Munca, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6264-6288)

1968-01-03 / nr. 6264

VALORILE ARTISTICE ALE FILMULUI DE ŞTIINŢĂ POPULARIZA­TA Cercetând programele ci­nematografelor pe ultimele trei luni am constatat că în această perioadă publicului i-au fost prezentate doar trei filme de ştiinţă­ şi două documentare, din cele 80 realizate anul acesta de Stu­dioul cinematografic „Ale­xandru Sahia“. Motivele: existenţa unui singur cine­matograf dedicat acestui gen, sistemul nejudicios de selecţionare, cuplarea nu întotdeauna inspirată a fil­melor artistice cu un film documentar sau ştiinţific, slaba popularizare, pasivita­tea inexplicabilă a D.D.F.­­ului. Mijloc modern­ de infor­mare şi instruire, filmul de ştiinţă popularizată nu este folosit pe măsura cerinţelor publicului larg, singura ine­ficientă provenind dintr-o difuzare defectuoasă. Pre­zenţa permanentă a filmu­lui de ştiinţă popularizată pe afişul tuturor cinemato­grafelor, reluarea serilor de gală a filmului ştiinţific, utilizarea lui în cadrul sim­pozioanelor, conferinţelor, prelegerilor susţinute la ,u­­niversităţi populare, munci­toreşti, la case de cultură şi cluburi, va lărgi posibilită­ţile noastre de informare, film , va deveni o necesita­te, o obişnuinţă, îşi va do­­bîndi astfel un public pro­priu, dornic de nou, recep­tiv la fenomenele complexe ale vieţii, se va scoate din anonimat volumul de mun­că şi forţă creatoare inepui­zabilă a entuziaştilor săi realizatori. Prin definiţie filmul de ştiinţă popularizată se adre­sează unui public larg, va­riat din punct de vedere al nivelului de instruire, al profesiunii, al preferin-'­elor. Planul tematic este în aşa fel alcătuit tocmai în scopul de a răspunde aces­tei varietăţi de cerinţe. Preocuparea de prim ordin a regizorilor rămîne, însă, eficienţa şi, implicit, accesi­bilitatea filmului. „Filmul de ştiinţă popularizată tre­buie să fie un spectacol. Nu oricine, oricind, este distis să primească o lecţie". (Do­na Barta, regizor — Stu­dioul cinematografic „Ale­xandru Sahia“). „Spectato­rul vine de cele mai multe ori neavertizat, nepregătit pentru vizionarea unui film de ştiinţă. Acest public tre­buie cucerit, şi cred că prin­cipala cale de a-i cuceri in­teresul este cerut descoperi­rii exercentului senzaţional spectaculos în fiecare fapt ştiinţific, bineîn­eles fără denaturarea acestuia. Faza didacticismului a fost depă­şită. Didacticul este u­til, dar nu intră 'n sfera n-"o­­cupărilor noastre“. (Zoltán Ferner, regizor —­ Studioul cinematografic­­ „Alexandru Sahia“). Astfel , conceput, filmul de ştiinţă deschide seria unor discuţii ample, incită la noi puncte de ve­dere şi noi modalităţi de exprimare, noi metode de lucru. Se pune deseori întreba­rea în ce măsură filmul de ştiinţă popularizată poate fi situat pe coordonate real­mente artistice. Iată cîteva opinii care încearcă să cla­rifice această dilemă: „în măsura în care tre­zeşte nu numai interesul dar şi emoţia şi conţine un punct de vedere inedit, al creatorului, filmul de ştiin­ţă popularizată poate fi in­clus în perimetrul celei de a şaptea arte. Subiectul, conţinutul ştiinţific nu im­pun neapărat şi o anume formă. Absenţa emoţiei este identică cu absenţa artei. Noi ne străduim să nu rea­lizăm filmele ca pe nişte broşuri în imagini“ (Dona Barta). Spunind film, spunem ar­tă, fie că el este film de ştiinţă. Alegerea elementu­lui esenţial din fenomenul prezentat, facilitarea înţele­gerii lui, decupajul, monta­jul, ilustraţia sonoră con­­vergînd la realizarea artis­tică a unei idei, toate aces­tea se, convertesc în eloc­venţa imaginii, intr-un nou mod de cunoaştere — cu­noaşterea emoţională. Fil­mul de ştiinţă popularizată e o lecţie, dar o lecţie bine şi frumos făcută. O aseme­nea demonstraţie o oferă Ion Bostan cu filmul său „Stîrcul — pasăre reptilă“. Viaţa păsărilor e viaţa în­săşi. Surprinderea elemen­telor vitale, perene, semni­ficaţiile metaforice ale per­petuării speţelor, şi, în e­­senţă, a vieţii, în timp, cre­ează la spectator sentimen­tul echilibrului universal şi al integrării sale în