Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)

1967-11-01 / nr. 6211

I­­­N AUDIENTĂ W ^LASINDIC^^J « ISTORICE SPARTACUS - Lira (31 71 71) — 15; 19. PROCESUL DE LA VERONA — înfrățirea (17 31 64) — 15; 17,30; 20. FARAONUL — P o p n l a r (35 15 17) — 16; 10,30. DRAME SUBTERANUL — Republica (11 03 72) — 0,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21,15. O ZI NU TOCMAI NOROCOA­SA­­ Moşilor (12 52 93) — 16; 18,15; 20,30. SORA CEA MARE — Flacă­ra (21 35 40) — 15,30; 18; 20,30. SINGUR PE LUME — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 18; 20,30. AGONIE ŞI EXTAZ - Arta (21 31 86) — 9-14,30 în continuare 17,30; 20,30. — Mioriţa (14 27 14) — 8,45; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30. CENUŞĂ ŞI DIAMANT — Central (14 12 24) — 0; 12; 15; 18; 20,45. COMEDII UN IDIOT LA PARIS — Melo­dia (12 06 88) — 10; 12,IS; 14,30! 17; 19,15; 21,30. — Tomis (21 49 46) — 0; 11,15; 13,45) 10,15; 18,45; 21. — Gloria (22 44 01) — *1 11,15! 13,30; 16! 18,15; 20,30. PROSTĂNACUL — Grivița (17 08 58) — 9 10 !n continuare ; 18,15; 20,30. — Victoria (16 28 79) — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. — Aurora (35 04 66) — 0; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,30. MARELE RESTAURANT — Vi­itorul (11 40 03) — 15,30; 18, 20,30. ȘEFUL SECTORULUI SUFLE­TE — Pacea (31 32 52) — 16, 18, 21. BUNICUL, KYLIJAN ȘI EU — Vitan (21 39 82) — 14,30. CHEILE CERULUI — Union (13 49 04) — 14; 18,15; 20,30. DRAGOSTE LA 0 GRADE — Viran — (21 39 82) — 16,30; 10,30; 20,30. IN FIECARE ZI SARBATOARE — Munca (21 50 97) — 14,30; 16,30; 16,30; 20,30. AVENTURI OPERAŢIUNEA CROSSBOW — Patria (11 86 25) — 0; 11,30; 14; 18.30; 19; 21,30. - Ftllltll (15 63 04) — 0,15; 10,45; 15,15; 10; 10.45; 21,15. PASAREA PHOENIX — Volga (11 91 28) — 0-14,30 in continuare 17,30; 20,30. — Bureţii (15 62 79) — 14,30; 17, 20. POVESTEA ŢARULUI SALTAN — Unirea (17 10 21) — 15,30; 18, 20,30. AMPRENTA — Lumina (16 23 85) — MS: 11,30; t8,45: 16; 18,30; 20,45. SUS MÎINILE, DOMNILOR POLIŢIŞTI ! — Doina (16 35 38) — 11,36; 13,45; 16; 18,30; 20,45. RECOMPENSA — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 10; 20,30. CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU — Giuleşti (17 55 46) — 15,30; 18; 20,30.­­ Rahova (23 91 00) — 15,30; 18; 20,30. C­IMMARON — Cotroceni (13 62 50) — 15,30; 18; 20,30. COMISARUL X — Progresul (23 94 101 — 15,30; 16; 20,30. TESTAMENTUL INCASULUI — Ploieasca (33 20 71) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. — Flamu­ra (23 07 40) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Bucegi (17 05 471 — 15,45; 18,15; 20,45. — Cringasi (17 38 01) — 0; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. PANTOMAS CONTRA SCOT­LAND YARD — Drumul Săli­ (31 28 13) — 15; 17,30; 20. — Da­cia (16 26 10) — 8,15; 20,45 in continuare. SINDBAD MARINARUL — București (13 61 54) — 0; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. — Lucea­fărul (15 87 67) — 8; 10,15; 12,30; 15,30; 17,45; 20. — M o d e r n (23 71 01) 0,30; 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. — Feroviar (18 22 73) -- 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. — Excelsior (18 10 88) — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. SURCOUF, TIGRUL CELOR ȘAPTE MAI —­ Colentina (35 07 09) — 10; 18,13; 20,30. RĂZBUNĂTORII _ Capitol (16 20 17) — 0; 11,15; 13,30; 10; 18,15; 20,30. DOCUMENTARE SUB SEMNUL TRĂINICIEI PRIETENIEI ROMANO-BULGARE . INTILNIREA­­ IN GOLFUL URI­ASILOR