Munca, iunie 1968 (Anul 24, nr. 6391-6416)
1968-06-01 / nr. 6391
Anul XXIV nr. 6391 sîmbătă 1 VI 1968 6 pagini 30 bani înalţii OASPEŢI AU SOSIT LA BRIONI BRIONI — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit! Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. a U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Anton Pavlinici, preşedintele Skupştinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. ★ BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Spiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR Vizita în R. S. F. Iugoslavia a delegaţiei de partid şi de stat române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sosirea la Briont TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnul HABIB BURCHIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre — cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Tunisiene — felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi prosperitate poporului tunisian prieten. Sunt încredinţat că relaţiile de colaborare reciproc avantajoase dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu în Interesul celor două popoare şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vedere exterioară a Uzinei de aluminiu din Slatina ŞANTIER CLUJEAN O nouă bază de producţie pentru construcţii In cartierul Industrial Baciu din Cluj s-au început lucrarile de fundaţie la o nouă bază de producţie pentru construcţii. Aici se vor ridica o hală de 3 600 mp, ateliere de întreţinere, magazii, un grup social. Baza va dispune de trei secţii: reparaţii de utilaje grele, reparaţii şi întreţineri etc şi confecţii metanice şi din lemn. Producţia acestei secţii va însuma anual 2 110 tone de diferite piese şi subansamble din metal şi circa 2 200 mp de tîmplărie din lemn. In imediata apropiere a bazei s-a amplasat o altă unitate — staţia de exploatare şi întreţinere a utilajelor grele pentru construcţii. La înălţarea acestor două unităţi se vor folosi panouri mari din beton celular autoclavizat, în special la Închiderea exterioară a halelor. (Agerpres) CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al G.C. al P.C.R, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat: tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R preşedintele Consiliului de Miniştri Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii: Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.G., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vocei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.G. al U.G.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al G.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi lakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Telefoto | AGERPRES INVESTIfKi68 Optimismul constructorilor trebuie întregit cu măsuri mai energice în pag. a 3-a O. Uşor ne spus, greu de făcut în pag. a 4-a Protecţia muncii IE ZIUA micului cetăţean T Iunie*. O „filă" In calendar ! Nu. Este un simbol / un prinos adus vîrstei pentru care toate frumuseţile lumii s-au născut anume ca să bucure, să devină fantastice „obiecte de studiu" din care candoarea copilăriei clădeşte basme. E „Ziua copilului — a cetățeanului unui mirific univers căruia tofi cei maturi se simt datori să-i ocrotească liniștea. In numele acestui mic cetățean se fac toate cite se înalță pe pămîntul străvechi și drag al patriei. In această zi, de undeva, din adîncul sufletului fiecăruia, de acolo de unde se află culcușită intre amintiri, revine copilăria, revin darurile din anii cei tineri. Şi facem daruri copiilor. Ne bucurăm de bucuria ce le-o facem, de joaca lor în care uită, de cele mai multe ori, să spună „mulțumesc". Nu supără această uitare pentru că vîrstnicii — tată, mamă, bunici — ştiu, aşa cum şi-a însemnat şi poetul: „Copilul unde înţelepciunea şi iubirea mea e jocul !" Darurile noastre se adaugă la darurile pe care societatea i le face din prima lor zi de viaţă. În România, copiii, copilăria sînt probleme de stat. O legislaţie plină de afecţiune ii ocroteşte, le asigură o dezvoltare armonioasă. O largă reţea de creşe, cămine şi grădiniţe creează ambianţa potrivită unei creşteri sănătoase, a unei educaţii atent supravegheată. Şi apoi, cînd tainele lumii se