Munca, iulie 1968 (Anul 24, nr. 6417-6442)
1968-07-01 / nr. 6417
Anul XXIV nr. 6417 Martie 2 VII 1968 6 pagini 30 bani REVELAŢIILE I In universul celor 30 de minute . Bufetele din întreprinderi In cele mai multe Întreprinderi salariaţii servesc în timpul pauzei o gustare rece, îndeobşte la maşină sau în picioare, lîngă dulapul cu scule. Despre efectele negative ale alimentaţiei pe fugă sau în mediul de lucru nu mai discutăm că ele sunt cunoscute. Dar să vorbim despre altceva : ce posibilităţi există pentru aprovizionarea cu preparate culinare şi produse alimentare în timpul pauzei ? In întreprinderile şi instituţiile din Bucureşti (al căror număr se apropie de 1 000) funcţionează doar 200 de bufete de incintă (mobile sau permanente) ale întreprinderilor de alimentaţie publică şi un număr restrîns de bufete proprii ale cantinelor unor mari întreprinderi. Foarte puţine, dacă ne gîndim că atît de multe unităţi nu dispun de astfel de condiţii. Drept este că cele mai multe conduceri ale unor asemenea întreprinderi nu au făcut nici un efort de a pune la dispoziţia organizatorilor bufetelor spaţii corespunzătoare, după cum nici întreprinderile de alimentaţie publică nu s-au înghesuit să deschidă bufete în unităţile cu număr mai redus de salariaţi. Privind îngust garanţiile de rentabilitate, în fapt au pierdut. Şi mai pierd pentru că nici bufetele existente nu sunt bine organizate şi aprovizionate... îndeobşte ele funcţionează după sistemul cu plată la vînzător — cam 1 sau doi la număr — care în cele mai multe zile nu reuşesc — în limitele pauzei — să servească pe toţi salariaţii. Unii rămîn nemîncaţi, iar alţii deşi reuşesc performanţa achiziţiei unui sandvici, nu mai au timp sâ-l mănînce decit în timpul lucrului. Nu mai vorbim de faptul că bufetul funcţionează numai în schimbul I. Celelalte schimburi sunt practic lipsite de serviciile aprovizionării alimentare. Ignorînd aceste realităţi, comerţul spune invariabil : „n-avem clienţi!“ — scuzînd prin aceasta deficienţele de aprovizionare şi desfacere. O incursiune prin bufetele de alimentaţie publică în incintă este revelatorie : aproape toate preparatele sunt desfăcute în stare rece, într-un sortiment foarte sărac, aproape invariabil. Cum să vină clienţii, cînd marfa nu-i cheamă ? ! Un alt motiv pentru care nu se apelează constant la serviciile bufetului este şi preţul de desfacere. Valoarea unei gustări ajunge la 4—5 lei. De ce ? căci la produsele alimentare nepreparate nu se adaugă decît 10—15 la sută ? ! Simplu : acestea nu se prea aduc. întreprinderile de alimentaţie publică preferă să desfacă preparate proprii — la care se percep adaosuri de circa 50 la sută şi care sunt deci mai rentabile. Evident, pentru vînzător nu şi pentru consumator. In acest caz poate ar fi bine să se deschidă în întreprinderi chioşcuri alimentare. Sau, dacă acest lucru nu este avantajos pentru comerţ, atunci să simplifice relaţiile cu consumatorii, operativizînd desfacerea. Aceasta este o sursă de beneficii, iar nu încărcarea preţurilor pentru acoperirea deficitului. Din cele pînă aici spuse rezultă că, în pauză, salariaţii din întreprinderi consumă în genere hrană rece, neconsistentă, pierd timp şi nu sunt mulţumiţi de pre- MARIANA CHIŢU ION FILIP membru în Biroul Executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti (Continuare în pag. 5-a) Anchetă economică Rebutul - corp străin în organismul întreprinderii Pag. a 3-a Condiţiile de admitere în şcolile tehnice de maiştri în pag. a 4-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA pe şantierele naţionale ale tieretului Tineri brigadieri de pe şantierul Petreşti-Dîmboviţa Foto : S. ALEXANDRU ATENTATORI la valuta ţârii Escroci pe patru roţi De la o vreme, pe adresa unor organe de partid, instituţii de stat şi redacţii au sosit numeroase sesizări prin care oameni de bună credinţă semnalau, cu îndreptăţită minte şi indignare, îmbogăţirea suspectă, traiul plin de huzur al unor indivizi şi al familiilor acestora ce duceau o viaţă cu mult peste posibilităţile materiale reale, la care le dădeau dreptul funcţia şi pregătirea lor în ierarhia vieţii noastre sociale. Confirmînd autenticitatea şi probitatea celor sesizate, două scrisori sosite din străinătate ■ relatau cu regret despre comportarea nedemnă a unor şoferi români trimişi de I.R.T.A. şi întreprinderea de transporturi internaţionale auto, care, prin diferite tertipuri meschine de căpătuială, nu fac cinste prestigiului binecunoscut de care se bucură ţara noastră în relaţiile cu celelalte state. Scrisorile respective constatau cu o elegantă politeţe — nu lipsită de amărăciune — dispariţia unor baniere şi ştampile ale sus-amintitelor firme, însuşite în chin fraudulos de către şoferi români, găzduiţi la ele. Expertizele grafice efectuate, verificările făcute de către agenţiile noastre economice din Austria şi