ALBASTRI — Timpuri Noi (15 61 10) — 0-21 In continu­am, miercuri î­nd­emone 18.00 — Telecronica economică. In dezbaterea opiniei pu­blice : Conducerea central­izată a economiei și arta conducerii întreprinderilor 18.30 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar 19.30 — Telejurnalul de seară 20.00 — Desene animate 20,10 — Interpretul preferat, muzici populară la cererea telespectatorilor 20.40 — „Misiune de încredere" Participanţii români la Ma­rea Revoluţie Socialistă din Octombrie 21.00 — Avanpremiera 21,15 — Film artistic în premieră : „Ascensor pentru eşafod" 22,35 — Invitatul nostru : Cântăreţul de muzică uşoară Robert Cogol (Belgia) 22,66 — Telejurnalul de noapte Om au fost „ventilaţi“ 10600de Ştiţi principiul : ventilatoarele produc o mişcare a mediului gazos pentru a asigura o continuă pri­menire a atmosferei dintr-o încăpere, hală etc. Cele două ventilatoare de la secţia h­a­omenie din sectorul racorduri speciale, al Uzinei de utilaj pe­trolier din Tîrgovişte, nu au reuşit insă decit să „pulverizeze" 10 600 de lei din fondurile destinate asigurării unor condiţii mai bune d­e mut­a pentru salariaţi. De 17 luni stau nefolosite ! „Vinovatul­ principal pentru această situaţ­ie a fost considerat numai inginerul Gheorghe Volocaru (şeful secţiei) care a şi fost sancţionat cu mustrare scrisă. De ce numai el ? După cum se vede, ventilatoarele ar trebui să primenească şi mentalitatea unora din conducerea uzinei şi din comitetul sindicatului, care îşi declină răspunderea faţă de ducerea la bun sfirşit a mă­surilor de protecția muncii... „Modul gordian“ de la Scăieni a fost tăiat! „Nodul" acesta nu avea nimic comun cu înțe­­leapta celebritate a omonimului său antic, ci era constituit de situaţia creată, pentru navetiştii de la Fabrica de geamuri din Scăieni, de noul mers al trenurilor (valabil din octombrie a.c.) Pierdeau unii cite 45—120 de minute pînă la intrarea în schimb sau după terminarea serviciului, numai din cauza trenurilor. Motiv de continuă nemulţumire, de supărare... Analizînd situaţia, comitetul sindicatului (preşe­dinte Ion Pavel) a ajuns la concluzia că lucrurile pot fi îndreptate dacă navetiştii vor fi grupaţi, cu serviciul, la secfia din Blejoi. Nu vor mai avea ast­fel nevoie de tren , vor putea folosi autobuzele transportului în comun orăşenesc. Conducerea fabricii a ţinut seama de această propunere a sindicatului. Acum, navetiştii nu mai au motiv de supărare... Rubrică realizată de M. COLESIU în cola­borare cu L. BĂRBIERI și M. CISMAR Falsele faţete ale conştiinciozităţii Sînt­ încă oameni, care lip­siţi de o solidă pregătire profesională, încearcă să-şi suplinească golurile cu... tu­peu ! De fiecare dată cînd sintem­ gata să-i prindem în „flagrant delict" şi să-i de­ferim opiniei publice, ne scapă printre degete pozînd în „victime“ ale „mizeriilor" ale „şicanelor“ şi „persecu­ţiilor“. Ei vor (şi din păcate reu­şesc de multe ori) să ne convingă că orice măsură întreprinsă împotriva lor e făcută cu „scopuri ascunse“, pe care noi, ceilalţi, oameni de bună credinţă, nu le cu­noaştem. Incapabili să facă, faţă atribuţiilor ce le revin, pentru a-şi prelungi totuşi existenţa în funcţiile respec­tive ţes tot felul de intrigi. Fac sesizări, memorii la di­ferite organe. Abuzînd de grija permanentă cu care sînt înconjuraţi oamenii muncii, pretind să li se facă „dreptate“. Şi pînă cînd ade-­ vărul iese la suprafaţă, ei trăiesc liniştiţi, punîndu-i în schimb pe alţii pe drumuri de pomană. Căci se fac cercetări, an­chete, pentru ca ei „să fie repuşi în drepturi !