Munca, iulie 1968 (Anul 24, nr. 6417-6442)

1968-07-01 / nr. 6417

Anul XXIV nr. 6417 Marti­e 2 VII 1968 6 pagini 30 bani REVELAŢIILE I In universul celor 30 de minute . Bufetele din întreprinderi In cele mai multe Între­prinderi salariaţii servesc în timpul pauzei o gustare rece, îndeobşte la maşină sau în picioare, lîngă dulapul cu scule. Despre efectele nega­tive ale alimentaţiei pe fugă sau în mediul de lucru nu mai discutăm că ele sunt cu­noscute. Dar să vorbim despre alt­ceva : ce posibilităţi există pentru aprovizionarea cu preparate culinare şi produ­se alimentare în timpul pau­zei ? In întreprinderile şi in­stituţiile din Bucureşti (al căror număr se apropie de 1 000) funcţionează doar 200 de bufete de incintă (mobi­le sau permanente) ale între­prinderilor de alimentaţie publică şi un număr restrîns de bufete proprii ale canti­nelor unor mari întreprin­deri. Foarte puţine, dacă ne gîndim că atît de multe unităţi nu dispun de astfel de condiţii. Drept este că cele mai multe conduceri ale unor asemenea întreprinderi nu au făcut nici un efort de a pune la dispoziţia or­ganizatorilor bufetelor spaţii corespunzătoare, după cum nici întreprinderile de ali­mentaţie publică nu s-au în­ghesuit să deschidă bufete în unităţile cu număr mai redus de salariaţi. Privind îngust garanţiile de rentabi­litate, în fapt au pierdut. Şi mai pierd pentru că nici bufetele existente nu sunt bine organizate şi aprovi­zionate... îndeobşte ele funcţionează după sistemul cu plată la vînzător — cam 1 sau doi la număr — care în cele mai multe zile nu reuşesc — în limitele pauzei — să servea­scă pe toţi salariaţii. Unii rămîn nemîncaţi, iar alţii deşi reuşesc performanţa a­­chiziţiei unui sandvici, nu mai au timp sâ-l mănînce decit în timpul lucrului. Nu mai vorbim de faptul că bufetul funcţionează numai în schim­bul I. Celelalte schimburi sunt practic lipsite de serviciile aprovizionării alimentare. Ignorînd aceste realităţi, comerţul spune invariabil : „n-avem clienţi!“ — scuzînd prin aceasta deficienţele de aprovizionare şi desfacere. O incursiune prin bufetele de alimentaţie publică în incin­tă este revelatorie : aproape toate preparatele sunt desfă­cute în stare rece, într-un sortiment foarte sărac, a­­proape invariabil. Cum să vină clienţii, cînd marfa nu-i cheamă ? ! Un alt motiv pentru care nu se apelează constant la serviciile bufetului este şi preţul de desfacere. Valoarea unei gustări ajunge la 4—5 lei. De ce ? căci la produ­sele alimentare nepreparate nu se adaugă decît 10—15 la sută ? ! Simplu : acestea nu se prea aduc. întreprinderile de alimentaţie publică prefe­ră să desfacă preparate pro­prii — la care se percep a­­daosuri de circa 50 la sută­­ şi care sunt deci mai ren­tabile. Evident, pentru vîn­zător nu şi pentru consuma­tor. In acest caz poate ar fi bine să se deschidă în în­treprinderi chioşcuri alimen­tare. Sau, dacă acest lucru nu este avantajos pentru co­merţ, atunci să simplifice relaţiile cu consumatorii, operativizînd desfacerea. A­­ceasta este o sursă de beneficii, iar nu încărcarea preţurilor pentru acoperirea deficitului. Din cele pînă aici spuse rezultă că, în pauză, salaria­ţii din întreprinderi consu­mă în genere hrană rece, neconsistentă, pierd timp şi nu sunt mulţumiţi de pre- M­ARI­AN­A CHIŢU ION FILIP membru în Biroul Executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti (Continuare în pag. 5-a) Anchetă economică Rebutul - corp străin în organismul întreprinderii Pag. a 3-a Condiţiile de admitere în şcolile tehnice de maiştri în pag. a 4-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA pe şantierele naţionale ale ti­eretului Tineri brigadieri de pe şantierul Petreşti-Dîmboviţa Foto : S. ALEXANDRU ATENTATORI la valuta ţârii Escroci pe patru roţi De la o vreme, pe adresa unor organe de partid, insti­tuţii de stat şi redacţii au sosit numeroase sesizări prin care oameni de bună cre­dinţă semnalau, cu îndrep­tăţită minte şi indignare, îm­bogăţirea suspectă, traiul plin de huzur al unor indi­vizi şi al familiilor acestora ce duceau o viaţă cu mult peste posibilităţile materiale reale, la care le dădeau drep­tul funcţia şi pregătirea lor în ierarhia vieţii noastre so­ciale. Confirmînd autenticitatea şi probitatea celor sesizate, două scrisori sosite din străi­nătate ■ relatau cu regret despre comportarea nedem­nă a unor şoferi români trimişi de I.R.T.A. şi între­prinderea de transporturi in­ternaţionale auto, care, prin diferite tertipuri meschine de căpătuială, nu fac cinste prestigiului binecunoscut de care se bucură ţara noastră în relaţiile cu celelalte state. Scrisorile