Munca, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6264-6288)
1968-01-03 / nr. 6264
VALORILE ARTISTICE ALE FILMULUI DE ŞTIINŢĂ POPULARIZATA Cercetând programele cinematografelor pe ultimele trei luni am constatat că în această perioadă publicului i-au fost prezentate doar trei filme de ştiinţă şi două documentare, din cele 80 realizate anul acesta de Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“. Motivele: existenţa unui singur cinematograf dedicat acestui gen, sistemul nejudicios de selecţionare, cuplarea nu întotdeauna inspirată a filmelor artistice cu un film documentar sau ştiinţific, slaba popularizare, pasivitatea inexplicabilă a D.D.F.ului. Mijloc modern de informare şi instruire, filmul de ştiinţă popularizată nu este folosit pe măsura cerinţelor publicului larg, singura ineficientă provenind dintr-o difuzare defectuoasă. Prezenţa permanentă a filmului de ştiinţă popularizată pe afişul tuturor cinematografelor, reluarea serilor de gală a filmului ştiinţific, utilizarea lui în cadrul simpozioanelor, conferinţelor, prelegerilor susţinute la ,universităţi populare, muncitoreşti, la case de cultură şi cluburi, va lărgi posibilităţile noastre de informare, film , va deveni o necesitate, o obişnuinţă, îşi va dobîndi astfel un public propriu, dornic de nou, receptiv la fenomenele complexe ale vieţii, se va scoate din anonimat volumul de muncă şi forţă creatoare inepuizabilă a entuziaştilor săi realizatori. Prin definiţie filmul de ştiinţă popularizată se adresează unui public larg, variat din punct de vedere al nivelului de instruire, al profesiunii, al preferin-'elor. Planul tematic este în aşa fel alcătuit tocmai în scopul de a răspunde acestei varietăţi de cerinţe. Preocuparea de prim ordin a regizorilor rămîne, însă, eficienţa şi, implicit, accesibilitatea filmului. „Filmul de ştiinţă popularizată trebuie să fie un spectacol. Nu oricine, oricind, este distis să primească o lecţie". (Dona Barta, regizor — Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“). „Spectatorul vine de cele mai multe ori neavertizat, nepregătit pentru vizionarea unui film de ştiinţă. Acest public trebuie cucerit, şi cred că principala cale de a-i cuceri interesul este cerut descoperirii exercentului senzaţional spectaculos în fiecare fapt ştiinţific, bineîneles fără denaturarea acestuia. Faza didacticismului a fost depăşită. Didacticul este util, dar nu intră 'n sfera n-"ocupărilor noastre“. (Zoltán Ferner, regizor — Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“). Astfel , conceput, filmul de ştiinţă deschide seria unor discuţii ample, incită la noi puncte de vedere şi noi modalităţi de exprimare, noi metode de lucru. Se pune deseori întrebarea în ce măsură filmul de ştiinţă popularizată poate fi situat pe coordonate realmente artistice. Iată cîteva opinii care încearcă să clarifice această dilemă: „în măsura în care trezeşte nu numai interesul dar şi emoţia şi conţine un punct de vedere inedit, al creatorului, filmul de ştiinţă popularizată poate fi inclus în perimetrul celei de a şaptea arte. Subiectul, conţinutul ştiinţific nu impun neapărat şi o anume formă. Absenţa emoţiei este identică cu absenţa artei. Noi ne străduim să nu realizăm filmele ca pe nişte broşuri în imagini“ (Dona Barta). Spunind film, spunem artă, fie că el este film de ştiinţă. Alegerea elementului esenţial din fenomenul prezentat, facilitarea înţelegerii lui, decupajul, montajul, ilustraţia sonoră convergînd la realizarea artistică a unei idei, toate acestea se, convertesc în elocvenţa imaginii, intr-un nou mod de cunoaştere — cunoaşterea emoţională. Filmul de ştiinţă popularizată e o lecţie, dar o lecţie bine şi frumos făcută. O asemenea demonstraţie o oferă Ion Bostan cu filmul său „Stîrcul — pasăre reptilă“. Viaţa păsărilor e viaţa însăşi. Surprinderea elementelor vitale, perene, semnificaţiile metaforice ale perpetuării speţelor, şi, în esenţă, a vieţii, în timp, creează la spectator sentimentul echilibrului