“ Dar, pînă la urmă, undeva, fi­rul se rupe. Şi încep să se strîngă dovezi, de netăgă­duit, care dau la iveală mi­cimea lor morală, lipsa lor de pregătire. Şi ne mirăm cum de am putut fi orbiţi atita timp, cum de nu ne-am dat seama de la început de adevărata lor valoare, sau mai bine zis, de lipsa lor de valoare. Cînd li se spune adevărul în faţă, nu­ par impresionaţi, dimpotrivă, reacţionează cu mojicii. După ce şi-au epui­zat şi acest arsenal, încep să-şi piardă cumpătul, să dea din colţ în colţ. Căutând să ocolească adevărul, îşi compun o mină „plină de demnitate“, refuzînd să re­cunoască pînă şi propriile lor semnături, care chipu­rile le-au fost „smulse" prin intimidare. Dar este vremea să le spunem acestor oameni că societatea noastră nu tole­rează asemenea manifestări, că numai o reflectare seri­oasă asupra liniei lor de conduită şi o muncă asiduă, conştiincioasă ii vor ridica la nivelul­­ celorlalţi, întotdea­una cei din jur îi vor ajuta cu toată solicitudinea să de­vină oameni în toată pute­rea cuvîntului. Ei nu trebuie decît să se scuture de men­talitatea de care atâta vreme au fost stăpâniţi. Ne-a îndemnat să aşter­­nem pe hîrtie cele de mai sus „cazul“ inginerei Victo­ria Pănoiu, de la Industria tehnico-medicală din Capi­tală. Şi acum faptele . Angajată întâi ca munci­toare, întrucît nu avea stu­diile terminate, Victoria Pă­noiu, a rămas în aceeaşi si­tuaţie şi după ce şi-a luat examenul de stat ca ingi­neră. De ce a acceptat această situaţie ? Pentru că, nu-i convenea să se anga­jeze în altă unitate ca sta­giară un an de zile. Deşi specialitatea sa este inginer frigotehnist, a renunţat la meseria ei. Şi pentru că s-a „specializat“ pe profilul în­treprinderii la care a lucrat ca muncitoare, a rămas aici. Statul cheltuieşte sume im­portante pentru fiecare stu­dent în parte în timpul stu­diilor în scopul ridicării de noi cadre de specialitate necesare economiei noastre. Dar ea preferă să lucreze într-o cu totul altă meserie, decît cea pentru care s-a pregătit. Aşa se explică de altfel şi rezultatele ei slabe în producţie, după ce i s-a încredinţat postul de şefă de secţie. In loc să muncească însă cu perseverenţă, să-şi însuşească cunoştinţele ne­cesare funcţiei pe care o ocupa, ea n-a făcut decît să ridice tot timpul pretenţii. Pornind de la o comandă executată în secţia al cărei şef era, la care a rebutat un număr mult prea mare de piese, conducerea a făcut un control descoperind multe nereguli. Victoria Pănoiu nu cu­noaşte îndeajuns nici nor­mele interne de producţie, pe care le stabileşte „ad-hoc“ din propria-i iniţiativă, în loc să se străduiască să şi le însuşească cum se cuvine, să vină cu propuneri con­crete pentru îmbunătăţirea lor (lucru pe care nu l-a fă­cut insă niciodată) ea se mulţumeşte să afirme că respectarea lor ar fi deter­minat-o să dea produse de proastă calitate. Şi ea nu poate face aşa ceva ! Cită conştiinciozitate ! Dar din păcate, falsă, luată ca para­van pentru a-şi acoperi ne­regulile săvîrşite. Căci în loc să sprijine ac­ţiunea de reducere a consu­mului de poliamidă, materie de import foarte costisi­toare, ea s-a „ambiţionat“ încercînd să demonstreze că aşa ceva nu se poate. în urma abaterilor de la îndeplinirea sarcinilor de serviciu, întreprinderea i-a desfăcut contractul de mun­că, oferindu-i însă un alt post în aceeași unitate. Această practică neuzitată în cazul desfacerii contrac­tului de muncă conform art. 20 lit. e din Codul Mun­cii, a fost determinată de do­rința colectivului de aici de a o ajuta. Atitudinea şi aşa mult prea îngăduitoare a conducerii a fost interpre­tată de Pănoiu Victoria, ca o şicană. Şi a pornit să bată pe la toate uşile să i se facă „dreptate“ ! A făcut memo­rii la forul tutelar, a venit să sesizeze redacţia noastră, căutând să arunce o lumină nefavorabilă asupra celor care „au îndrăznit“ să o sancţioneze, pentru că „aşa obişnuieşte să procedeze cu cadrele care încearcă să aibă personalitate“. Cercetările pe care Direc­ţia tehnico-medicală din Mi­nisterul Sănătăţii şi Preve­derilor Sociale, corpul de control de pe lîngă ministru cît şi redacţia le-au între­prins la faţa locului, în urma plângerii, au scos la iveală neadevărul celor scrise de Pănoiu Victoria în memorii şi în sesizarea către redacţie. Ca atare mi­nisterul a menţinut hotărâ­rea întreprinderii. Cîţi oameni şi-au pierdut timp preţios, care putea fi mult mai util folosit, cerce­tând o pauză sortită eşecului. Dezinformarea organelor cărora s-a adresat, mijloa­cele folosite pentru a se strecura printre oamenii conştiincioşi care muncesc cu abnegaţie, sunt fapte re­probabile, care ar trebui să o îndemne pe Victoria Pă­noiu la revizuirea compor­tării ei, să o facă măcar acum să înţeleagă cît de mult greşeşte, răstălmăcind bunele intenţii ale celor din jurul ei. E. CHIRIACESCU De la noi, de pe Tirnave­­­Foto : AL. SATMARI Scrisorile şi audienţele, mijloc de cunoaştere a vieţii î I (Urmare din pag. 1­ a) I rilor destinate îmbunătăţi­rii condiţiilor de muncă este asigurată de un control exigent, permanent. — Am reţinut una din concluziile analizei, pon­derea mare a scrisorilor ce reclamă încălcarea le­gislaţiei. — Da, ele reprezintă cir­ca 70 la sută din totalul se­sizărilor. Cel mai adesea în discuţie sunt problemele de salarizare şi încadrare, acor­darea de prime, calificarea şi specializarea cadrelor. Deşi cauzele sunt diverse, le putem reduce totuşi la ne­cunoaşterea legislaţiei sau la lipsa de solicitudine a conducătorilor şi funcţiona­rilor din întreprinderi. In unele locuri, comisiile teh­nice de încadrare nu respec­tă toate condiţiile cerute pentru promovarea într-o categorie superioară. Omu­lui i se dă prin comisie o cla­să de salarizare, ca apoi să se revină, constatîndu-se cu întîrziere că n-a avut vechi­mea necesară în meserie sau studii corespunzătoare. La îngreunarea lucrurilor au contribuit nu rareori şi di­recţiile noastre din minister, care au dat oamenilor răs­punsuri echivoce, neconforme cu realitatea. Aşa s-a în­tâmplat la direcţiile celuloză şi hîrtie, petrochimie, orga­nică. Colegiul a apreciat a­­ceasta ca o nerespectare a măsurilor stabilite într-o şe­dinţă anterioară cu privire la rezolvarea sesizărilor şi reclamaţiilor oamenilor mun­cii şi a luat măsuri cores­punzătoare. Este adevărat că și forma actuală a sistemului de sa­larizare este încă destul de complicată. Ea cuprinde foarte multe și variate re­glementări, emise la diferite nivele (H.C.M., avize ale C.S.P.O.M.S., practica unor ministere, hotărîri judecăto­rești) care conduc la diver­se interpretări din partea serviciilor de specialitate din unităţi. Un studiu co­mun făcut în această direc­ţie de organele centrale ar fi binevenit, ar duce la sim­plificarea lui. Uneori în unităţile noastre nu se respectă nici prevede­rile regulamentului de ordi­ne interioară sau cele ale Codului Muncii, emiţîndu-se dispoziţii