Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)
1968-11-01 / nr. 6522
Pagina a 2-a INIŢIERE MUZICALĂ Ansamblul de Cîntece şi Dansuri al Ministerului Forţelor Armate (direcţia artistică colonel Dinu Stelian) a realizat recent un concert-spectacol, care are, după părerea noastră, toate şansele să capteze interesul acelui public ce nu frecventează încă îndeajuns manifestările muzicale. Spectacolul este un fel de incursiune în domeniul operei cu concursul unui ghid prezentator, care dă lămuririle necesare. Ca la muzeu. Numai că spectacolul nu etalează piese prăfuite, nu conţine nimic vetust, ci este dimpotrivă plin de viaţă, în ciuda alurii sale (oricum) didactice. Explicaţia rezidă, desigur, în calităţile spectacolului. Trebuie spus, în primul rînd, că acest concert are avantajul de a fi scurt; el nu depăşeşte, cu pauză cu tot, două ore şi deci nu ajunge să obosească. E adevărat că perseverenţa cu care se realizează conciziunea marchează uneori performanţe discutabile, cum ar fi amputarea cîntecului boem din „Carmen“. (Asemenea deficienţe se pot însă repara pe parcurs, fără ca prin aceasta să se aducă vreun prejudiciu duratei spectacolului). In al doilea rînd, el este susţinut de un mănunchi de tineri artişti, ce se dovedesc a fi bine pregătiţi şi în posesia unei frumoase date vocale. Se cuvine a se menţiona astfel numele basului cantabil Pompei Hărăşteanu, care creionează între altele un admirabil Leporello, al sopranei Margareta Ballo, ce interpretează cîteva arii din operele lui Puccini cu un glas amplu dar bine strunit, capabil a da consistenţă unor melodii de mare respiraţie, al cîntăreţei Maria Dumitreasa, o soprană de coloratură cu o impecabilă pregătire tehnică, evidenţiind o constantă muzicalitate, al lui Ion Muţiu, un tenor liric cu o robustă e-e misie vocală, ce-şi dovedeşte utilitatea mai ales prin capacitatea de a se adapta celor mai diverse roluri, şi al mezzosopranei Veronica Dumitrescu. Ce promite o frumoasă carieră artistică, în al treilea rînd, spectacolul se bucură de participarea corului bărbătesc al ansamblului, ce poate fi situat cu certitudine printre primele formaţii muzicale din ţara noastră. Omogenitatea şi agogica sa impecabilă, marea varietate a expresiei sale, întinderea şi culoarea vocilor sale componente pot constitui obiectul unor ample comentarii ; cel mai elocvent este însă faptul că formaţia aceasta izbuteşte a produce la fiecare audiţie, oricît de multe ar fi, acelaşi efect steric asupra spectatorilor săi. Mai e de mirare că un asemenea cc este solicitat în prezent de către o firmă prestigioasă din R. F. a Germaniei pentru a realiza două discuri de lungă durată cu mai multe cîntece, din repertoriul său ? Or, revenind la spectacolul nostru, corul îl înviorează vizibil cu prezenţa sa impunătoare şi îi amplifică potenţialul. In sfirşit, enumerînd factorii, ce determină succesul spectacolului-concert, trebuie neapărat menţionată contribuţia dirijorului Sergiu Eremia, care a reuşit să asigure o deosebită acurateţe muzicală (orchestra acompaniatoare poate fi dată drept exemplu din acest punct de vedere) şi o permanentă, uneori chiar excesivă, vivacitate, precum şi a regizoarei Bissy Roman, care a ştiut, la rîndul său, să confere succesiunii pieselor muzicale , şi mişcării scenice ritmul şi respiraţia necesară, iar întregului spectacol — dincolo de conţinutul său interesant — alura sa decentă şi plăcută totodată. Ne-am bucura dacă am întîlni încă multă vreme numele acestui concert pe afişele sălilor de spectacole din oraşele mari şi mici ale ţării, dacă el are „răzbi" către adevăratul Său public. NESTOR GHEORGHIU VINERI 1 NOIEMBRIE 10.30 Curs de limba rusă (reluarea lecţiei de joi) 10.30 Curs de limba