respective con­statau cu o elegantă polite­ţe — nu lipsită de amără­ciune — dispariţia unor ba­­niere şi ştampile ale sus-a­­mintitelor firme, însuşite în chin fraudulos de către şo­feri români, găzduiţi la ele. Expertizele grafice efec­tuate, verificările făcute de către agenţiile noastre eco­nomice din Austria şi R.F. a­l Germaniei, coroborate cu • ulterioare revizii contabile. • declaraţiile celor în culpă ’şi ale martorilor au reliefat [justeţea celor semnalate. [ conturînd în plus noi ele­­­­mente infracţionale de în­­­­şelăciune în dauna valutei ’ţării, a unor salariaţi căro­­­­ra statul, acordîndu-le girul­­ în alb al încrederii civice, îi , trimitea în interes de servi­­­­ciu peste hotare. ► Deoarece prin asemenea ‘ procedee — cît şi prin al­tele — proprietatea socia­listă a statului nostru a fost frustrată cu milioane de lei, să încercăm să dezvăluim factorii ce au generat clima­tul necinstei şi formele pe care le-a îmbrăcat acesta. Instrucţiunile Ministerului Finanţelor şi ale Băncii Na­ţionale nr. 1510 din 1964 a­­cordă, în vederea cazării pen­tru o noapte, şoferilor ple­caţi în deplasare peste ho­tare, un plafon maxim de 45 mărci vest-germane, 200 schilingi austrieci, 45 franci francezi, 5 000 lire italiene etc., la care se adaugă cu­venita diurnă. Escrocheriile pe care le relatăm în acest articol a­­testă cu certitudine faptul că plafonul valutar cu privire la cazare a fost stabilit cu exagerată largheţe de către forurile în drept. Pentru a­­ceasta pledează următorul fapt: turiştilor străini, Agen­ţia O.N.T. le oferă, contra a­­celeiaşi sume, cazarea şi masa la cele mai luxoase şi mai confortabile hoteluri-restau­­rant, de tipul „Lido“ şi „Ambasador". Or, oamenii de la volan sunt trimişi de către respec­tivele întreprinderi cu obli­gaţii de serviciu bine stabi­lite, care, fără îndoială, le dau dreptul la o odihnă co­modă , dar în nici un caz nu pot beneficia de condiţiile oferite unor turişti de lux. lată, deci, că de la Început se oferea unor elemente ne­cinstite, dornice de învîrteli pe seama proprietăţii socia­liste, prilejul de a-şi însuşi în scopuri personale o bună parte din valuta primită la plecare. Pentru satisfacerea poftei lor josnice de îmbogăţire fără scrupul, pe seama ave­rii statului, şoferii, transfor­maţi cu timpul în Infractori, au practicat în mod frecvent. Realizată de AUREL CODREANU şi MIHAI CERNAT cu predilecţie, cîteva sisteme de Înşelăciune. Din furt s-a întrupat... „Mercedesul“ ! După cum rezultă din tari­fele stabilite de marea ma­joritate a hotelurilor din ţă­rile prin care treceau condu­cătorii auto, cazarea pentru o noapte diferă — în funcţie de confortul oferit — între 6 şi 29 mărci sau 60—100 schilingi — ca să dăm nu­mai două exemple. Aşadar, mai puţin de jumătate din valuta oferită cu largheţe de mină spartă de către cei care au elaborat Instrucţiu­nile în vigoare. Deşi aceasta, era situaţia reală, în mod­ paradoxal aproape toate 4 actele referitoare la cazare , menţionează că s-a cheltuit 4 suma maximă de 45 mărci , sau 200 schilingi... “ Ce se intîmpla, de fapt 7 ? Apelind la „bunăvoința" unor 4 ospătari, patroni de restau- 4 rante, oameni din serviciul , staţiilor de benzină cu care , veneau în contact, precum și­­ a unor colegi de breaslă, in- 4 fractorii își treceau pe res- ' pectiva notă de hotel nu­­ suma plătită în realitate — , care era mai mică — ci pla-­­ fonul maximal permis de de-­­ contare. Alteori, insușindu-și frâu-­­ duios — după cum am ară­­tat — bonuri și ștampile, 4 completau după bunul plac 4 note fictive de hotel, — in­­ timp ce ei dormeau în... au- « tovehiculele lor. O „odihnă“ 4 chinuită, care putea periclita , în timpul curselor securita- 4 tea maşinilor, a mărfurilor 4 transportate şi chiar a pro-­­ priilor lor vieţi. Ne între- › băm dacă tot aşa ar fi pro-­­ cedat fiind vorba să econo- › misească şi nu să fure valu- ” ta ţării ? ! 4 Cel de-al treilea procedeu 4 folosit este de-a dreptul ila-­­ riant , înşelînd cu neruşinare , buna credinţă a unor patroni­­ de cofetării, tutungerii, pro- 4 duse agro-alimentare — sub­­ pretextul că vor să le... popu- [ larizeze în ţara noastră pro- , dusele — luau de la aceştia­­ reclame tipărite, pe care a-­­ Pileau ştampilele diferitelor­­ hoteluri după care Ie decon- [ tau la întreprindere drept ] acte legale ! Ce competență profesio- ' nală posedă oare funcționarii ] serviciului financiar și con- , tabilitate de la I.R.T.A. și ■ I.T.I.A., care au dovedit că­­ nu pot deosebi banala recla- ' mă comercială, de o notă de (Continuare în pag. 2-a) Tovarăşul Gheorghe Apostol s-a înapoiat de la Berlin Luni