universal şi al integrării sale în fluxul naturii. „Aş putea aminti aici colaborarea fructuoasă dintre specialişti şi regizori. Consultantul ştiinţific cufundat în cifre, formule, aparate, date exacte, pierde uneori din vedere dramatismul procesului de cunoaştere însuşi, poezia unor universuri insolite dezvăluite cu ajutorul aparatului de filmat. Aici intervin fantezia, ochiul proaspăt al regizorului care surprinde semnificaţiile umane, poetice chiar. Aşa cred că trebuie concepută această colaborare“. (Zoltán Terner). „Tonul doct, expunerea rigidă a faptelor sugerează didacticul şi micşorează atenţia. Aceleaşi lucruri spuse într-o formă artistică, prezentate printr-un scenariu plin de fantezie, sunt reţinute mult mai uşor “(Ştefana Steriade, cercetător la Institutul de psihologie al Academiei R.S.R.). Aparatul de filmat oferă posibilităţi nelimitate de pătrundere în intimitatea fenomenelor, de urmărirea lor în timp, de evidenţierea legilor precise ale naturii, ale echilibrului general. „Trebuie dragoste pentru fenomenele filmate, ne spu- nea Dona Barta. Am lucrat la „Efemere" trei ani, trei veri la rînd. Şi nu numai , dragoste, dar şi răbdare , pentru căutarea şi surprinderea amănuntului semnificativ, care face parte dintr-un ansamblu, un angrenaj uriaş în care existăm şi noi. In ultimă instanţă şi filmul acesta este un film dspre oameni*. Aparatul nu trebuie să fie numai un instrument de cercetare, ci şi un mijloc de exprimare artistică. Dacă s-ar rezuma să fie un instrument, ar fi un film pentru specialişti, îmbinîndu-le însă, se va crea filmul de ştiinţă popularizată. ALINA POPOVICI Organizarea pe scară naţională a informării şi documentării ştiinţifice (Urmare din pag. 1-a) şi planificării activităţii de informare, cît şi a dotării unităţilor de documentare şi informare cu mijloace tehnice moderne, corespunzător cu rolul şi importanţa ce o au. Conform analizei întreprinse, organele de documentare actuale se pot grupa în trei nivele : a) nivelul întreprinderilor şi instituţiilor, avînd în sarcină documentarea şi informarea pe temele şi pe fazele cercetării, b) nivelul ramurii, pentru documentarea în profilul respectiv, c) nivelul general, pe mai multe ramuri şi discipline In această fază a dezvoltării unităţilor la diferite nivele se impune un efort colectiv în vederea înlăturării neajunsurilor existente pe linia organizării şi coordonării activităţii, evitarea paralelismelor şi dublărilor de eforturi, completarea golurilor în informare, pregătirea cadrelor pentru unităţile productive sau de cercetare, dezvoltare şi proiectare pentru satisfacerea cerinţelor de documentare pe teme ce sunt greu de acoperit de către alte unităţi de documentare. Comisia din C.N.C.S., însărcinată cu studiul documentării a reuşit, în strînsă colaborare cu conducerea unităţilor respective, să sisteze multe activităţi de dublare şi să simplifice publicaţiile a căror tematică se suprapune, completînd totodată, documentarea în unele subdiscipline rămase neacoperite. Şi, totuşi, s-au constatat şi comportări negative. In ciuda convenţiilor bilaterale de coordonare a activităţii de documentare, unele unităţi au creat noi paralelisme. Cu toate acestea, în multe unităţi de documentare se desfăşoară o muncă rodnică pe linia modernizării metodelor şi mijloacelor de lucru. In vederea sporirii eficienţei informării şi uşurării proceselor de prelucrare, sistematizare şi regăsire a informaţiilor s-a întocmit un studiu privind metodele moderne de lucru aplicate în diferite ţări, metode care au în vedere folosirea utilajelor mecanizate şi automatizate. De asemenea, se fac experienţe pentru verificarea acestor metode şi adaptarea lor la condiţiile şi cerinţele de informare din ţara noastră. Astfel de activităţi se efectuează de Centrul de documentare ştiinţifică al Academiei şi Institutul central de documentare tehnică, precum şi de unele unităţi de informare şi documentare din institute de cercetări şi din mari întreprinderi. Pentru