spaniolă 11.00 TV pentru specialişti Ciclul „Medicină" 17.30 Pentru copil : „Taine dezlegate" ; „Cu şi fără... aer" 18.00 Drumuri şi popasuri 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lecţiei de dimineaţă) 19.00 Albatros — revistă literară pentru tineret 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Actualitatea in agricultură 20.30 Studioul muzical — Școala muzicală rusă (I) 21.00 Reflector 21.15 Film artistic : „Lupoaica" 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA 2 NOIEMBRIE 1968 Programul 1 13.00—16.45 Fotbal : „Progresul*—„Dinamo" Bucureşti «1 „Rapid“—„Steaua" 17.30 Lumea copiilor 18.00 Stadion — actualitate sportivă 18.30 „Mult e dulce şi frumoasă" — emisiune de limba română 19.00 Pentru tineretul şcolar „Castelul leterin alb" 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele-enciclopedie 21.00 Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii 21.15 „Ritmuri in Valea Ursului" — reportaj filmat 21.30 Concertul Casei de discuri Electrecord 22.30 Film serial : Răzbunătorii Programul 2 20.00 Telex TV 20.05 Telecinemateca umorului 20.25 Recitalul de sîmbătă seara 21,10 Roman-foileton : Forsyte Saga 22,00 Bis... pe 16 mm Cristofor Columb DRAME FALSTAFF — Viton (21 39 82) — 20,30. ROATA VIETH — Viitorul (11 48 03) — 15,30 : 18. GUSTUL MIERII — Intrăţirea Intre popoare (17 31 64) — 15,30: 17,45. ZORBA GRECUL — Progresul (23 94 10) — 20,30. NEÎNŢELESUL — Unton (13 40 04) — 15,30 : 18 : 20,30. — Rahova (23 01 00) — 15,30 : 18, 20 30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB — Unirea (17 01 21) — 15,30 ; 18 ; 20,30. WEEK-END CU ANA — Cinemateca (13 02 72) — cu bilete la casă — 10 8 12 ; 14 ) 16 ; 18,15 ; 20,30. PRINTESA — Central (14 12 24) 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16. MOARTEA SE NUMESTE ENGELCHEN — Viitorul (11 48 03) — 20 30. CONTEMPORANUL TAU — Republica (11 03 72) — 9; 17; 15; 18; 21. ISTORICE CADEREA IMPERIULUI ROMAN — Aurora (35 04 86) — • 12,30 ; 16 ; 19,30. TAR SI GENERAL — Munca (21 50 37) — 20. COMEDII VIN CICLISTII — Ferentar (23 17 50) — 20,30. TREI COPII „MINUNE" — Bulejd (15 82 70) — 15,30 ) 18 , 20,30. SA NU NE DESPĂRȚIM — Flacăra (21 35 40) — 20,30. LUSTRAGIUL — B u e • B I (17 05 47) — •; 11,15; 13,30; 18,15 ; 20,30. — Tomis (21 44 46) — 0—15,45 in continuare ; 18,15 ; 20,38. VARA CAPRICIOASA — Central (14 12 24) — 18,30 ; 20,45. VESNICUL INTIRZIAT — Excelsior (18 10 88) — 9 ; 11,15; 10,30 , 16 ; 18,15 ; 20,30. — Floreasca (33 29 71) - 8; 11,18; 13,39 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. -- .Feroviar (16 22 73) — 8,30 ; 11; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. STUDIU DESPRE FEMEI — înfrăţirea Intre popoare (17 31 64) — 20. OPERAŢIUNEA SAN GENNARO — Liţa (317171) — 15,30; 18 , 28 30. - Giuleşti (17 55 46) — 10 , 15,30 ; 18 ; 20,30 SURPRIZELE DRAGOSTEI —• Drumul Sării (31 28 13) — ISO 17.30 ; 20. INTILNIRE ÎN MUNȚI — Cosmos (35 19 151 - 15,30; 18; 20;15. MĂRTURISIRILE UNUI DOMN CU CAMERA MOBILATĂ — Melodia (12 06 88) — 8,45 ; — 13,30 ; 15; 18,30 ; 21. FRUMOASELE VACANTE — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20.30. OSCAR — Vitan (21 38 82) — 15.30 ; 18. O FATA CIUDATA — Cringa?i (17 38 81) — 15,30; 18, 20,15. AVENTURI CEI SAPTE SAMURAI — Co- troceni (13 82 50) — 15; 17,45; 10.30. HEROINA — Victoria (18 28 70) 10; 11; 13; 15; 17; 10; 21. VERA CRUZ — Patria (11 16 15) ; 11,30; 14; 18,30; 10; 21,15. — Festival (15 63 84) — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; IS ; 18,30 ; 21. SAMURAIUL — Arta (21 31 86) — 9—15,45 In continuare ; 18 ; 20.15. — Flamura (23 07 40) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15; 20,30. DUELUL LUNG — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18. PLANETA MAIMUTELOR — Doina (18 35 361 — 11,30 ; 13,45; 18 ; 18,30 ; 20,45. — Grivita (17 08 58) — 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30. SUFLETE TARI — Volga (11,0128) — 9,15; 12,30; 15,45; 19,15. — Miorita (14 27 14) — 9,30 ;. 