fără a fi ascultate cei în cauză. — Ne ar interesa mă­surile stabilite pentru a seca izvorul ce alimen­tează astfel de nemulţu­miri în rindul oameni­lor. — Fireşte, contactul viu cu realitatea pe care îl oferă audienţele şi scrisorile, mij­loc cotidian de rezolvare operativă a atâtor cerinţe trebuie îmbunătăţit perma­nent. In această privinţă avem un îndreptar precis : măsurile stabilite de Plenara­l C. al P.C.R. din aprilie 1968 privind această activi­tate. Mă refer în mod deo­sebit la obligaţia conduceri­lor organelor de stat de a lucra cu grijă, cu competen­ţă şi operativitate in soluţio­narea problemelor ridicate de masa largă a cetăţenilor. Aceasta impune dezvoltarea unui climat de exigenţă şi spirit de răspundere în tra­tarea fiecărui caz în parte. Pornind de la acest princi­piu, am trecut hotărît la eli­minarea unor cauze care generează înmulţirea recla­­maţiilor. Direcţia plan şi or­ganizarea muncii, a stabilit un plan tematic de instruire trimestrială a comisiilor teh­nice din unităţi. Dezbaterea aprofundată, cu ajutorul specialiştilor (economişti şi jurişti) a problemelor lega­te de salarizare şi încadrare va contribui la aplicarea co­rectă, după specific, a pre­vederilor legale. Aplicarea corectă a legislaţiei muncii presupune în primul rînd cunoaşterea ei temeinică. Am stabilit de aceea ca să transmitem operativ unităţi­lor toate actele normative de uz intern (instrucţiuni, avize de interpretare etc.) care reglementează aplicarea legii. In momentul de faţă oa­menii mai pierd încă mult timp sau sunt puşi pe dru­muri în mod nejustificat, a­­tunci cînd solicită diferite acte (de vechime, salarizare, calificare etc.). Cauza ace­stor tergiversări ? Insufi­cienta pregătire şi comodita­tea unora dintre funcţionarii care lucrează în acest sec­tor. Şi cum răul trebuie ex­tirpat de la rădăcină, am trecut la reorganizarea ar­hivelor. Ele au fost încadra­te cu oameni de specialitate, se acordă o atenţie deose­bită conservării şi păstrării documentelor, există o evi­denţă clară a fiecărui act, fapt ce permite satisfacerea operativă a cererilor. Respectarea cu stricteţe a termenului legal de rezol­vare a scrisorilor, fixarea unui program de audiente la nivelul conducerii mini­sterului, exercitarea unui control exigent, sistematic, în unitățile noastre asupra modului în care sunt ascul­tate sugestiile și semnalele critice ale salariaților sunt alte prevederi cuprinse în ordinul ministerului privind rezolvarea propunerilor şi sesizărilor oamenilor mun­cii. Urmărirea îndeaproape a modului în care se aplică ele constituie o preocupare permanentă a tuturor cadre­lor noastre din minister şi unităţi, un mijloc de îmbu­nătăţire a muncii în toate domeniile de activitate. Genetica moleculară I (Urmare din pag. 1-a) Majoritatea cercetărilor din ultimii ani au fost dedi­cate precizării şi dezvoltării cunoştinţelor legate de a­­ceste două mari descoperiri. Ele au fost posibile datori­tă îmbunătăţirii tehnicii de extracţie şi analiză chimică a moleculelor complexe ce intră în constituţia celulelor organismelor, a progreselor realizate în microscopia electronică şi elaborării tot mai perfecţionate a metode­lor logice şi practicii proprii geneticii moleculare. Astfel s-a ajuns la o înţelegere mult mai aprofundată atît a fiziologiei organismelor ca atare cit şi a interacţiunilor virus-celulă gazdă, bacterie­­organism, gazdă şi grefă­­organism-gazdă. De fapt, a­­cestea sînt chiar domeniile de aplicabilitate