fluxul naturii. „Aş putea aminti aici co­laborarea fructuoasă dintre specialişti şi regizori. Con­sultantul ştiinţific cufundat în cifre, formule, aparate, date exacte, pierde uneori din vedere dramatismul procesului de cunoaştere în­­suşi, poezia unor universuri insolite dezvăluite cu aju­torul aparatului de filmat. Aici intervin fantezia, ochiul proaspăt al regizoru­lui care surprinde semnifi­caţiile umane, poetice chiar. Aşa cred că trebuie conce­pută această colaborare“. (Zoltán Terner). „Tonul doct, expunerea rigidă a faptelor sugerează didacticul şi micşorează atenţia. Aceleaşi lucruri spuse într-o formă artistică, prezentate printr-un scena­riu plin de fantezie, sunt re­ţinute mult mai uşor “(Şte­fana Steriade, cercetător la Institutul de psihologie al Academiei R.S.R.). Aparatul de filmat oferă posibilităţi nelimitate de pătrundere în intimitatea fenomenelor, de urmărirea lor în timp, de evidenţierea­­ legilor precise ale naturii,­­ ale echilibrului general. „Trebuie dragoste pentru­­ fenomenele filmate, ne spu-­­ nea Dona Barta. Am lucrat la „Efemere" trei ani, trei veri la rînd. Şi nu numai , dragoste, dar şi răbdare , pentru căutarea şi surprin­derea amănuntului semni­ficativ, care face parte din­­tr-un ansamblu, un angre­naj uriaş în care existăm şi noi. In ultimă instanţă şi filmul acesta este un film dspre oameni*. Aparatul nu trebuie să fie numai un in­strument de cercetare, ci şi un mijloc de exprimare ar­tistică. Dacă s-ar rezuma să fie un instrument, ar fi un film pentru specialişti, îm­­binîndu-le însă, se va crea filmul de ştiinţă populari­zată. ALINA POPOVICI Organizarea pe scară naţională a informării şi documentării ştiinţifice (Urmare din pag. 1-a) şi planificării activităţii de informare, cît şi a dotării unităţilor de documentare şi informare cu mijloace tehnice moderne, corespun­zător cu rolul şi importan­ţa ce o au. Conform analizei între­prinse, organele de docu­mentare actuale se pot grupa în trei nivele : a) nivelul întreprinderilor şi instituţiilor, avînd în sar­cină documentarea şi in­formarea pe temele şi pe fazele cercetării, b) nivelul ramurii, pentru documen­tarea în profilul respectiv, c) nivelul general, pe mai multe ramuri şi discipline In această fază a dezvol­tării unităţilor la diferite nivele se impune un efort colectiv în vederea înlătu­rării neajunsurilor existen­te pe linia organizării şi coordonării activităţii, evi­tarea paralelismelor şi du­blărilor de eforturi, com­pletarea golurilor în­ infor­mare, pregătirea cadrelor pentru unităţile productive sau de cercetare, dezvol­tare şi proiectare pentru satisfacerea cerinţelor de documentare pe teme ce sunt greu de acoperit de că­tre alte unităţi de docu­mentare. Comisia din C.N.C.S., în­sărcinată cu studiul docu­mentării a reuşit, în strîn­­să colaborare cu conduce­rea unităţilor respective, să sisteze multe activităţi de dublare şi să simplifice pu­blicaţiile a căror tematică se suprapune, completînd totodată, documentarea în unele subdiscipline rămase neacoperite. Şi, totuşi, s-au constatat şi comportări ne­gative. In ciuda convenţi­ilor bilaterale de coordo­nare a activităţii de docu­mentare, unele unităţi au creat noi paralelisme. Cu toate acestea, în mul­te unităţi de documentare se desfăşoară o muncă rod­nică pe linia modernizării metodelor şi mijloacelor de lucru. In vederea sporirii eficienţei informării şi u­­şurării proceselor de pre­lucrare, sistematizare şi re­găsire a informaţiilor s-a întocmit un studiu privind metodele moderne de lucru aplicate în diferite ţări, me­tode care au în vedere fo­losirea utilajelor mecani­zate şi automatizate. De a­­semenea, se fac experienţe pentru verificarea acestor metode şi adaptarea lor la condiţiile şi cerinţele de in­formare din ţara noastră. Astfel de activităţi se efec­tuează de Centrul de do­cumentare ştiinţifică al A­­cademiei şi Institutul central de documentare tehnică, precum şi de unele unităţi de informare şi do­cumentare din institute de cercetări şi din mari între­prinderi. Pentru pregătirea premi­selor introducerii unor