pregătirea premiselor introducerii unor metode moderne de informare, ca indexarea coordonată pe bază de „tezaure“ de descriptori, s-au iniţiat lucrări pentru elaborarea unor vocabulare de termeni caracteristici controlaţi în diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Existenţa unor organe de documentare şi informare, oricît de bine organizate, nu asigură încă o conlucrare armonioasă şi o coeziune suficientă. Tendinţa modernă în organizarea informării şi documentării se manifestă prin crearea unor sisteme naţionale unitare, care să cuprindă în sfera lor de preocupări toate instituţiile şi organele de informare şi documentare. Cu toate diferenţele mari ce există pe plan mondial între formele de organizare adoptate în diferite ţări, se impune din ce în ce mai mult principiul coordonării centralizate a activităţii de informare în ansamblul ei, alături de specializarea descentralizată pe domenii şi probleme. Intr-un sistem modern de informare şi documentare, informarea pe diverse teme şi informarea curentă generală sunt două aspecte care trebuie să coexiste armonios. Elaborarea de instrumente de Informare bibliografică de interes naţional (bibliografia curentă naţională, catalogul colectiv al cărţilor etc.) revine în mod natural marilor biblioteci, în cazul ţării noastre, Bibliotecii centrale de stat. Asigurarea evidenţelor de materiale documentare de care se dispune pe plan regional şi local este util să fie concentrată în jurul bibliotecilor universitare, de învăţămînt superior, ale filialelor Academiei sau ale marilor biblioteci publice din oraşele ţării. Desigur, pînă atunci, va fi necesară rezolvarea şi a altor numeroase aspecte importante din punct de vedere metodologic, cum sînt: adaptarea tehnicii actuale de informare şi documentare la toate nivelele, introducerea mecanizării şi automatizării operaţiilor, orientarea dotării unităţilor cu baza materială şi cu cadre de specialitate şi altele. Intr-o perspectivă nu prea îndepărtată, organizarea pe scară naţională a unui sistem unitar de informare şi documentare va permite colectivelor de cercetare din institute ştiinţifice şi din unităţile economice să analizeze temele planificate pentru a stabili domeniile ştiinţifice şi tehnice care ar putea să concureze la rezolvarea acestora, pentru ca apoi, dînd comenzi prin telex, în limbaje codificate, unui mare Centru de calcul şi de informaţie, dotat cu calculatoare de mare capacitate, să li se retransmită selectiv, tot prin telex, datele informative de care au nevoie pentru începerea şi conducerea justă a cercetărilor. Centrul de informare, odată sesizat de o cerere, poate să transmită beneficiarului cu regularitate cele mai noi informaţii privind un domeniu mai îngust sau mai larg în legătură cu temele ce le are în sarcină. Unui astfel de centru i se va putea cere fotocopii şi microfilme de pe toate documentele înregistrate, care se transmit, fie prin poştă, fie, în viitorul mai îndepărtat, prin telefotografie sau televiziune beneficiarului. Centrul cibernetic de informaţii va putea fi programat să urmărească automat lucrări sintetice care interesează organele de conducere și coordonare a cercetării şi dezvoltării, sau să raporteze rezultatele aplicării unor descoperiri ştiinţifice, respectiv, invenţii tehnice. Un astfel de Centru va putea fi pus uşor în legătură prin cablu cu centre de informare din alte tari, cu care ar putea efectua schimburi operative de informaţii, contribuind astfel la ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei acestei activităţi de mare importanţă pentru mersul înainte a întregii noastre societăţi. Braţele viguroase ale macaralelor „descătuşează“ porţile luminii (Imagine de pe şantierul hidrocentralei de la Porţile de Fier) Foto : S. EMIL FILME ISTORICE FARAONUL — Pacea (31 32 52) — 13; 16,30; 20,15. SPARTACUS — Colentina (35 07 09) __ 15 ; 18,30. DRAME UN BARBAT SI O FEMEIE — Patria (11 86 25) — 8; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. MANUELA — Lumina (16 23 35) — 9,30; 15,45; 18,15; 20,30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Giulesti (17 55 40) — 10; 15,30; 18; 20 30. AL ȘAPTELEA CONTINENT — Dacia (16 26 10) — 8—21 In continuare — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 18; 20,30. CEA MAI LUNGA NOAPTE — Bluest! (15 62 79) — 15,30; 18, 20 'a. REPUBLICA SKID — Grivita (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL 111 __ Unirea (17 10 21) — 16; 18,15; 20,30, — Lira (31 71 71) — 15,30; 18; 20,30. DRAGOSTEA UNEI BLONDE — Central (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. OCOLUL — Volga (11 91 20) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. ZOSIA — DOI — Floreasca (33 29 71) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CINE VA DESCHIDE UŞA ? — Rahova (23 91 00) — 15,30; 18; 20,30. VULTURII ZBOARA DEVREME — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. COMECTI O SUTĂ UNU DALMAŢIENI — Festival (15 63 14) — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,30; 21. — Mioriţa (14 27 14) — 9; 11.ÎS; 13,30; 16; 18,15; 20,30. REGINA DE ZAPADA — Capitol (16 29 17) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. TREIZECI DE ANI DE VESELIE — Doina (16 35 38) — 12; 14; 16; 18,15; 20,30. MARTIN SOLDAT — Bucegt (17 05 47) — 9; Í 1.15; 13,30; t6; 18,15; 20,30. — Tomis (21 49 46) — 9; 16; 18,15; 20,30. — Flamura (23 07 40) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. MARELE RESTAURANT — Moșilor (12 52 93) - 15,30; 18; 20,30. PROFESORUL DISTRAT — Vitan (21 39 82) - 15,30; 18; 20,30. MUZICALE CIND TU NU EȘTI — Luceafărul (15 87 67) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45. — Gloria (22 44 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. O FATA FERICITA — Popular (35 15 17) — 15 , 17; 19 , 21. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18, 20,30. aventuri ESCROC FARA VOIE — Republica (11 03 72) — 8,30; 10,30; 12,45; 15, 17; 19,15; 21,30. — București (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. — Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUF - Victoria (16 28 79) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. — Arta (21 31 86) - 9; 16; 18,15; 20,30. LOANA — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. — Munca (21 57 90) — 16; 18,15; 20,30. JOCURI NESCHIMBATE — Feroviar (16 22 73) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21. — Excelsior (18 10 88) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. — Aurora (35 04 66) — 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — înfrățirea (17 31 64) — 14; 16; 18; 20. — Drumul Sării (31 28 13) — 15; 17,30; 20. — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18, 20,30. ZECE NEGRI MITITEI - Crîngași (17 38 81) — 15,30; 18, 20,15. — Cosmos (35 19 15) — 14,30; 16,30; 18,30 ; 20,30. FANTOMAS CONTRA SCOT LAND YARD — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. DOCUMENTARE ALO, JAPONIA — Timpuri Noi — 9—21 In continuare. ATENȚIUNE, PĂRINŢI ! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme : „Un bărbat şi o femeie", „Dragostea unei blonde", „Loana". Aspect de la Muzeul de etnografie din Iaşi Foto : ST. ALBESCU I BIROUL DE CONSULTAŢII JURIDICE Al ZIARULUI MUNCA CASANDRA TIRIPLICA — Moroieni — regiunea Ploieşti. Dacă v-aţi reîncadrat în muncă în termen de 90 de zile de la desfacerea contractului dv. de muncă, conform art. 19 Codul Muncii (demisie) în scopul de a vă urma soţul care îşi avea serviciul în altă localitate, şi face dovada acestui lucru, la noul loc de muncă vechimea dv. în muncă vi se consideră neîntreruptă, potrivit dispoziţiilor art. 133 1 litera c, alineatul 2, din Codul Muncii. Ca atare, puteţi beneficia de concediul de odihnă pe anul în curs. ION NICULAE — comuna Mătăsari — regiunea Argeş . Dispoziţiile legale în vigoare prevăd, că în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a unui angajat, mai mică de 12 luni, s-a extins pe doi ani calendaristici consecutivi, — cum este şi cazul dv., — acesta are dreptul la concediul ce odihnă atît pe anul in care s-a produs incapacitatea temporară de muncă, cît şi pe anul cînd ea a luat sfîrşit. MARIA BALICA — Turnu Severin : Conform legislaţiei pensiilor, angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute pentru obţinerea pensiei integrale pentru limită de vîrstă au drept la pensie, la împlinirea vîrstelor de 62 ani, bărbaţi şi 57 ani femeile, dacă au cel puțin 10 ani vechime in muncă. Dv., aşa cum reiese din scrisoare, nu aveţi decit 9 ani vechime în muncă şi ca atare în mod legal vi s-a stabilit un ajutor social neîndeplinind condiţia amintită mai sus pentru a putea beneficia de pensie. ION BOIANGIU — Braşov : Potrivit legii, plata pensiei în cazul în care aţi solicitat recalcularea acesteia pentru adăugirea unor perioade de vechime în muncă ce pînă la 1 ianuarie 1967 nu v-au fost luate în considerare, se face de la întîi al lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organele de prevederi sociale. In mod legal deci vi s-a plătit pensia recalculată cu începere de la 1 octombrie, din moment ce aşa cum ne scrieţi, cererea de recalculare aţi depus-o în luna septembrie a.c.) ȘCOALA GENERALA NĂVODARI — Constanta — regiunea Dobrogea . Potrivit legii angajatele au dreptul la un concediu plătit pentru maternitate de 112 zile. Nu se condiționează acordarea concediului respectiv, de natura contractului de muncă, pe durată nedeterminată (permanent) sau pe durată determinată (temporar). Deci și angajatele pe durată determinată, în cazul relatat, suplinitoarele, pot beneficia la momentul potrivit de concediu plătit pentru maternitate. Important pentru cititori Dat fiind numărul mare de scrisori adresate redacţiei, avizăm cititorii că pe viitor solicitările pentru consultaţii juridice trebuie să fie însoţite de talonul decupat din ziar, pe care îl publicăm la rubrica „BIROUL DE CONSULTATI JURIDICE", avînd grijă ca data poștei de pe scrisoare să corespundă cu data de pe talon. In felul acesta se va putea asigura riguros ordinea in care urmează să fie date răspunsurile. TALON pentru consultaţii juridice gratuite' 13 1-1968 ssssssssssssi MIERCURI 3 IANUARIE 1968 18.00 — Telecronica economică. Anul incepe din prima zi. 18.30 — „In Împărăţia pomului de lamă" (orăşelul copiilor). Transmisiune din Piaţa Expoziţiei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 19.45 — Agenda dv. 20.00 — Interpretul preferat. Violoncelistul Radu Aldulescu. 20.15 — Transfocator. 21.00 — Avanpremieră. 21.15 — Filmul „A fost cineva hoț". 22.50 — Telejurnalul de noapte. Caiete şcolare • şerveţele • blocuri -carnete • mucava gri • confecţii Produsele noastre sunt de calitate excepţională • PTACAIF • PLĂCI AGLOMERATE • CHFRFSTFA • DIVERSE MOBILE CURBATE • PARCHETE • DIFERITE LĂZI ȘI AMBALAJE emil C I ITIRGU-« 1 raionul Gorj, reg. Oltenia ■ ■ ■ Bs Bulevardul 1 Mai -354 REZULTATELE TRAGERII LOTO A REVELIONULUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA: 71 68 79 5 7 21 47 42 82 49 22 51 EXTRAGEREA SUPLIMENTARĂ 3 33 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALĂ 45 9 14 35 87 18 Întreprinderea SI INDUSTRIALII LOCALA ■ I ORAȘ SIGHIȘOARA , str. Spitalului nr. 8, tel 1780 m Livrează fără repartiție • Capace şi rame din fontă pentru cămine de vizitare conf. Stas 2308-62. Tip II necarosabile de 55 kg. Tip III carosabile 160 kg. Tip IV carosabile 180 kg. • Grătare şi rame din fontă pentru gurile de scurgere Tip A carosabile de 150 kg Tip B carosabile de 60 kg. • Diverse construcţii metalice pe bază de proiect. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în București , vreme în general umedă, cu cerul mai mult noros, favorabil ploii slabe. Vînt potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 0 și 2 grade, iar maxima între 3 și 5 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se menţine umedă, în general, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse,între — 5 şi +5 grade, iar maximele între —2 şi + 8 grade. Ceaţă.