Munca, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6289-6313)
1968-02-01 / nr. 6289
Fundamentare Ştiinţifică | Viaţa organizaţiilor sindicale if SUBLINIERI . . „ .. . . I JUSTIFICAREA... if Un buget impopular activităţi! culturale i NEPĂSĂRII ii Cadran sindical internaţional în pagina a 2-a , în pagina a 4-a In pagina a 6-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV I, nr. 6289 joi 1 II 1968 6 pagini 25 bani DRUMUL IMPETUOS AL ECONOMIEI NOASTRE NAŢIONALE Doctor în economie IOAN D. COPIL Interesul cu care este primit de fiecare dată de către oamenii muncii bilanţul rodnicelor realizări, înfăţişat de Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România, este pe deplin justificat. Fiecare creator de bunuri materiale şi spirituale îşi vede oglindită în acest tablou sintetic partea sa de contribuţie, o raportează la anii trecuţi şi o proiectează în viitor, potenţînd-o pe măsura sarcinilor acestuia. Şi simte o tonică bucurie că prin munca, de un viguros entuziasm, a întregului popor, se înfăptuieşte, pas cu pas, multilateralul program de înflorire a României socialiste, elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R., amplificat şi întregit de Conferinţa Naţională a partidului. In Comunicat se arată că în 1967 s-au obţinut noi şi importante succese în dezvoltarea economiei naţionale. Planul producţiei globale în industrie a fost îndeplinit şi depăşit de către toate ministerele şi organizaţiile economice. In agricultură, s-a continuat seria anilor cu producţiile cele mai de vîrf din istoria României , investiţiile aufost realizate integral faţă de volumul planificat, a crescut eficienţa economică în toate domeniile de activitate şi a sporit nivelul de trai. Realizările acestor doi ani din cincinal atestă nu numai capacitatea oamenilor muncii de a înfăptui sarcini, cantitativ şi calitativ sporite, dar şi faptul că obiectivele urmărite de dezvoltarea noastră pe aceşti ani sunt realiste şi mobilizatoare, ele izvorînd din caraterul ştiinţific al previziunilor făcute de partid pentru etapa actuală, care au asigurat dinamismul economiei româneşti. Sub acest aspect ni se pare demn de relevat faptul că, cu cît ne îndepărtăm în timp de momentele care marchează începutul furtunoasei noastre dezvoltări economice, sîntem nevoiţi, pentru a ilustra dimensiunile prezentatului, să luămmereu alți termeni (Continuare în pag. 5-a) CONSECINŢELE INCONSECVENŢEI • Socoteala din birou nu se potriveşte cu cea de la... la minor • O ilegalitate a generat alta • „Anomalia" judiciară de la Galaţi • Comitetul Uniunii sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini aşteaptă... Situaţia la care ne referim a suscitat, şi mai suscită încă, discuţii aprinse. Ea a apărut o dată cu intrarea în funcţiune a Laminorului de tablă groasă de la Galaţi, (să tot fie un an...) şi a dat de furcă la o sumedenie de oameni. Au fost sesizate forurile locale, cele centrale au fost umplute cu acte, adrese şi referate, zeci de dosare... Pe scurt, iată despre ce este vorba : ...Laminorul este o instalaţie construită după ultimele cerinţe ale tehnicii. El trebuie, deci, deservit de muncitori cu o calificare su-i -----—- -A Iii /v vin că a avut în vedere, dar... Socoteala din birou nu se potriveşte, întotdeauna, cu cea de pe teren. De unde să iei la Galaţi, tînăr centru siderurgic, atîţi muncitori cu stagiu îndelungat în meseria de la minorist ? O parte au fost aduşi de la Hunedoara şi Reşiţa. Alţii au fost pregătiţi prin scurte cursuri de calificare. Aceştia, cum era şi firesc, au fost încadraţi, după absolvire, în categoria a III-a. Posturile pe care trebuiau să lucreze, „solicitau“ însă oameni cu o categorie superioară — a IV-a, a V-a, a VI-a. Conducerea Combinatului Siderurgic Hunedoara (director general Eduard Gheorghe) a „trecut“ însă peste aceste dificultăţi. Deşi printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri este interzis să se facă astfel de încadrări, s-a decis ca locurile respective să fie ocupate de aceşti tineri muncitori. S-a comis astfel prima ilegalitate. Aşadar, oameni fără stagiul necesar în meserie au fost desemnaţi să deservească utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, pretenţioase, ce trebuie, de fapt, mînuite de muncitori cu vechime din muncă. In această ie există la Laminorul din Galaţi 441 de muncitori, macaragii, finisatori, electricieni ! La prima vedere s-ar părea că este vorba de o problemă pur formală. Oamenii lucrează, laminorul merge, producţia se realizează... Din păcate însă mai este ceva. Tinerii