R.F. al Germaniei, coroborate cu • ulterioare revizii contabile. • declaraţiile celor în culpă ’şi ale martorilor au reliefat [justeţea celor semnalate. [ conturînd în plus noi elemente infracţionale de înşelăciune în dauna valutei ’ţării, a unor salariaţi cărora statul, acordîndu-le girul în alb al încrederii civice, îi , trimitea în interes de serviciu peste hotare. ► Deoarece prin asemenea ‘ procedee — cît şi prin altele — proprietatea socialistă a statului nostru a fost frustrată cu milioane de lei, să încercăm să dezvăluim factorii ce au generat climatul necinstei şi formele pe care le-a îmbrăcat acesta. Instrucţiunile Ministerului Finanţelor şi ale Băncii Naţionale nr. 1510 din 1964 acordă, în vederea cazării pentru o noapte, şoferilor plecaţi în deplasare peste hotare, un plafon maxim de 45 mărci vest-germane, 200 schilingi austrieci, 45 franci francezi, 5 000 lire italiene etc., la care se adaugă cuvenita diurnă. Escrocheriile pe care le relatăm în acest articol atestă cu certitudine faptul că plafonul valutar cu privire la cazare a fost stabilit cu exagerată largheţe de către forurile în drept. Pentru aceasta pledează următorul fapt: turiştilor străini, Agenţia O.N.T. le oferă, contra aceleiaşi sume, cazarea şi masa la cele mai luxoase şi mai confortabile hoteluri-restaurant, de tipul „Lido“ şi „Ambasador". Or, oamenii de la volan sunt trimişi de către respectivele întreprinderi cu obligaţii de serviciu bine stabilite, care, fără îndoială, le dau dreptul la o odihnă comodă , dar în nici un caz nu pot beneficia de condiţiile oferite unor turişti de lux. lată, deci, că de la Început se oferea unor elemente necinstite, dornice de învîrteli pe seama proprietăţii socialiste, prilejul de a-şi însuşi în scopuri personale o bună parte din valuta primită la plecare. Pentru satisfacerea poftei lor josnice de îmbogăţire fără scrupul, pe seama averii statului, şoferii, transformaţi cu timpul în Infractori, au practicat în mod frecvent. Realizată de AUREL CODREANU şi MIHAI CERNAT cu predilecţie, cîteva sisteme de Înşelăciune. Din furt s-a întrupat... „Mercedesul“ ! După cum rezultă din tarifele stabilite de marea majoritate a hotelurilor din ţările prin care treceau conducătorii auto, cazarea pentru o noapte diferă — în funcţie de confortul oferit — între 6 şi 29 mărci sau 60—100 schilingi — ca să dăm numai două exemple. Aşadar, mai puţin de jumătate din valuta oferită cu largheţe de mină spartă de către cei care au elaborat Instrucţiunile în vigoare. Deşi aceasta, era situaţia reală, în mod paradoxal aproape toate 4 actele referitoare la cazare , menţionează că s-a cheltuit 4 suma maximă de 45 mărci , sau 200 schilingi... “ Ce se intîmpla, de fapt 7 ? Apelind la „bunăvoința" unor 4 ospătari, patroni de restau- 4 rante, oameni din serviciul , staţiilor de benzină cu care , veneau în contact, precum și a unor colegi de breaslă, in- 4 fractorii își treceau pe res- ' pectiva notă de hotel nu suma plătită în realitate — , care era mai mică — ci pla- fonul maximal permis de de- contare. Alteori, insușindu-și frâu- duios — după cum am arătat — bonuri și ștampile, 4 completau după bunul plac 4 note fictive de hotel, — in timp ce ei dormeau în... au- « tovehiculele lor. O „odihnă“ 4 chinuită, care putea periclita , în timpul curselor securita- 4 tea maşinilor, a mărfurilor 4 transportate şi chiar a pro- priilor lor vieţi. Ne între- › băm dacă tot aşa ar fi pro- cedat fiind vorba să econo- › misească şi nu să fure valu- ” ta ţării ? ! 4 Cel de-al treilea procedeu 4 folosit este de-a dreptul ila- riant , înşelînd cu neruşinare , buna credinţă a unor patroni de cofetării, tutungerii, pro- 4 duse agro-alimentare — sub pretextul că vor să le... popu- [ larizeze în ţara noastră pro- , dusele — luau de la aceştia reclame tipărite, pe care a- Pileau ştampilele diferitelor hoteluri după care Ie decon- [ tau la întreprindere drept ] acte legale ! Ce competență profesio- ' nală posedă oare funcționarii ] serviciului financiar și con- , tabilitate de la I.R.T.A. și ■ I.T.I.A., care au dovedit că nu pot deosebi banala recla- ' mă comercială, de o notă de (Continuare în pag. 2-a) Tovarăşul Gheorghe Apostol s-a înapoiat de la Berlin Luni după-amiază, tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., s-a înapoiat de la Berlin, unde a participat la festivităţile prilejuite de aniversarea a 75 de ani de la naşterea tovarăşului Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au fost de faţă Ewald Moldt, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecarea din Berlin, pe aeroportul Schönefeld, tovarăşul Gheorghe Apostol a fost salutat de Herbert Wamke, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., președintele Uniunii Sindicatelor Libere Germane, Hermann Axen, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Günther Kleiber, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., şi alte persoane oficiale, precum şi ambasadorul Republicii Socialiste România la Berlin, dr. ing. Nicolae Ghenea. ★ In cursul dimineţii de luni, tovarăşul Gheorghe Apostol a vizitat şantierul de construcţii din centrul Berlinului. (Agerpres) „Gata pentru începerea lucrului !