Munca, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6289-6313)

1968-02-01 / nr. 6289

Fundamentare Ştiinţifică | Viaţa organizaţiilor sindicale if SUBLINIERI . . „ .. . . I JUSTIFICAREA... if Un buget impopular activităţi! culturale i NEPĂSĂRII ii Cadran sindical internaţional în pagina a 2-a , în pagina a 4-a In pagina a 6-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN C­ENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV I, nr. 6289 joi 1 II 1968 6 pagini 25 bani DRUMUL IMPETUOS AL ECONOMIEI NOASTRE NAŢIONALE Doctor în economie IOAN D. COPIL Interesul cu care este primit de fiecare dată de că­tre oamenii muncii bilanţul rodnicelor realizări, înfă­ţişat de Comunicatul cu privire la îndeplinirea Pla­nului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România, este pe deplin justifi­cat. Fiecare creator de bunuri materiale şi spirituale îşi vede oglindită în acest tablou sintetic partea sa de contribuţie, o raportează la anii trecuţi şi o pro­iectează în viitor, potenţînd-o pe măsura sarcinilor acestuia. Şi simte o tonică bucurie că prin munca, de un viguros entuziasm, a întregului popor, se înfăp­tuieşte, pas cu pas, multilateralul program de înflo­rire a României socialiste, elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R., amplificat şi întregit de Conferinţa Naţională a partidului. In Comunicat se arată că în 1967 s-au obţinut noi şi importante succese în dezvoltarea economiei na­ţionale. Planul producţiei globale în industrie a fost îndeplinit şi depăşit de către toate ministerele şi or­ganizaţiile economice. In agricultură, s-a continuat seria anilor cu producţiile cele mai de vîrf din istoria României , investiţiile au­­fost realizate integral faţă de volumul planificat, a crescut eficienţa economică în toate domeniile de activitate şi a sporit nivelul de trai. Realizările acestor doi ani din cincinal atestă nu numai capacitatea oamenilor muncii de a înfăptui sarcini, cantitativ şi calitativ sporite, dar şi faptul că obiectivele urmărite de dezvoltarea noastră pe aceşti ani sunt realiste şi mobilizatoare, ele izvorînd din ca­­raterul ştiinţific al previziunilor făcute de partid pen­tru etapa actuală, care au asigurat dinamismul eco­nomiei româneşti. Sub acest aspect ni se pare demn de relevat fap­tul că, cu cît ne îndepărtăm în timp de momentele care marchează începutul furtunoasei noastre dez­voltări economice, sîntem nevoiţi, pentru a ilustra di­mensiunile prezentatului, să luăm­­mereu alți termeni (Continuare în pag. 5-a) CONSECINŢELE INCONSECVENŢEI • Socoteala din birou nu se potri­veşte cu cea de la... la minor • O ile­galitate a generat alta • „Anoma­lia" judiciară de la Galaţi • Comi­tetul Uniunii sindicatelor din meta­lurgie şi construcţii de maşini aşteaptă... Situaţia la care ne refe­rim a suscitat, şi mai suscită încă, discuţii aprinse. Ea a apărut o dată cu intrarea în funcţiune a Laminorului de tablă groasă de la Galaţi, (să tot fie un an...) şi a dat de furcă la o sumedenie de oa­meni. Au fost sesizate foru­rile locale, cele centrale au fost umplute cu acte, adrese şi referate, zeci de dosare... Pe scurt, iată despre ce este vorba : ...Laminorul este o insta­laţie construită după ultime­le cerinţe ale tehnicii. El trebuie, deci, deservit de muncitori cu o calificare su-i -----—- -A Iii /v vi­n că a a­vut în vedere, dar... Socoteala din birou nu se potriveşte, întotdeauna, cu cea de pe teren. De unde să iei la Galaţi, tînăr centru si­derurgic, atîţi muncitori cu stagiu îndelungat în mese­ria de la minorist ? O parte au fost aduşi de la Hunedoa­ra şi Reşiţa. Alţii au fost pre­gătiţi prin scurte cursuri de calificare. Aceştia, cum era şi firesc, au fost încadraţi, după absolvire, în categoria a III-a. Posturile pe care trebuiau să lucreze, „solici­tau“ însă