13 ; 18,30 ! 20. ULTIMUL VOIEVOD — Lumina (16 23 35) — 8,45—10,30 in continuare ,10,15; 20,45. MINUNATA CALATORIE A LUI NILS HOLGERSSON — Capitol (15 29 17) — 0 ; 11,15 ; 13,36 ! 16 ; 16,30 ; 20,45. TESTAMENTUL UNUI PAȘA Moșilor (12 52 03) — 15,30 ; 18 ; 20,30. FIUL LUI TARZAN -luceafărul (15 87 67) — 8,30 ; 10,15 ; 12,15; 14,15; 16,15; 18,15 ; 20,15. — Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ! 18,15 ; 20,30. —Modern (23 71 01) — 0 ; 11; 13; 15 ; 17 , 10 ; 21. VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA — Dacia (16 26 10) — 8,30—16,30 in continuare ; 18,45 ; 21. — Flacăra (21 35 40) — 15,30 ; 18 TARZAN OMUL-MAIMUTA — Progresul (23 04 16) — 15,30 ; 18. WINNETOU III — Munca (21 50 87) —10; 10. AVENTURIERII -4 Pacea (11 32 02) — 10,50; JOi 20,30. Dacă ar fi trăit, luna aceasta ar fi împlinit optzeci de ani. Şubrezit de grelele şi zbuciumatele experienţe prin care a trebuit să treacă, măcîîrat de chinuri fizice, ros, deprimat de suferinţe morale — ale lui, ale întregii omeniri — Eugene O’Neill S-a stins din viaţă în 1953, adică acum cincisprezece ani. Angajat în artă cu întreaga-i fiinţă, trăind cu intensitate şi cu o frenezie aproape mici suferinţele şi bucuriile creaţiei, el se numără printre aceia care au avut alături de marile nefericiri, fericirea creaţiei. Din primele unsprezece piese — scrise după ani de vagabondaj pe mări şi oceane, în sanatoriu şi pe plaja de la Long Island — unu ni s-a păstrat decit „In drum spre Cardiff“. Din proiectatul Ciclu final „Povestea unor posesori care s-au deposedat ei înşişi" nu a realizat decit o parte. A lăsat în urma sa, cu toate acestea, o operă uriaşă, „vastă cu un univers“, un adevărat „teatrum mundi“ — al lumii patimilor, slăbiciunii şi grandorii omeneşti. Laureat al premiului Nobel in 1936, după ce mai înainte obţinuse — în trei rinduri — premiul Pulitzer, admiratul pipă la idolatrie dramaturg ’american a fost şi obiectul unor .Comentarii minimalizatoare, al unor categorice contestări. Mai mult chiar, opera sa a cunoscut — pe etape — perioade de înaltă preţuire şi perioade de negare sau simplă ignorare. I se reproşa un tragism căruia îi era străină orice rază de speranţă, excluzind catharsis-ul, fascinaţia situ-aţiilor limită, reluarea obsesivă a anumitor motive. Deşi numai în parte îndreptăţite, contestările, adesea violente, par o confirmare în plus a personalităţii distincte a lui O’Neill şi a originalităţii viziunii creaţiei sale. Distanţarea . In timp este favorabilă lui O’Neill. Postum, el cunoaşte o nouă, inedită recunoaştere şi preţuire. Reconsiderarea operei, vizionarea ei de ansamblu relevă cu limpezime valori perene, noi semnificaţii, noi străluciri. Motivele, explicaţiile, pot fi numeroase. Ele pot ţine de contribuţia sa — mult mai importantă , decit s-ar crede — laîmbogăţirea construcţiei şi tehnicii teatrale,reînvierea cu noi semnificaţii a tragediei antice , monologul interior dublînd, depăşind dialogul, devenind in ultimă instanţă un adevărat dialog interior, paralel celui rostit ; exprimarea scenică Reper cultural a dualităţii caracterelor şi a dedublării personajelor, a pulverizării personalităţii ; folosirea leitmotivelor, arta alegerii momentelor- cheie ; cea a declanşării conflictelor ,a construirii de acţiuni vii şi concentrate, a creării unei atmosfere de indicibilă poezie, etc.). Explicaţia succesului său de azi poate ţine şi de completitudinea cu care explorează un anumit univers social şi în egală