muncitori au constatat că deşi efectuează aceeaşi muncă cu colegii lor B. SEBASTIAN (Continuare în pag. 5 a) ANCHETA WJlfl.lH J Pagina lll-a UZINA DE CONSTRUCŢII MAŞINI-REŞIŢA a fost dotată în ultimii ani cu maşini şi utilaje moderne, de înalt randament. Numai din 1962 şi pînă în prezent, zestrea tehnică a uzinei a sporit cu peste 400 de maşini şi instalaţii de cele mai diferite tipuri. Ca urmare, sau îmbunătăţit substanţial condiţiile de muncă şi au fost diminuate eforturile fizice ale muncitorilor, obţinîndu-se de la an la an o productivitate tot mai înalta , elemente care, la rîndul lor, au contribuit la rezolvarea sarcinilor din ce în ce mai complexe ce stau în faţa uzinei. Faptul că în anul 1967, colectivul acestei mari unităţi industriale a realizat peste plan o producţie marfă în valoare de 72 milioane lei a sporit productivitatea muncii cu 4 la sută, obţinând totodată beneficii suplimentare de 12 milioane lei, este şi un rezultat al UTILIZĂRII MAI RAŢIONALE A MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR. In prezent, constructorii de maşini reşiţeni desfăşoară o susţinută activitate pentru îndeplinirea istoricelor hotărîri elaborate de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967. Cunoaşterea experienţei dobîndite, precum şi a rezervelor interne menite să asigure o creştere continuă a indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, constituie tema anchetei pe care ziarul nostru a întreprins-o în rîndurile inginerilor, maiştrilor, economiştilor şi iniuuviioxiL—1 1 ~ Ur'ivri? Ţinînd seama de faptul că utilizarea raţională şi deplină a parcului de maşini reprezintă pentru fiecare întreprindere o cale principală de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, de asigurare a ritmicităţii şi scurtare a ciclului de fabricaţie, ziarul nostru pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale pentru dezbaterea largă a acestei probleme de o deosebită însemnătate pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi economice. La ce nivel acţionează IMEimi ai potenţialului tehnic ? OMUL ŞI LEGEA Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 ; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară ; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului şi pescuitului, precum şi Decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extraatmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967 şi a adoptat Decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Aici, in atelierul de modele, „montorii“ folosesc penseta în locul macaralei, lipindu în locul sudurii electrice. Şi acest „pitic“ este de fapt „mama“ noii uzine, în cazul de faţă „Policolorul“ din Dudeşti ÎN INDUSTRIE. UNITĂŢI BINE PROFILATE (V) Caruselul hîrtiilor şi plafonarea medicilor Cu cîtva timp în urmă, cu prilejul unei discuţii mai ample, prof. dr. Ilie Ardelean, membru corespondent al Academiei, făcea următoarea : în anii noştri, medicina a căpătat un caracter de practică în grup. Medicul care şi-ar propune să facă faţă cerinţelor actuale ale profesiei sale de unul singur s-ar trezi cel mai adesea în postura jalnică, de neînvidiat, a anacronicului. Afirmaţia de mai sus reprezintă concluzia succintă a unui îndelungat şi complex proces, care a situat medicina pe o treaptă nouă în dezvoltarea ei. într-adevăr, atributele umane ale tămăduitorului au rămas aceleaşi, aşa cum le-au formulat sintetic marii promotori ai acestei ştiinţe. Ca şi înaintaşii săi, medicul din zilele noastre trebuie să fie înzestrat cu o puternică capacitate de compasiune faţă de semeni, cu darul de a crea acea relaţie bivalentă de comuniune Omencas va bate .. . — cîştige încrederea pacientului, să insufle acestuia optimismul, voinţa de a se însănătoşi, să-i mobilizeze în acest scop toate resursele spirituale şi volitive. Dar în secolul XX atît nu mai e de ajuns, căci au intervenit unele schimbări de esenţă în rolul pe care e chemat să-l joace medicul. Dacă acum 200—300 de ani slujitorul lui Hipocrat trebuia să se situeze adesea pe o poziţie de expectativă, priceperea sa confirmîndu-se în felul cum reuşea să simtă „pulsul naturii“, să anticipeze deznodămîntul luptei dintre forţele răufăcătoare (personificate prin boală) şi cele binefăcătoare (capacitatea naturii , de redresare, de recuperare a sănătăţii pierdute), intervenind uneori spre a stimula acţiunea acestora din urmă şi accentuîndu-le efectul, astăzi medicul corectează natura, acţionînd el însuşi ca element de bază al acestei înfruntări. Raportat la obiectul discuţiei noastre, acest