me­tode moderne de informare, ca indexarea coordonată pe bază de „tezaure“ de des­criptori, s-au iniţiat lucrări pentru elaborarea unor vo­cabulare de termeni carac­teristici controlaţi în di­verse domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Existenţa unor organe de documentare şi informare, oricît de bine organizate, nu asigură încă o conlu­crare armonioasă şi o coeziune suficientă. Ten­dinţa modernă în organiza­rea informării şi documen­tării se manifestă prin crearea unor sisteme na­ţionale unitare, care să cuprindă în sfera lor de preocupări toate institu­ţiile şi organele de infor­mare şi documentare. Cu toate diferenţele mari ce există pe plan mondial în­tre formele de organizare adoptate în diferite ţări, se impune din ce în ce mai mult principiul coordonării centralizate a activităţii de informare în ansamblul ei, alături de specializarea descentralizată pe domenii şi probleme. Intr-un sistem modern de informare şi documen­tare, informarea pe diverse teme şi informarea curentă generală sunt două aspecte care trebuie să coexiste ar­monios. Elaborarea de instru­mente de Informare biblio­grafică de interes naţional (bibliografia curentă na­ţională, catalogul colectiv al cărţilor etc.) revine în mod natural marilor bi­blioteci, în cazul ţării noas­tre, Bibliotecii centrale de stat. Asigurarea evidenţe­lor de materiale documen­tare de care se dispune pe plan regional şi local este util să fie concentrată în jurul bibliotecilor universi­tare, de învăţămînt supe­rior, ale filialelor Acade­miei sau ale marilor biblio­teci publice din oraşele ţării. Desigur, pînă atunci, va fi necesară rezolvarea şi a altor numeroase aspecte importante din punct de vedere metodologic, cum sînt: adaptarea tehnicii actuale de informare şi do­cumentare la toate nivelele, introducerea mecanizării şi automatizării operaţiilor, orientarea dotării unităţi­lor cu baza materială şi cu cadre de specialitate şi altele. Intr-o perspectivă nu prea îndepărtată, organiza­rea pe scară naţională a unui sistem unitar de in­formare şi documentare va permite colectivelor de cercetare din institute ştiin­ţifice şi din unităţile eco­nomice să analizeze temele planificate pentru a stabili domeniile ştiinţifice şi teh­nice care ar putea să con­cureze la rezolvarea aces­tora, pentru ca apoi, dînd comenzi prin telex, în lim­baje codificate, unui mare Centru de calcul şi de in­formaţie, dotat cu calcula­toare de mare capacitate, să li se retransmită selec­tiv, tot prin telex, datele informative de care au ne­voie pentru începerea şi conducerea justă a cerce­tărilor. Centrul de infor­mare, odată sesizat de o cerere, poate să transmită beneficiarului cu regulari­tate cele mai noi informaţii privind un domeniu mai îngust sau mai larg în le­gătură cu temele ce le are în sarcină. Unui astfel de centru i se va putea cere fotocopii şi microfilme de pe toate documentele în­registrate, care se transmit, fie prin poştă, fie, în viitorul mai îndepărtat, prin tele­­foto­grafie sau televiziune beneficiarului. Centrul cibernetic de in­formaţii va putea fi pro­gramat să urmărească auto­mat lucrări sintetice care interesează organele de conducere și coordonare a cercetării şi dezvoltării, sau să raporteze rezultatele aplicării unor descoperiri ştiinţifice, respectiv, inven­ţii tehnice. Un astfel de Centru va putea fi pus uşor în legătură prin cablu cu centre de informare din alte tari, cu care ar putea efectua schimburi opera­tive de informaţii, contri­buind astfel la ridicarea pe o treaptă superioară a efi­cienţei acestei activităţi de mare importanţă pentru mersul înainte a întregii noastre societăţi. Braţele viguroase ale macaralelor „descătuşează“ porţile luminii (Imagine de pe şantierul hidrocentralei de la Porţile de Fier) Foto : S. EMIL FILME ISTORICE FARAONUL — Pacea (31 32 52) — 13; 16,30; 20,15. SPARTACUS — Colentina (35 07 09) __ 15 ; 18,30. DRAME UN BARBAT SI O FEMEIE — Patria (11 86 25) — 8; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. MANUELA — Lumina (16 23 35) — 9,30; 15,45; 18,15; 