măsură ciclul vieţii umane — cu psihologia diferenţiată a vîrstelor. De obstinaţia cu care realizează un pătrunzător proces de sondare a subconştientului dar şi de confruntare raţională cu el în linia lui Dostoievski şi Kirkegaard (cu un alt sistem de referinţă), al lui Ibsen şi Strindberg (cu alte mijloace artistice). .. . “Ceea ce ni se pare insă căar conferi în primul rînd ■ perenitate teatrului lui O’Neill este năzuinţa permanentă de a înţelege şi reflecta adevărul palpabil al vieţii şi totodată misterul ei inefabil. Concură deopotrivă la această însuşire a teatrului o’neillian : vitalitatea personajelor sale, realismul situaţiilor, conflictelor dar şi ecourile mitice pe care le reînvie ele, paradoxala lor capacitate de a purta largi semnificaţii simbolice. Aş înclina să cred chiar că tocmai aceste implicaţii generalizatoare simbolice (nu tipice) conţinute de planul strict realist, stau la baza preţuirii de azi a creaţiei o’neilliene. Urmărind piesele lui O’Neill te convingi din ce în ce mai mult că realismul simbolic ca şi cel mitologic nu este numai rodul unei sensibilităţi şi intenţii scriitoriceşti, ci şi al unuianumit fel de a recepta opera. O’Neill este unviguros recreator al tragediei în secolul nostru. Prima diferenţă specifică a viziunii sale estetransmiterea concepţiei antice a destinului în însăşi condiţia umană, in datele biologice şi psihologice ale omului, în confruntarea lui cu natura , pămint şi mare (natura singură fiind uneori salvatoare — ca în „Anna Christie“), în relaţiile şi conflictele sociale. Ordinea înşiruirii făcute, respectînd ordinea importanţei date de O’Neill, conţine implicit şi limitele viziunii sale. Chiar dacă cel mai adesea omul eşuează, el e înnobilat de însuşi curajul de a lupta, fervoarea cu care se angajează în această luptă. Chiar eşuînd, cufundîndu-se din ce în ce mai iremediabil in mocirlă, eroii peneillieni continuă să aspire spre lumină şi au nobleţea căutării motivelor înfrîngerii, asumării responsabilităţii lor. NATALIA STANCU EUGENE O’NEILL „MICILE ATENŢII“ (Urmată din pag. 1-a) In satisfacerea scopurilor meschine s-a folosit de „dibăcia" unor,, miloase şi grijulii subalterne ca Silvia Coleşti Georgeta Dunarinţu (secretară şefă), care s-au dovedit excelente executoare ale procedeelor amintite. „Supuşenia" acestor mediatoare şi mijloacele degradante folosite în relaţiile dintre directoare şi ceilalţi salariaţi au semănat discordie în rîndul " personalului şcolii, contribuind la statornicirea linei atmosfere de tensiune şi suspiciune, în loc să sprijine crearea unui climat favorabil desfășurării procesului instructiv-educativ, la care o obliga calitatea de conducător, Ana Veliscu a facilitat comiterea unor încălcări de la disciplina școlară, ajungîndu-se pîrtă acolo incit unii elevi se adresează profesorilor numindu-i: „colega" ! Inchizindu-se.. în turnul de fildeş ’ al „atotputerniciei" individuale,’ directoarea a strangulat dreptul la libertatea de opinii, a sufocat spiritul critic, menţinînd în şcoală o atmosferă de teamă şi un climat glacial. Obişnuită să fie „ajutorată", cu ceea ce-i lipseşte din inventarul casnic al dumisale, a găsit de cuviință că e bine să dijmuiască premiile personalului administrativ, folosind măiestria „miloaselor"... colaboratoare, care se fac luntre și punte în găsirea unor „surprize" plăcute pentru directoare. Prin intermediul lor s-au strîns bani de la salariaţi, pentru a-i înmîna „premii speciale", rezultate din colectă, a cite 1 000 lei . „Am fost premiată cu 250 de lei, din care 127 mi i-a cerut directoarea". (E. Gavarici). Există totuşi un paradox. Aceste abuzuri s-au comis într-o perioadă de aproape 7 ani, cu bună ştiinţa salariaţilor din şcoală. Aproape