oameni cu o cate­gorie superioară — a IV-a, a V-a, a VI-a. Conducerea Combinatului Siderurgic Hunedoara (director gene­ral Eduard Gheorghe) a „tre­cut“ însă peste aceste difi­cultăţi. Deşi printr-o hotă­­rîre a Consiliului de Miniştri este interzis să se facă ast­fel de încadrări, s-a decis ca locurile respective să fie o­­cupate de aceşti tineri mun­citori. S-a comis astfel prima ilegalitate. Aşadar, oameni fără sta­giul necesar în meserie au fost desemnaţi să deserveas­că utilaje şi instalaţii de înal­tă tehnicitate, pretenţioase, ce trebuie, de fapt, mînuite de muncitori cu vechime d­­in muncă. In această ie există la Laminorul din Galaţi 441 de muncitori, macaragii, finisatori, electri­cieni ! La prima vedere s-ar pă­rea că este vorba de o pro­blemă pur formală. Oamenii lucrează, lamino­rul merge, producţia se re­alizează... Din păcate însă mai este ceva. Tinerii muncitori au constatat că deşi efectuează aceeaşi muncă cu colegii lor B. SEBASTIAN (Continuare în pag. 5­ a) ANCHETA WJlfl.l­H­ J Pagina lll-a UZINA DE CONSTRUCŢII MAŞINI-RE­­ŞIŢA a fost dotată în ultimii ani cu maşini şi utilaje moderne, de înalt randament. Numai din 1962 şi pînă în prezent, zes­trea tehnică a uzinei a sporit cu peste 400 de maşini şi instalaţii de cele mai diferite tipuri. Ca urmare, sau îmbu­nătăţit substanţial condiţiile de muncă şi au fost diminuate eforturile fizice ale muncitorilor, obţinîndu-se de la an la an o productivitate tot mai înalta , elemente care, la rîndul lor, au contribuit la rezolvarea sarcinilor din ce în ce mai complexe ce stau în faţa uzinei. Faptul că în anul 1967, colectivul acestei mari unităţi industriale a realizat pes­te plan o producţie marfă în valoare de 72 mi­lioane lei a sporit productivitatea muncii cu 4 la sută, obţinând totodată beneficii supli­­men­tare de 12 milioane lei, este şi un rezultat al UTILIZĂRII MAI RAŢIONALE A MAŞI­NILOR ŞI INSTALAŢIILOR. In prezent, constructorii de maşini reşiţeni desfăşoară o susţinută activitate pentru îndeplinirea isto­ricelor hotărîri elaborate de Conferinţa Na­ţională a P.C.R. din decembrie 1967. Cunoaşterea experienţei dobîndite, precum şi a rezervelor interne menite să asigure o creştere continuă a indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, constituie tema an­chetei pe care ziarul nostru a întreprins-o în rîndurile inginerilor, maiştrilor, economişti­­lor şi iniuuviioxiL—1­­ 1 ~ U­r'ivri? Ţinînd seama de faptul că utilizarea raţio­nală şi deplină a parcului de maşini reprezin­tă pentru fiecare întreprindere o cale princi­pală de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, de asigurare a ritmicităţii şi scurtare a ciclului de fabricaţie, ziarul nostru pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale pentru dezbaterea largă a acestei probleme de o de­osebită însemnătate pentru ridicarea eficien­ţei întregii activităţi economice. La ce nivel acţionează IMEimi ai potenţialului tehnic ? OMUL ŞI LEGEA Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consi­liului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Stat, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Va­­si­le Daju, Constantin Dra­gan, Suzana Gâdea, Ni­colae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd dife­rite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea fi­gurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Ro­mân din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pentru mo­dificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări socia­le de stat şi pensia supli­mentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatu­­lui şi pescuitului, precum şi Decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianu­arie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producă­torii­­ fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile res­tante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activita­tea statelor în explorarea­ şi folosirea spaţiului extra­­atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967 şi a adoptat Decretul pri­vind aderarea Republicii Socialiste România la Con­venţia vamală relativă la importul temporar de ma­terial profesional, înche­iată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Aici, in atelierul de modele, „montorii“ folosesc penseta în locul macaralei, lipind­u­ în locul sudurii electrice. Şi acest „pitic“ este de fapt „mama“ noii uzine, în cazul de faţă „Policolorul“ din Dudeşti ÎN INDUSTRIE.­ UNITĂŢI BINE PROFILATE (V) Caruselul hîrtiilor şi plafonarea medicilor Cu cîtva timp în urmă, cu prilejul unei discuţii mai ample, prof. dr. Ilie Ardelean, membru corespondent al A­­cademiei, făcea următoarea : în anii noştri, medicina a căpătat un caracter de practică în grup. Medicul care şi-ar propune să facă faţă cerinţelor actuale ale profesiei sale de unul singur s-ar trezi cel mai adesea în postura jalnică, de neînvi­­diat, a anacronicului. Afirmaţia de mai sus re­prezintă concluzia succintă a unui îndelungat şi complex proces, care a situat medici­na pe o treaptă nouă în dez­voltarea ei. într-adevăr, a­­tributele umane ale tămă­duitorului au rămas aceleaşi, aşa cum le-au formulat sin­tetic marii promotori ai a­­cestei ştiinţe. Ca şi înaintaşii săi, medicul din zilele noas­tre trebuie să fie înzestrat cu o puternică capacitate de compasiune faţă de semeni, cu darul de a crea acea re­laţie bivalentă de comuniune Omencas va bate .. . — cîştige încrederea pacientu­lui, să insufle acestuia opti­mismul, voinţa de a se însă­nătoşi, să-i mobilizeze în acest scop toate resursele spirituale şi volitive. Dar în secolul XX atît nu mai e de ajuns, căci au intervenit unele schimbări de esenţă în rolul pe care e chemat să-l joace medicul. Dacă acum 200—300 de ani sluji­torul lui Hipocrat trebuia să se situeze adesea pe o pozi­ţie de expectativă, pricepe­rea sa confirmîndu-se în fe­lul cum reuşea să simtă „pulsul naturii“, să antici­peze deznodămîntul luptei dintre forţele răufăcătoare (personificate prin boală) şi cele binefăcătoare (capacita­tea naturii , de redresare, de recuperare a sănătăţii pier­dute), intervenind uneori spre a stimula acţiunea aces­tora din urmă şi accentuîn­­du-le efectul, astăzi medicul corectează natura, acţionînd el însuşi ca element de bază al acestei înfruntări. Raportat la obiectul discu­ţiei noastre, acest adevăr se concretizeaza fixuix dfn cum­a­­ta practică de grup, la care se referea prof. dr. Ilie­s Ar­­delean. Nu este vorba de concentrarea forţelor diver­se ce acţionează în acest do­meniu doar pentru a soluţio­na problemele mari, de o­­rientare, ci şi pentru a re­zolva fiecare caz în parte. Trecînd pe tărîmul concret­ al activităţii zilnice, vom preciza că la diagnosticarea unei maladii şi stabilirea tratamentului celui mai a­­decvat participă astăzi me­dici de profil diferit — ra­diologul, medicul de labora­tor, specialistul într-un do­meniu îngustat şi, bineînţe­les, medicul de medicină ge­nerală, care e chemat să facă sinteza observaţiilor cumulate. Legătura dintre aceşti medici trebuie să fie vie, creatoare, să îmbrace forma consultului, căci ade­vărul nu este — în acest caz, ca şi în altele — suma arit­metică a unor constatări ! Prin confruntarea directă şi personală a opiniilor se pe­trece o reacţie de întrepă­trundere, de asociere și di- ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 2-a) CONSTANŢĂ: Au fost instalate primele telefoane publice pentru convorbiri interurbane directe La oficiile nr. 1 şi fost instalate prime­le 8 telefoane publi­ce prin intermediul cărora se pot efectua convorbiri telefonice interurbane directe cu oraşele