adevăr se concretizeaza fixuix dfn cumata practică de grup, la care se referea prof. dr. Ilies Ardelean. Nu este vorba de concentrarea forţelor diverse ce acţionează în acest domeniu doar pentru a soluţiona problemele mari, de orientare, ci şi pentru a rezolva fiecare caz în parte. Trecînd pe tărîmul concret al activităţii zilnice, vom preciza că la diagnosticarea unei maladii şi stabilirea tratamentului celui mai adecvat participă astăzi medici de profil diferit — radiologul, medicul de laborator, specialistul într-un domeniu îngustat şi, bineînţeles, medicul de medicină generală, care e chemat să facă sinteza observaţiilor cumulate. Legătura dintre aceşti medici trebuie să fie vie, creatoare, să îmbrace forma consultului, căci adevărul nu este — în acest caz, ca şi în altele — suma aritmetică a unor constatări ! Prin confruntarea directă şi personală a opiniilor se petrece o reacţie de întrepătrundere, de asociere și di- ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 2-a) CONSTANŢĂ: Au fost instalate primele telefoane publice pentru convorbiri interurbane directe La oficiile nr. 1 şi fost instalate primele 8 telefoane publice prin intermediul cărora se pot efectua convorbiri telefonice interurbane directe cu oraşele Bucureşti, Braşov şi cu alte localităţi din ţară. In raport cu distanţa şi durata convorbirii se utilizează fise de 1 şi 3 lei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor, părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Critica şi autocritica - manifestare activă a responsariEIStafii ciniologIHIWţll UVWimir Lector univ. ILIE TODOSI, Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ de pe lîngă C.C. al P.C.R. Transformările structurale, adine revoluţionare, care au avut loc îrr viaţa economică, social-politică şi culturală a României în anii construcţiei socialiste sunt rezultatul politicii juste, marxist-leniniste, a Partidului Comunist Român, al vastei sale activităţi politico-ideologice şi organizatorice desfăşurate în mase, sunt rodul efortului şi creaţiei conştiente şi susţinute a întregului nostru popor, care urmează cu nestrămutată încredere linia partidului, văzînd în ea expresia atotcuprinzătoare a intereselor sale vitale. Creşterea rolului conducător al partidului — lege obiectivă a desăvîrşirii construcţiei socialiste— reprezintă o puternică forţă motrice a mersului înainte al societăţii noastre, o condiţie ineluctabilă a trăiniciei orînduirii noastre sociale, în care întreaga activitate este subordonată creşterii bunăstării celor ce muncesc. Liber şi stăpîn pe soarta sa, poporul nostru se afirmă, mai strîns unit ca oricînd în jurul partidului, transpunînd în viaţă cu hotărîre şi entuziasm programul de ridicare la un nivel calitativ superior a întregii economii, trasat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Programul stabilit de Conferinţa Naţională din decembrie 1967 in vederea dezvoltării puternice a forţelor de producţie, creşterii în ritm rapid a producţiei materiale şi înfloririi multilaterale a ţării a indicat totodată modalităţile concrete de perfecţionare a metodelor şi formelor de organizare şi conducere a economiei naţionale şi a vieţii sociale, corespunzător stadiului atins şi sarcinilor actuale şi de perspectivă ale construcţiei socialiste în ţara noastră. In rezolvarea cu succes a acestor sarcini, o uriaşă însemnătate o are înfăptuirea consecventă a principiilor democraţiei socialiste, dezvoltarea lor continuă şi, implicit, promovarea pe scară largă a criticii şi autocriticii. Lupta dintre nou şi vechi — lege universală a dezvoltării — constituie o puternică forţă motrice şi în orînduirea socialistă. Dar în condiţiile cînd socialismul a învins deplin şi definitiv la oraşe şi sate, cînd au r?ftLitT,\tr'ata, '''ssojp.pynloat.at.oare şi s-a făurit comunitatea de ţeluri şi interese fundamentale ale tuturor membrilor societăţii, lupta dintre nou şi vechi îmbracă îndeosebi forma criticii şi autocriticii, care asigură mersul ascendent în toate domeniile de activitate, dezvoltarea progresivă, de la o treaptă inferioară la una superioară. Aşadar, în orînduirea socialistă critica şi autocritica este o lege a dezvoltării sociale. Caracterul logic al criticii şi autocriticii izvorăşte din însăşi natura societăţii socialiste, în care poporul deţine în mîinile sale puterea politică, mijloacele de producţie şi întreaga avuţie socială, din principiile de organizare şi de activitate a partidului şi statului, din democratismul profund al orînduirii noastre. (Continuare în pag. 4-a)