după-amiază, tova­răşul Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R­., s-a înapoiat de la Berlin, unde a participat la festivităţile prilejuite de aniversarea a 75 de ani de la naşterea tovarăşului Walter Ulbricht, prim-se­­cretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. Au fost de faţă Ewald Moldt, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecarea din Berlin, pe aeroportul Schönefeld, to­varăşul Gheorghe Apostol a fost salutat de Herbert Wamke, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.S.U.G., președintele Uni­unii Sindicatelor Libere Germane, Hermann Axen, membru supleant al Biro­ului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Günther Kleiber, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., şi alte persoa­ne oficiale, precum şi am­basadorul Republicii So­cialiste România la Berlin, dr. ing. Nicolae Ghenea. ★ In cursul dimineţii de luni, tovarăşul Gheorghe Apostol a vizitat şantierul de construcţii din centrul Berlinului. (Agerpres) „Gata pentru înce­perea lucrului !“ Nu, nu s-au făcut „albume cu amintiri*", în sensul strict al cuvintului. Fiecare din cei 100 de adolescenţi ai „Brigăzii I­ a Prahova“ şi-a făcut, însă, în memorie, albumul său, pe care timpul îl va sedimenta, dind o aură puţin romantică (dar fără romantism ce ar mai rămîne din tinereţe ?) celor 14 zile în care cu toată seriozitatea a pus umărul la construirea unei porţiuni din şoseaua Cîmpina—Comarnic, segment rutier devenit şantier naţional. Şi Întotdeauna amintirile vor fi însoţite de mîndria de a fi luat parte la lucrările acestui şantier. Căci a fost o selecţie riguroasă a participanţilor, o selec­ţie a seriozităţii. „Am primit peste 2 000 de cereri de înscriere, spu­nea Gheorghe Coman, şef de secţie la Comitetul ju­deţean U.T.C. Prahova. Nu ne-am oprit decit asupra acelora ale căror semna­tari au avut in decursul anului şcolar note de la S­an sus. Această obişnuinţă a seriozităţii in muncă, do­vedită la învăţătură, a fost cea mai bună „recoman­dare’; a fi brigadier în­seamnă să-ţi asumi, o res­ponsabilitate socială, să fii demn de ea". Intre munţi, zilele au devenit trepidante. Unde­va, rapoartele de încheiere a celor opt ore de muncă au caracterul sobru, lapi­dar, al comunicatelor „...in zona dintre kilometrul 102 — 106 s-au efectuat astăzi, 29 iunie, 100 de me­tri taluzări, s-au pus in operă 60 metri cubi de balast..." Dar poate nu cifrele sunt aici importante (deşi fără ele nu ne-am putea da seama de ritmul alert al muncii), ci entuziasmul. Fraza de raport, spusă in careul de dimineaţă. „Echipa (urmează nume­le oricăreia dintre cele şapte echipe ale brigăzii) este gata de începerea lu­­lucrului“ ! nu este şi nu a fost nici un moment o simplă formulă. Miinile obişnuite cu condeiul şi mătasea filelor de carte şi-au dovedit priceperea de a minui lopata, tîrnăcopul. „V-a fost greu ?" „Te cuprinde viaţa şan­tierului, întrecerea între echipe şi nu mai ştii dacă M. COLEŞIU (Continuare în pag. 4-a) Conducătorii de partid şi de stat in vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1818 oglindită in arta plastică“ Luni după-amiază tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Paul Nicules­­cu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mi­­hai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Pati­­lineţ au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglin­dită în arta plastică", des­chisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialis­te România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşe­dintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedin­tele Uniunii Artiştilor Plas­tici, Ovidiu Maitec, vicepre­şedinte al Uniunii Artişti­lor Plastici, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid­­şi de stat, preşe­dintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satis­facţia şi mulţumirile cre­atorilor din acest domeniu al artei pentru grija deose­bită manifestată de partid şi guvern pentru dezvolta­rea artelor plastice. în continuare, conducăto­rii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, proza­tori şi compozitori a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspi­raţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contempo­rani. Expresie a acestei bo­gate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plas­tică" grupează un mare nu­măr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, ex­poziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX- lea, la loc de frunte situ­­îndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Ro­senthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revo­luţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă con­ştiinţă patriotică, punîn­­du-şi opera în slujba re­prezentării elanurilor revo­luţionare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — des­chizători de drumuri noi în istoria patriei — se dez­văluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din ma­rile idealuri naţionale pen­tru care a luptat genera­ţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţio­nari din Ţara Românească. Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi lito­grafii, creaţii ale unor ar­tişti plastici martori ai me­morabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contempo­rani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile lup­telor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tra­diţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a po­porului nostru Lucrările expuse în această sală a ex­poziţiei constituie o expre­sie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotă­­rîrilor luate la recenta Con­ferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice ro­mâneşti noi străluciri, noi opere de artă caracte­ristice pentru viaţa nouă a poporului nostru construc­tor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit înde­lung în faţa a numeroase­­opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Ar­tiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi , care au reu­şit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socia­liste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea u­­nor lucrări valoroase con­sacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina Alte doua obiective în construcţie Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina au fost începute lucrările de construcţie la două nori o­­biective prevăzute în etapa a 3-a de extindere. Este vorba de secţia redresorilor cu siliciu şi de silozul de alumină. In avans faţă de grafic cu aproape o jumătate de lună se lucrează la hala de electroliză nr. 4. Aici se montează în prezent tîmplăria metalică şi sunt instalate plăcile laterale. Se lucrează, de asemenea, la montajul cuvelor de electroliză. Prin intrarea în funcţiune a noilor capacităţi, producţia anuală a uzinei din Slatina va spori la 108 000 tone aluminiu. (Agerpres) la expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice „I Grigorescu“ Luni după-amiază tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Ni­­culescu-Mizil, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa,, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de sfîr­­şit de an şi a lucrărilor de diplomă prezentate de stu­denţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigores­cu“ din Capitală, în întîmpinarea oaspeţi­lor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţă­­mîntului, Ion Iliescu, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele (Continuare în pag. 5-a) Primiri la tovarăşul UM CUCN­ Directorul general al F. A. O. Luni după-amiază tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, directorul general al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite pentru ali­mentaţie şi agricultură (F.A.O.). La primire au luat par­te tovarăşii Iosif Banc, vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Nicolae Gio­­san, preşedintele Consiliu­lui Superior al Agricultu­rii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea Ro­mâniei la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O. la dezvoltarea cer­cetării ştiinţifice in dome­niul agriculturii, precum şi aspecte ale dezvoltării ac­tivităţii de colaborare şi cooperare internaţională a acestei organizaţii, întrevederea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordi­ală. Directorul general al C. I. M. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, a primit luni după­­amiază pe David Morse, directorul general al Or­ganizaţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Petre Blajovici, ministrul muncii, şi Petre Lupu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite as­pecte cu privire la Centrul de perfecţionare a pregă­tirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat în România cu sprijinul O.I.M. şi la activitatea­ pe care o desfăşoară această organizaţie pentru coope­rarea internaţională, ex­­primîndu-se dorinţa reci­procă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul E. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consi­liului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Popu­lare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, la ce­rerea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovără­șească.

Next