20,30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Giulesti (17 55 40) — 10; 15,30; 18; 20 30. AL ȘAPTELEA CONTINENT — Dacia (16 26 10) — 8—21 In con­tinuare — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 18; 20,30. CEA MAI LUNGA NOAPTE — Bluest! (15 62 79) — 15,30; 18, 20 'a. REPUBLICA SKID — Grivita (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL 111 __ Unirea (17 10 21) — 16; 18,15; 20,30, — Lira (31 71 71) — 15,30; 18; 20,30. DRAGOSTEA UNEI BLONDE — Central (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. OCOLUL — Volga (11 91 20) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. ZOSIA — DOI — Floreasca (33 29 71) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CINE VA DESCHIDE UŞA ? — Rahova (23 91 00) — 15,30; 18; 20,30. VULTURII ZBOARA DEVREME — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. COMECTI O SUTĂ UNU DALMAŢIENI — Festival (15 63 14) — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,30; 21. — Mioriţa (14 27 14) — 9; 11.ÎS; 13,30; 16; 18,15; 20,30. REGINA DE ZAPADA — Ca­pitol (16 29 17) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. TREIZECI DE ANI DE VESELIE — Doina (16 35 38) — 12; 14; 16; 18,15; 20,30. MARTIN SOLDAT — Bucegt (17 05 47) — 9; Í 1.15; 13,30; t6; 18,15; 20,30. — Tomis (21 49 46) — 9; 16; 18,15; 20,30. — Flamura (23 07 40) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. MARELE RESTAURANT — Mo­șilor (12 52 93) - 15,30; 18; 20,30. PROFESORUL DISTRAT — Vi­tan (21 39 82) - 15,30; 18; 20,30. MUZICALE CIND TU NU EȘTI — Luceafă­rul (15 87 67) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45. — Gloria (22 44 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. O FATA FERICITA — Popu­lar (35 15 17) — 15 , 17; 19 , 21. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18, 20,30. aventuri ESCROC FARA VOIE — Re­publica (11 03 72) — 8,30; 10,30; 12,45; 15, 17; 19,15; 21,30. — București (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21. — Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. REÎNTOARCEREA LUI SUR­­COUF - Victoria (16 28 79) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. — Arta (21 31 86) - 9; 16; 18,15; 20,30. LOANA — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. — Munca (21 57 90) — 16; 18,15; 20,30. JOCURI NESCHIMBATE — Fe­roviar (16 22 73) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21. — Excelsior (18 10 88) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. — Aurora (35 04 66) — 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — înfră­țirea (17 31 64) — 14; 16; 18; 20. — Drumul Sării (31 28 13) — 15; 17,30; 20. — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18, 20,30. ZECE NEGRI MITITEI - Crîn­­gași (17 38 81) — 15,30; 18, 20,15. — Cosmos (35 19 15) — 14,30; 16,30; 18,30 ; 20,30. FANTOMAS CONTRA SCOT­ LAND YARD — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. DOCUMENTARE ALO, JAPONIA — Timpuri Noi — 9—21 In continuare. ATENȚIUNE, PĂRINŢI ! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme : „Un băr­bat şi o femeie", „Dragostea unei­­ blonde", „Loana". Aspect de la Muzeul de etnografie din Iaşi Foto : ST. ALBESCU I BIROUL DE CONSULTAŢII JURIDICE Al ZIARULUI MUNCA CASANDRA TIRI­­PLICA — Moroieni — regiunea Ploieşti. Dacă v-aţi reîncadrat în muncă în termen de 90 de zile de la desfa­cerea contractului dv. de muncă, conform art. 19 Codul Muncii (demi­sie) în scopul de a vă urma soţul care îşi a­­vea serviciul în altă lo­calitate, şi face dovada acestui lucru, la noul loc de muncă vechimea dv. în muncă vi se con­sideră neîntreruptă, po­trivit dispoziţiilor art. 133 1 litera c, alineatul 2, din Codul Muncii. Ca atare, puteţi bene­ficia de concediul de o­­dihnă pe anul în curs. ION NICULAE — co­muna Mătăsari — regiu­nea Argeş . Dispoziţiile legale în vigoare prevăd, că în cazurile în care incapa­citatea temporară de muncă a unui angajat, mai mică de 12 luni, s-a extins pe doi ani calen­daristici consecutivi, — cum este şi cazul dv., — acesta are dreptul la concediul ce odihnă atît pe anul in care s-a pro­dus incapacitatea