Bucureşti, Braşov şi cu alte lo­calităţi din ţară. In raport cu distanţa şi durata convor­birii se utilizează fise de 1 şi 3 lei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovară­şii Samuil Mikunis, secre­tar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Da­­lea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovară­şul Constantin Vasiliu, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor, păr­ţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi mun­citoreşti. Ele au relevat ne­cesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partide­lor comuniste şi muncito­reşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfă­şurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Critica şi autocri­tica - manifestare activă a responsa­riEIStafii ciniolo­g­IHIWţll UVWimir Lector univ. ILIE TODOSI, Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ de pe lîngă C.C. al P.C.R. Transformările structurale, adine revoluţionare, care au avut loc îrr viaţa economică, social-politică şi cultu­rală a României în anii construcţiei socialiste sunt re­zultatul politicii juste, marxist-leniniste, a Partidului Comunist Român, al vastei sale activităţi politico-ideo­­logice şi organizatorice desfăşurate în mase, sunt ro­dul efortului şi creaţiei conştiente şi susţinute a între­gului nostru popor, care urmează cu nestrămutată în­credere linia partidului, văzînd în ea expresia atotcu­prinzătoare a intereselor sale vitale. Creşterea rolului conducător al partidului — lege obiectivă a desăvîrşirii construcţiei socialiste— repre­zintă o puternică forţă motrice a mersului înainte al societăţii noastre, o condiţie ineluctabilă a trăiniciei orînduirii noastre sociale, în care întreaga activitate este subordonată creşterii bunăstării celor ce muncesc. Liber şi stăpîn pe soarta sa, poporul nostru se afirmă, mai strîns unit ca oricînd în jurul partidului, transpu­­nînd în viaţă cu hotărîre şi entuziasm programul de ridicare la un nivel calitativ superior a întregii econo­mii, trasat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Programul stabilit de Conferinţa Naţională din decembrie 1967 in vederea dezvoltării puternice a forţelor de produc­ţie, creşterii în ritm rapid a producţiei materiale şi înfloririi multilaterale a ţării a indicat totodată mo­dalităţile concrete de perfecţionare a metodelor şi for­melor de organizare şi conducere a economiei naţio­nale şi a vieţii sociale, corespunzător stadiului atins şi sarcinilor actuale şi de perspectivă ale construcţiei socialiste în ţara noastră. In rezolvarea cu succes a acestor sarcini, o uriaşă însemnătate o are înfăptuirea consecventă a principii­lor democraţiei socialiste, dezvoltarea lor continuă şi, implicit, promovarea pe scară largă a criticii şi auto­criticii. Lupta dintre nou şi vechi — lege universală a dez­voltării — constituie o puternică forţă motrice şi în orînduirea socialistă. Dar în condiţiile cînd socialismul a învins deplin şi definitiv la oraşe şi sate, cînd au r?ftLitT,\tr'ata, '''ssojp.pynloat.at.oare şi s-a făurit comu­nitatea de ţeluri şi interese fundamentale ale tuturor membrilor societăţii, lupta dintre nou şi vechi îmbra­că îndeosebi forma criticii şi autocriticii, care asigură mersul ascendent în toate domeniile de activitate, dez­voltarea progresivă, de la o treaptă inferioară la una superioară. Aşadar, în orînduirea socialistă critica şi autocritica este o lege a dezvoltării sociale. Caracterul logic al criticii şi autocriticii izvorăşte din însăşi natura societăţii socialiste, în care poporul deţine în mîinile sale puterea politică, mijloacele de producţie şi întreaga avuţie socială, din principiile de organizare şi de activitate a partidului şi statului, din democratismul profund al orînduirii noastre. (Continuare în pag. 4-a)

Next