cer rînduite şi însuşite în mod sistematic, copilăria descinde în şcoli, umplind, cu curiozitatea ei, sălile de clasă. Un cor de netranscris repetă zglobiu alfabetul, grăbit, pentru a ajunge mai iute la cărţile cu formule sau cu versuri. Pentru că iu orice elev se află un vis de cosmonaut, savant sau poet. Da, da, nu oricare dintre cei patru milioane de şcolari ai ţării, nu oricare dintre elevii care cu înfrigurare citesc lecţie după lecţie din cele 26 de milioane de manuale pe care statul le pune, anual, gratuit la dispoziţie. Crescuti Intr-o societate care i-a definit ca centru al universului său, copiii ştiu cui datoresc întreaga lor recunoştinţă pentru grija care li se poartă. In cintecul ce le însoţeşte copilăria urcînd spre adolescentă, In imnul organizaţiei lor pioniereşti, ei au cuprins aceasta Intr-un vers refren, ca o apoteoză : „Mulțumim din Inimă partidului..." DIN TIMP,CADRE CALIFICATE in anii 1966 —1970, pentru Ministerul Industriei Uşoare şi cel al Industriei Alimentare s-a prevăzut un volum sporit de investiţii care se vor materializa într-un număr important de întreprinderi şi secţii echipate cu utilaje şi maşini în cea mai mare parte automate, în promovarea unor procese tehnologice noi, ce vor conduce la realizarea unor produse cu un ridicat nivel calitativ, competitive pe piaţa externă, satisfă-Ing. TEODORA SERŞIN preşedintele Comitetului uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei bunurilor de consum cînd tot mai mult exigenţele mereu sporite ale consumatorilor. Anul acesta vor fi puse în funcţiune un număr de 4 întreprinderi noi, şi 63 dezvoltări în industria uşoară, precum şi 8 întreprinderi noi şi 11 secţii şi dezvoltări în industria alimentară. De asemenea, importante capacităţi de producţie vor fi puse în funcţiune la începutul anului 1969. Mînuirea tehnicii noi, respectiv exploatarea şi întreţinerea, ridică probleme deosebit de importante, ştiut fiind că un rol hotărîtor la punerea în funcţiune a noilor obiective industriale, în folosirea cu maximum de eficienţă a tehnicităţii acestora, în realizarea parametrilor proiectaţi, îl au cadrele. Pregătirea şi formarea din timp a acestora constituie o sarcină complexă, de gradul calificării forţei de muncă depinzînd în mare măsură realizarea producţiei la nivelul cerut, fiind necesară totodată pregătirea lor din timp, respectiv înaintea construirii şi dării în funcţiune a noilor obiective industriale. Pe această linie, în cursul acestui an pe ansamblul ministerului vor absolvi cursurile şcolilor profesionale aparţinînd industriei uşoare un număr de 7 125 muncitori, 650 maiştri şi tehnicieni, precum şi 27 000 muncitori, care vor fi pregătiţi prin cursuri de scurtă durată la locul de muncă. Industria alimentară va asigura producţiei în acest an un număr de peste 1850 absolvenţi ai şcolilor profesionale, 240 maiștri și (Continuare în pag. 2-a) 241 ROMA GHEORGHE TOMOZEI „Nu fără temei, atit oamenii cit fi zeii au ales locul acesta pentru zidirea unui oraş: colinele din jur — locuri foarte sănătoase — aşezarea prielnică a riului din apropiere, pe care se pot aduce roadele dinlăntrul ţării, precum şi felurite mărfuri de la mare, vecinătatea mării cu nenumăratele ei foloase, ţi, in acelaşi timp, nu attt de apropiată incit să expună oraşul la primejdii din partea unei flote străine; aşezarea chiar in mijlocul Italiei, intr-un cuvînt, un loc unic pentru propăşirea ţinut oraş“. Sunt cuvintele lui Tit Liviu, infinit mai sugestive prin muzicală implacabilitate decit voluminoasele baedekeruri cu care se înarmează turiştii ajunşi în Cetatea Eternă. Pentru noi, românii, Roma e învăpăiată de flăcările unei genetice vetre, şi trebuie s-o mărturisim, imaginîndu-ne-o ne gîndim la Colosseum, la bazilici, la ferme şi teatre antice dar, cu insistenţă, ne apropiem de geamul aburit al memoriei, silueta Columnei traianice. Ne gîndim la străbunii daci care prin osemintele lor calcinate în lungi şi în crude războaie au dat nobleţă de marmură lutului în care s-au cuibărit întru nemurire şi somn şi atunci cînd meşterii lui Apollodor din Damasc au căutat lespede pentru a înălţa Columna, cenuşile lor de fildeş vor fi (Continuare în pag. 5-a) /WWWWVN*WWWW\