tem­porară de muncă, cît şi pe anul cînd ea a luat sfîrşit. MARIA BALICA — Turnu Severin : Conform legislaţiei pensiilor, angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute pentru obţinerea pensiei integrale pentru limită de vîrstă au drept la pensie, la împlinirea vîrstelor de 62 ani, băr­baţi şi 57 ani femeile, dacă au cel puțin 10 ani vechime in muncă. Dv., aşa cum reiese din scrisoare, nu aveţi decit 9 ani vechime în muncă şi ca atare în mod legal vi s-a stabilit un ajutor social neînde­plinind condiţia aminti­tă mai sus pentru a pu­tea beneficia de pensie. ION BOIANGIU — Braşov : Potrivit legii, plata pensiei în cazul în care aţi solicitat recalcularea acesteia pentru adăugi­rea unor perioade de vechime în muncă ce pînă la 1 ianuarie 1967 nu v-au fost luate în considerare, se face de la întîi al lunii urmă­toare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organele de prevederi sociale. In mod legal deci vi s-a plătit pensia recal­culată cu începere d­e la 1 octombrie, din­­ mo­ment ce aşa cum ne scrieţi, cererea de recal­culare aţi depus-o în luna septembrie a.c.) ȘCOALA GENERALA NĂVODARI — Constan­ta — regiunea Dobrogea . Potrivit legii angaja­tele au dreptul la un concediu plătit pentru maternitate de 112 zile. Nu se condiționează a­­cordarea concediului respectiv, de natura contractului de muncă, pe durată nedetermina­tă (permanent) sau pe durată determinată (temporar). Deci și angajatele pe d­urată determinată, în cazul relatat, suplini­toarele, pot beneficia la momentul potrivit de concediu plătit pentru maternitate. Important pentru cititori Dat fiind numărul mare de scrisori adre­sate redacţiei, avizăm cititorii că pe viitor so­licitările pentru con­sultaţii juridice trebuie să fie însoţite de talo­nul decupat din ziar, pe care îl publicăm la ru­brica „BIROUL DE CONSULTATI JURI­DICE", avînd grijă ca data poștei de pe scri­soare să corespundă cu data de pe talon. In fe­lul acesta se va putea asigura riguros ordinea in care urmează să fie date răspunsurile. TALON pentru consul­taţii juridice gratuite' 1­3 1-1968 ssssssssssssi MIERCURI 3 IANUARIE 1968 18.00 — Telecronica economică. Anul incepe din prima zi. 18.30 — „In Împărăţia pomului de lamă" (orăşelul copiilor). Transmisiune din Piaţa Expoziţiei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 19.45 — Agenda dv. 20.00 — Interpretul preferat. Violoncelistul Radu Aldulescu. 20.15 — Transfocator. 21.00 — Avanpremieră. 21.15 — Filmul „A fost cineva hoț". 22.50 — Telejurnalul de noapte. Caiete şcolare • şerveţele • blocuri -carnete • mucava gri • confecţii Produsele noastre sunt de calitate excepţională • PTACAIF • PLĂCI AGLOMERATE • CHFRFSTFA • DIVERSE MOBILE CURBATE • PARCHETE • DIFERITE LĂZI ȘI AMBALAJE emil C I ITIRGU-« 1 raionul Gorj, reg. Oltenia ■ ■ ■ Bs Bulevardul 1 Mai -3­54 REZULTATELE TRAGE­RII LOTO A REVELIONU­LUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA: 71 68 79 5 7 21 47 42 82 49 22 51 EXTRAGEREA SUPLIMENTARĂ 3 33 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALĂ 45 9 14 35 87 18 Întreprinderea S­I INDUSTRIALII LOCALA ■ I ORAȘ SIGHIȘOARA , str. Spitalului nr. 8, tel 1780 m Livrează fără repartiție • Capace şi rame din fontă pen­tru cămine de vizitare conf. Stas 2308-62. Tip II necarosabile de 55 kg. Tip III carosabile 160 kg. Tip IV carosabile 180 kg. • Grătare şi rame din fontă pentru gurile de scurgere Tip A carosabile de 150 kg Tip B carosabile de 60 kg. • Diverse construcţii metalice pe bază de proiect. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în București , vreme în ge­neral umedă, cu cerul mai mult noros, favorabil ploii slabe. Vînt potrivit. Tempe­ratura minimă va fi cuprin­­­­să între 0 și 2 grade, iar­­ maxima între 3 și 5 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se menţine umedă, în­ general, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii tem­porare sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit din vest. Temperaturile mi­nime vor fi­ cuprinse,între — 5 şi +5 grade, iar maxi­mele între —2 şi + 8 grade. Ceaţă.

Next