majoră ale descoperirilor recente din genetica moleculară. Printre obiectivele practice imedia­te In direcţia cărora s-au şi obţinut în ultima vreme succese remarcabile, men­ţionăm : Prepararea de tot mai multe vaccinuri antivi­rale (pe principiul vaccinu­lui antipoliomielitic tip Sa­bin) cu calităţi superioare , lipsă de riscuri pentru gaz­dă şi mare eficientă protec­toare împotriva virusului. Printre tehnicile cele mai remarcabile elaborate în scopul studierii virusurilor trebuie să amintim sinteza reuşită în laborator a ARN viral cu proprietăţi infecti­ve. Alte cuceriri ale biologi­lor se referă la prepararea de substanţe antibiotice cît mai eficiente şi combaterea rezistenţei (genetic contro­late) a bacteriilor faţă de antibiotice ; descifrarea me­canismului intim de sinteză al anticorpilor (pentru ex­plicarea apărării specifice antiinfecţioase şi a reacţiei de rejecţie a grefelor) ; sta­bilirea unor criterii ştiinţi­fice pentru aplicarea grefe­lor în chirurgia plastică şi reparatoare; lămurirea trep­tată a mecanismelor de pro­ducere (şi implicit a crite­riilor pentru tratament) în boli care pînă acum păreau inexplicabile sau cel puţin netratabile, ca : erorile înnă­scute de metabolism, unele malformaţii congenitale, pre­cum şi foarte recenta meto­dă de prevenire a accidente­lor datorite incompatibilită­ţii Rh dintre mamă şi făt ; elaborarea metodelor de sin­teză în laborator a unor pro­teine specifice cu rol fizio­logic capital, ca, de exemplu, hemoglobina ; îmbunătăţirea, cu ajutorul unor metode ştiinţifice riguroase, a dife­ritelor rase de animale do­mestice şi soiuri de plante de cultură ; elaborarea unor metode de combatere ştiin­ţifică a dăunătorilor in zoo­tehnie şi agricultură. Este de asemenea una din direc­ţiile importante ale efortu­rilor oamenilor de ştiinţă crearea unor perspective o­­biective pentru realizarea marii speranţe terapeutice a ultimelor decenii şi anu­me, găsirea unei căi de a­­bordare raţională şi eficien­tă pentru descifrarea pro­blemei cancerului la care geneticienii au un cuvint greu de spus. întreprinderi din alimentaţia publică asiguraţi-vă din timp cu utilajele şi Inventarul pentru camping, terase şi grădini, necesare pen­tru anul 1968 GARNITURA „PESCĂRUŞ* pentru grădini, cofetării etc. • umbrelă inclinabilă • masă metalică demontabilă • scaun pliant cu împletitură din bandă p.v.c GARNITURA „DUMBRAVA“ pentru terase • umbrelă inclinabilă cu franjuri • postament circular pentru umbrelă • şezlong basculant GARNITURA „SIBIU* pentru plaje • umbrelă pliantă tip III • cort umbrelă Toate produsele menţionate mai sus au fost omologate de M.C.I. şi cu excepţia cortului um­brelă au valori de inventar sub 300 lei. Folosiţi creditele de mică mecanizare. Execută şi livrează pe bază de comandă şi contract ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALA RAIONA­LĂ SIBIU str. Abatorului nr. 2 Telefon 1­37­97 întreprinderea forestieră Tg. Secuiesc produce şi livrează pe bază de comenzi ferme fără repartiţie următoarele produse: — şarpante pentru grajd vite 107 capete — şopron pentru sortat fructe — şarpante acoperite pentru sortat fructe — panouri din lemn refolosibile pentru cofraj — podinele pentru schele — ferme pentru magazii de cereale — gherete pentru agenţii de circulaţie C.F.R. — lăzi de uz general (pentru untură, ouă etc.) — barăci refolosibile din P.F.L. şi placaj Tego întreprinderile interesate se vor adresa în scris sau prin telefon nr. 380 Tg. Secuiesc.

Next