a făcut prin antrena­rea în 42 colective a unor specialişti de înaltă califi­care : oameni de ştiinţă, pro­iectanţi, cercetători, îm­preună cu specialiştii din producţie au urmărit timp îndelungat condiţiile tehnice şi organizatorice din instala­ţiile şi unităţile vizate şi au elaborat apoi propuneri pen­tru soluţionarea problemelor existente. Desigur că nu putem spu­ne că s-au înlăturat toate greutăţile, totuşi de pe acum se vede eficienţa acestor măsuri : 17 instalaţii şi-au îndeplinit toţi parametrii proiectaţi, iar 19 au atins sau chiar depăşit capacita­tea de producţie prevăzută. Fără îndoială că aceste realizări au avut o contribu­ţie însemnată la depăşirea cu­ peste 230 milioane lei a producţiei globale planificate pe primele 3 trimestre ale anului curent. Unele din cauzele ce au făcut greutăţi producţiei au influenţat negativ şi condi­ţiile de lucru, ceea ce a de­terminat o creştere a cere­rilor de sporuri pentru con­diţii deosebite de muncă. Soluţionarea pozitivă a uneia sau alteia dintre so­licitări nu rezolvă problema în fond. Important este ca oamenii să muncească în condiţii bune de mediu şi să aibă asigurată protecţia muncii şi a sănătăţii. Reme­dierea unor greşeli de pro­iectare, efectuarea a noi lu­crări de protecţia muncii, completarea şi extinderea unor grupuri sociale au creat salariaţilor posibilităţi de a se feri de accidente şi de boli profesionale. Pentru asemenea măsuri, ministerul nostru are prevăzut un fond de 110 milioane lei. Respec­tarea cu stricteţe a norme­lor de protecţie a muncii şi folosirea judicioasă a fondu­ (Continuare în pag. 2-a) Mecanizatori de la S.M.T. Inoteşti, regiunea Ploieşti, executînd arături de toamnă pe ogoarele C.A.P. Albeşti Foto : P. COZIA Folosind dreptul de petiţionare, oamenii muncii se adresează organelor de partid, sindicate şi de stat cu cele mai diferite probleme. Scrisorile lor con­stituie un seismograf sensibil. Prin tematica ce o abordează ele oferă un bogat material faptic, menit să conducă la cunoaşterea mai bună a realităţii şi deci la măsuri de îmbunătăţire a muncii. Organele sindicale, instituţiile centrale, condu­cerile unor întreprind­eri au acumulat în acest dome­niu o experienţă valoroasă care poate fi mereu îm­bunătăţită şi extinsă. Ziarul nostru solicită activiştii sindicatelor, ca­drele de conducere din instituţiile centrale, din în­treprinderi să participe la ancheta deschisă de redacţie, spunîndu-şi opiniile, redînd metodele folo­site în acest dialog cotidian, precum şi propuneri şi sugestii privind ridicarea calităţii muncii de solu­ţionare a cererilor şi sesizărilor primite de la cetă­ţeni. Deschidem aceasta anchetă prin­­tr-o convorbire cu tovaraşul CONSTANTIN SCARLAT, ministrul industriei chimice. Bugetul de timp al femeii (IV) Tehnica menajeră la noi şi la alţii Deşi cei mai iluştri bu­cătari rămîn totuşi bărbaţii, plăcerea şi exerciţiul de a găti sunt proprii femeii, in­diferent de ocupaţie şi pre­gătire profesională. Maria Sklodowska-Curie, care dintre femeile savant a dat ştiinţei cele mai însemnate descoperiri, găsea timp pentru a -şi creşte singură copiii şi a fi o gospodină desăvîrşită. Plăcerea de a face mena­jul chiar şi pentru o cas­nică modernă este amenin­ţată să se transforme în... tortură dacă înghite timp cu nemiluita şi istoveşte. Ea se află, dacă vreţi, în situaţia unui turist pasio­nat, nevoit să parcurgă zil­nic mari distanţe cu că­ruţa... în loc de tren sau autoturism. Hurducăturile şi durerile de şale îi vor destrăma după cîteva ore disponibilitatea de a ad­mira peisajul. In primul articol din ci­clul „Bugetul de timp al femeii­, arătam că, potrivit datelor rezultate din an­cheta noastră, se consumă în medie 3 ore pentru gă­tit, dereticat, spălat şi căl­cat rufe, chiar în ambianţa unei gospodării bine echi­pate cu aparatura casnică existentă De la data apari­ţiei acelui prim articol, am primit deja reproşurile u­­nor cititoare, care susţin că ele pierd 5—6 ore cu aseme­nea treburi din cauza scă­zutului randament al „ar­senalului“ tehnic menajer. „Aspiratoarele, deşi în ultimul timp au cîştigat în calitate, ne spune econo­mista Florica Vlaicu din Bucureşti, sunt încă prea greoaie, o adevărată „u­­zină“ pe roţi. Am văzut la diverse expoziţii industri­ale aparate cu performanţe mai ridicate, însă cu un vo­lum de două ori mai mic. Pe lîngă economia de me­tal şi de consum al ener­giei electrice, un asemenea aspirator ocupă un spaţiu mai mic din apartament, este mai uşor de manevrat, ceea ce mi se pare foarte important. In prezent, apa­ratura noastră de uz cas­nic, supradimensionată, a­­glomerează debaraua, baia, holul, camerele de locuit, micşorînd volumul de aer, spaţiul util din aparta­ment“. „Maşinile de spălat rufe sunt din ce în ce mai per­fecţionate, aprecia şi Au­rica Telehoi, finisoare la Fabrica integrată de lină din Constanţa. Ele au pre­luat de pe umerii noştri o mare greutate. Din păcate însă, în magazine nu se gă­sesc întotdeauna piese de schimb, ceea ce face să ne uităm săptămîni de-a rîn­dul la maşină, ca la o mo­bilă oarecare. Aş propune să se realizeze şi maşini de spălat de dimensiuni mici pe care să le folosim pen­tru rufele copiilor“. Aviz uzinei „30 Decembrie" Cu­­gir, cooperativelor „Teh­­nometal“ şi „Metalo-casni­­ca“, producătoare ale maşi­nilor de spălat rufe, cu prea puţine piese de schimb. „De proastă calitate sunt unele articole de uz casnic, îndeosebi cele confecţionate din material plastic. E de ajuns să-ţi scape din mînă şi se fac ţăndări — ne spu­nea inginera Bela Tode­ din Bucureşti. Aşa sunt rîşniţele de cafea, piper etc. O invi­diez pe bunica mea, care fo­loseşte de 50 de ani o rîşniţă de alamă cam grea, dar fără moarte. Oare tehnolo­gii fabricilor producătoare de articole de uz casnic din material plastic ne cred dispuse să cumpărăm în fiecare lună cîte o rîşniţă. ADRIANA LUSCALOV VICTOR BOTEZ (Continuare în pag 3­a)

Next