“ Nu, nu s-au făcut „albume cu amintiri*", în sensul strict al cuvintului. Fiecare din cei 100 de adolescenţi ai „Brigăzii I a Prahova“ şi-a făcut, însă, în memorie, albumul său, pe care timpul îl va sedimenta, dind o aură puţin romantică (dar fără romantism ce ar mai rămîne din tinereţe ?) celor 14 zile în care cu toată seriozitatea a pus umărul la construirea unei porţiuni din şoseaua Cîmpina—Comarnic, segment rutier devenit şantier naţional. Şi Întotdeauna amintirile vor fi însoţite de mîndria de a fi luat parte la lucrările acestui şantier. Căci a fost o selecţie riguroasă a participanţilor, o selecţie a seriozităţii. „Am primit peste 2 000 de cereri de înscriere, spunea Gheorghe Coman, şef de secţie la Comitetul judeţean U.T.C. Prahova. Nu ne-am oprit decit asupra acelora ale căror semnatari au avut in decursul anului şcolar note de la San sus. Această obişnuinţă a seriozităţii in muncă, dovedită la învăţătură, a fost cea mai bună „recomandare’; a fi brigadier înseamnă să-ţi asumi, o responsabilitate socială, să fii demn de ea". Intre munţi, zilele au devenit trepidante. Undeva, rapoartele de încheiere a celor opt ore de muncă au caracterul sobru, lapidar, al comunicatelor „...in zona dintre kilometrul 102 — 106 s-au efectuat astăzi, 29 iunie, 100 de metri taluzări, s-au pus in operă 60 metri cubi de balast..." Dar poate nu cifrele sunt aici importante (deşi fără ele nu ne-am putea da seama de ritmul alert al muncii), ci entuziasmul. Fraza de raport, spusă in careul de dimineaţă. „Echipa (urmează numele oricăreia dintre cele şapte echipe ale brigăzii) este gata de începerea lulucrului“ ! nu este şi nu a fost nici un moment o simplă formulă. Miinile obişnuite cu condeiul şi mătasea filelor de carte şi-au dovedit priceperea de a minui lopata, tîrnăcopul. „V-a fost greu ?" „Te cuprinde viaţa şantierului, întrecerea între echipe şi nu mai ştii dacă M. COLEŞIU (Continuare în pag. 4-a) Conducătorii de partid şi de stat in vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1818 oglindită in arta plastică“ Luni după-amiază tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partidşi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. în continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX- lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească. Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroaseopere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi , care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina Alte doua obiective în construcţie Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina au fost începute lucrările de construcţie la două nori obiective prevăzute în etapa a 3-a de extindere. Este vorba de secţia redresorilor cu siliciu şi de silozul de alumină. In avans faţă de grafic cu aproape o jumătate de lună se lucrează la hala de electroliză nr. 4. Aici se montează în prezent tîmplăria metalică şi sunt instalate plăcile laterale. Se lucrează, de asemenea, la montajul cuvelor de electroliză. Prin intrarea în funcţiune a noilor capacităţi, producţia anuală a uzinei din Slatina va spori la 108 000 tone aluminiu. (Agerpres) la expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice „I Grigorescu“ Luni după-amiază tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa,, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de sfîrşit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de studenţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Iliescu, primsecretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele (Continuare în pag. 5-a) Primiri la tovarăşul UM CUCN Directorul general al F. A. O. Luni după-amiază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.). La primire au luat parte tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O. la dezvoltarea cercetării ştiinţifice in domeniul agriculturii, precum şi aspecte ale dezvoltării activităţii de colaborare şi cooperare internaţională a acestei organizaţii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Directorul general al C. I. M. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni dupăamiază pe David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Petre Blajovici, ministrul muncii, şi Petre Lupu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat în România cu sprijinul O.I.M. şi la activitatea pe care o desfăşoară această organizaţie pentru cooperarea internaţională, exprimîndu-se dorinţa reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul E. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească.