Munca, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6264-6288)

1968-01-03 / nr. 6264

Organizarea pe scară naţională a informării şi documentării plinilifice Acad. AUREL AVRAMESCU directorul Centrului de documentare ştiinţifică al Academiei După împlinirea a două decenii de la fiinţarea Republicii, intraţi în anul nou, 1968, oamenii muncii din ţara noastră îşi îndreaptă eforturile spre îndepli­nirea măreţelor sarcini ce decurg din Directivele C.C. al P.C.R. aprobate de către Conferinţa Naţională a partidului din 6—8 decembrie 1967. Evidenţiind rolul considerabil al cercetării tehnico­­ştiinţifice în asigurarea progresului economiei mo­derne şi necesitatea unei cit mai strînse legături între cercetare şi practică. Directivele stabilesc obiectivele şi cadrul în care se va dezvolta colaborarea între co­lectivele şi organele de cercetare de toate nivelele cu unităţile productive şi cu oamenii muncii care luptă în prima linie a bătăliei producţiei. Documentarea şi informarea recunoscute azi una­nim ca factori esenţiali pentru eficienţa activităţii de cercetare dar şi pentru cea de producţie, vor trebui mult îmbunătăţite, spre a putea satisface cerinţele ample solicitate de viaţă. Cu metode vechi, convenţio­nale nu se va mai putea face faţă nici torentului de documente ce sosesc din lumea întreagă şi nici necesi­tăţilor de informare ce vor apare. Se cer măsuri noi, curajoase, efective. Directivele prevăd în acest scop între atribuţiile extinse ale Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţi­fice organizarea pe scară naţională a informării şi do­cumentării ştiinţifice. Pentru prima dată în ţara noas­tră se întrezăresc măsuri organizatorice de anvergură pentru crearea unui sistem naţional de informare ştiinţifică Comisia din Consiliul Naţional al Cercetării Ştiin­ţifice, însărcinată cu coordonarea documentării, a ela­borat în colaborare cu principalele organe de docu­mentare, un studiu cuprinzător privitor la progresele realizate în acest domeniu, lipsurile organizatorice şi funcţionale existente, principiile de bază ale unei organizări raţionale, făcînd propuneri de măsuri pen­tru îmbunătăţirea activităţii de documentare şi in­formare. Scopul final al măsurilor este organizarea unui sistem unitar, coerent şi coordonat, de informare şi documentare. Necesitatea creării unui astfel de sistem rezultă în primul rînd din economia de timp, de cadre și de mijloace devenite disponibile ca urmare a coordonării (Continuare în pag 2­a) ) „...semne j I bune de | | belşug...“ 1 j La Hunedoara, a­­jj \­nul 196S a venit ceva A ft mai degrabă. L-au X 3 intîmpinat numeroa- 13 ^ se colective din Com- Q ft binatul siderurgic — \ v cum ar fi oţelarii de V 3 la „electrică“, agio- B ft metaforistic, lamino- A a tiştii; ei au ajuns V j să-şi poansoneze pro- B te dusele lor cu inscrip-­a ft ţia: „Producţie 1968“, V 3 încă din decembrie 0 J 1967" 0 js Totuşi, tradiţional, X 5 Anul Nou a fost săr- y S bătorit de siderur- n rt gişti la ora de hotar X J dintre 1967 şi 1968. y Jt In marea sală a d­u- n ft bului „Siderurgistul", a ft la noua şi moderna V N cantină — aflată încă u ft în construcţie —, la A ft restaurantul „Corvi- X 3 nul" şi în celelalte U ^ locuri, siderurgiştii A x hunedoreni au întîm- a * pinat cu mare bucu- y 3 rie şi voie bună rj ft noul an. A ft Dar, nu puţini au V S fost însă aceia care, B ft în noaptea de reve- a ft lion, au închinat lui \ j 1968 „cupe“ scînteie- B ft toare de oțel incan- A ft descent. La oțelăria y­­ nr. 2 — deocamdată B ti cea mai modernă din A ft ţară — oamenii au X ft vegheat, cu grija din- y \ totdeauna, la con- B \ turarea primelor lin- \ i gouri care marcau w i­ începutul unui nou n ft on de victorii mun- X 3 citoreşti. Atmosfera ta \ de pe platforma cup- Q ft toarelor de mare ca- A ft pacitate, dominată de y j şuieratul specific al U ft oxigenului folosit la A ft elaborarea oţelului, X \ sublinia biruinţa noii U ft tehnologii de valoa- A ft re mondială încetă- X 3 ţenită aici, exprima ta N tendința in plină as- n ft censiune a celor ce \\ y adaugă noi valențe y Jft oțelului românesc. B I SABIN IONESCU (J ft (Continuare a w în pag. 3-a) V Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV ■ nr. 6264 miercuri 3 I 1968 B 4 pagini W 25 bani Plecarea tovarăşilor Mae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil in R. 8. F. Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, îm­preună cu­ tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat în R.S.F. Iugoslavia, unde, la invita­ţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlă­­deanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, mem­bri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, se­cretari ai C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obş­teşti. (Agerpres) înainte de plecare, la gara Băneasa DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1968 Măsuri pentru valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor . Capacitatea proiectată— o mărime dinamică împlinite, oamenii de la „Electrofar“ din Capitală s-au pregătit minuţios pen­tru îndeplinirea sarcinilor sporite de plan ce revin întreprinderii în 1968. Bunăoară, va trebui reali­zată o producţiie cu peste 20 la sută mai mare decit realizările din 1967. Şi a­­cest spor se cere înfăptuit cu aceleaşi capacităţi de lucru, cu aceleaşi maşini şi cu aceiaşi oameni. Care sunt căile alese pentru a face faţă sporului amintit? Răspunsul la această în­trebare l-au dat participan­ţii la dezbaterea cifrelor de plan. De pildă, deşi ca­pacitatea proiectată a fost atinsă şi depăşită, viaţa do­vedeşte că ea nu este o mă­rime rigidă, fixă, ci dina­­rp­ilă şi deci mai sunt încă rezerve de creştere a indi­cilor intensivi în utilizarea maşinilor şi instalaţiilor. Bineînţeles, ci acest ser pre­supune luarea neîntârziată a unui complex de măsuri cum sunt: aprovizionarea Anul 1968 este pentru colectivul Uzinei de prelu­crare a maselor plastice din Iaşi un an dens, cu sarcini sporite, dar pe deplin rea­lizabile chiar din primele zile ale lui ianuarie. Aceas­tă concluzie a reieşit clar cu ocazia dezbaterii, de că­tre cadrele de conducere, a sarcinilor ce revin colec­tivului de aici pe 1968. După cum a menţionat ing. Gh. Paftală, directorul ritmică a locurilor de mun­că cu materii prime şi materiale, o strînsă cola­borare între secţii, întă­rirea disciplinei în muncă şi utilizarea din plin a fie­cărei ore, a fiecărui minut, continua perfecţionare a fabricaţiei pe întregul flux. — Aprovizionarea din timp a locurilor de munca — arăta ir.1 cuvântul său ing. Aurel Borlea, secreta­rul comitetului de partid uzinei, producţia globală va creşte cu 44 la sută faţă de cea realizată în 1967. A­­cest spor se va obţine pe seama intrării în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, printre care in­stalaţia de fabricare a sa­cilor din polietilenă şi fa­brica de oxigen, precum şi­­pe baza creşterii produc­­­­tivităţii muncii cu aproape 20 la sută faţă de 1967. Vor căpăta viaţă, în continuare,­­, eliminarea întârzierilor şi absenţelor nemotivate, sincronizarea operaţiilor între secţii şi întărirea cooperării facilitează folo­sirea cu indici mai înalţi a fiecărui agregat. Spun a­­ceasta, întrucît, cu toate rezultatele bune obţinute, realizările puteau fi şi mai P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3­ a) măsurile conturate în ca­drul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Va fi asigurată o mai bună organizare a unor locuri de muncă din atelie­rul ţevi P.V.C. Potrivit pla­nului de cercetare ştiinţi­fică urmează să fie efec­tuate în acest an studii la­ N. GRUNZU (Continuare în pag. 3-a) Spre o înaltă productivitate prin utilizarea deplină a maşinilor Cuvîntarea tovarăşului Nicolai­ Ceauşescu, Secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Ce­tăţeni ai Republicii Socialiste Româ­nia, încheiem încă un an de muncă rod­nică, de creaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pâ­­mîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale , îndepli­­nindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţio­nală s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea mul­tilaterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instau­rarea republicii , împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a Româ­niei— poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi mai măreaţă, a patriei noastre socia­liste. Conferinţa Naţională a Partidului Co­munist Român a pus în faţa tuturor ce­tăţenilor sarcini de cea mai mare însem­nătate pentru progresul orînduirii socia­liste­, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizînd unele din mă­surile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Sîntem convinşi că în anul care vine clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor mă­reţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îm­bunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al na­ţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de­ ase­menea, noi victorii în lupta forţelor îna­intate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social­ şi pace. In acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imperia­lismului : continuarea şi intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de în­cordare şi primejdie pentru pacea po­poarelor. Pătrunsă de spirit de­ răspun­dere faţă de interesele majore ale ome­nirii, România a desfăşurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internaţională ; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea prin­cipiilor de încredere şi colaborare intre popoare, pentru egalitate în drepturi şi res­­pect faţă de independenţa şi suvera­nitatea fiecărei ţări, faţă de dreptul fie­cărei naţiuni de a urma nestînjenită ca­lea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate s puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor undamentale ale politicii noastre exter­­ne : întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvol­tarea colaborării şi cooperării interna­ţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale — de care depinde forţa­­ şi coeziunea întregului front antiimperialist. În eforturile pe care lI­ depunem sîntem animaţi de convingerea că forţele socia­lismului, democraţiei şi progresului so­cial vor obţine noi succese în lupta îm­potriva imperialismului, a reacţiunii, pen­tru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apro­piat, pentru apărarea păcii în lume. Ingăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prile­jul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă ureţi din toată inima, dumneavoastră , muncitori­lor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor ce­tăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor nă­zuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperi­tatea patriei, pentru bunăstarea şi feri­cirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al na­ţiunii noastre socialiste — pentru socia­lism, pentru pace şi prietenie între po­poare. I LA MULŢI ANI ! REVELION 1968 La clipa aceea dintre ani, de-a lungul şi de-a latul pămîntului românesc, s-au ridicat, pline, cupele bucu­riei, cetăţenii patriei noastre întîmpinînd pe 1968 cu urările străbune de belşug şi fericire. Din multele case primitoare pe unde am fost, în noaptea sărbăto­rească a Anului Nou, am reţinut cîteva secvenţe : Semnificaţia luminilor.. Noapte de hotar între 1967 şi 1968. Ca o diademă s-au aprins, împodobind in strălucirea lor bradul fal­nic, 20 de becuri roşii, gal­bene şi albastre — culorile drapelului românesc, 20 de becuri marcînd, simbolic, numărul de ani luminoşi parcurşi de la proclamarea Republicii dragi. Cele 20 de becuri mai au însă, pentru oamenii aflaţi in jurul bradului, şi o altă „semnificaţie“, strict loca­lă : numărul lor indică al XX-lea revelion pe care marea familie a muncito­rilor de la uzina „Griviţa Roşie" îl petrec împreună, cinstind sărbătoreşte şirul succeselor. Li-s dragi simbolurile luminoase griviţenilor. Şi astfel au făcut să sclipeas­că 16 artificii, cu steluţe de foc, „nominalizind“ nu­mărul milioanelor date, în anul ce s-a scurs, ca bene­ficii peste plan. Lingă cetina „ninsă de lumini“ la mese încărcate cu alese bucate, ciocnesc paharele cazangiii, strunga­rii, mecanicii, tehnicienii şi inginerii, împreună cu familiile lor, toastează pen­tru noi izbînzi în anul 1968. Printre ei, soţii Tudo­se şi Valeria Drăghici, ambii muncitori în uzină, cazangiul Iancu Constanti­­nescu, maistrul Ion Popes­­cu, inginerul Constantin Dogaru, toţi oameni care prin munca, dragostea şi entuziasmul lor au făurit şi făuresc o părticică din prestigiul de care se bucu­ră marca uzinei. Jean Beiu, directorul general al uzi­nei, Nicolae Domnişan, preşedintele comitetului sindicatului, urează cu căldură tuturor familiilor aflate aici multă fericire, prosperitate, succese in ac­tivitatea de viitor. In pocnete de bici şi su­nete de zurgălăi, în aplau­zele mulţimii vesele, se dă D. NEGOIŢA (Continuare în pag. 3-a) Imagine de la Carnavalul tineretului din Capitală TELEGRAMA Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului­ Central al Partidului Comunist din Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri ale­ Republicii Socialiste România, al poporu­lui român şi al nostru personal, vă adresăm dumnea­voastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba şi poporului frate cuban un călduros salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei eliberării, ziua naţională a Cubei. Poporul român manifestă solidaritate deplină faţă de lupta eroicului popor cuban împotriva imperialis­mului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei. , Oamenii muncii din ţara noastră se bucură "din toată inima de realizările de seamă pe care harnicul popor cuban le-­a obţinut în construcţia socialismului. Ne exprimăm convingerea că legăturile frăţeşti de prietenie şi colaborare tovărăşească statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Cuba, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba se vor dezvolta în continuare, în interesul ambelor noa­stre popoare, al unităţii sistemului socia­list mondial, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next