fiecare a contribuit cu o „cotă parte“ la îndestularea nesăţioasei directoare şi aproape fiecare a simţit în sinea sa dispreţul pentru acest soi de conducător, dar au trebuit să treacă 7 ani pentru ca să se găsească în sfirşit cîţiva „curajoşi" ajunşi la capătul răbdărilor, care să dea în vileag fapte pe care o minte sănătoasă cu greu le poate înţelege. E firesc să ne întrebăm de ce în adunările sindicale, în consiliile pedagogice şi cu alte prilejuri, nu s-au dezbătut revoltătoarele stări de lucruri din şcoală ? Preşedintele comitetului sindicatului Emil Manolache a cunoscut ilegalităţile săvîrşite, dar nici pînă astăzi „nu are nimic de spus“... Sindicatul trebuia să dea dovadă ’ de maturitate şi răspundere în cultivarea unei atitudini sănătoase, principiale, în relaţiile dintre conducerea şcolii şi ceilalţi salariaţi. Neînţeleasă rămîne şi atitudinea Consiliului municipal al sindicatelor Craiova, în special a tovarăşului Ilie Solomon, preşedintele consiliului, care la aflarea cazului s-a declarat împotriva unor asemenea „anomalii, dar în cele două luni care au trecut de cînd i-au fost semnalate abuzurile nu a întreprins practic nimic pentru curmarea lor. Nu putem lăsa în afara analizei noastre nici indulgenţa şi nepăsarea de care au dat dovadă Departamentul de îmbunătăţiri funciare şi Direcţia generală a învăţămîntului din Consiliul Superior al Agriculturii, care — deşi au cunoscut că la această şcoală „există probleme* — s-au mulţumit cu „apărarea" directoarei. Din discuţiile avute cu Cristea Becheanu, şeful Oficiului personal învăţămînt din departament, a reieşit că a stat de vorbă cu directoarea Ana Velişcu şi că aceasta l-a asigurat de totala netemeinicie a acuzaţiilor ce i se aduc. E normal, de îndată ce a luat drept bine, argumentele... învinuitei şi nu pe cele ale victimelor abuzurilor ei. Tovarăşul Becheanu s-a deplasat în mai multe rînduri la Craiova dar a „inspectat" mai mult liceul agricol nr. 1, unde avea de susţinut nişte... examene de diferenţă ! După cum se vede, cei chemaţi să controleze activitatea din această şcoală au făcut-o în mod formal, fără simţul datoriei, încurajînd în acest fel, perpetuarea incorectitudinilor. Există deci la Liceul agricol nr. 2 din Craiova o situaţie de fapt, străină eticii noastre socialiste. Acte — ca cele relatate mai sus — nu pot avea nici o compatibilitate cu calitatea de director de şcoală. Lanţul cadourilor... obligatorii, trebuie curmat, iar directoarea sever sancţionată. O cere profundul spirit de dreptate al orînduirii noastre, o cere însăşi opinia publică craioveană, care vorbeşte cu dezgust despre autoarea stării de lucruri create în şcoală. (Urmare din pag. 1-a) în ciuda celor 36 de ani. „Perseverenţă şi muncă“ — răspunde prompt marea campioană. Mihaela Peneş la început sobră roşeşte brusc şi scapă lacrimi mari pe obrajii săi sănătoşi. Mama sa încearcă s-o încurajeze. Zadarnic însă. Căci muntele acela de fată plînge ca un copil. Un alt căutător de aur, tînăr şi el, campionul olimpic Ivan Patzaichin, se poartă obişnuit. Nu vorbeşte mult („A fost foarte greu, dar teribil de frumos“). Priveşte forfota din jurul său. Cu puţin timp în urmă era un pescar necunoscut al Deltei. Acum campion olimpic, cunoscut pe toate meridianele. Soţii Drîmbă discută cu cîteva cunoştinţe. Ionel, muşchetarul de aur, ne acorda cîteva clipe : „Ultimul asalt decidea campionul. Am condus cu 4—2, dar am fost egalat. La ultimul atac l-am aşteptat. Eram sigur că va rata“. La gîtul lui Drîmbă aurul strălucitor ne convinge că muşchetarul nostru este un mare psiholog. O mexicană veritabilă, bronzată, cu sombrero şi cu o medalie de argint, Ileana Silai, e numai zîmbet şi voioşie. Se gîndeşte la colegele ei din Cluj, Ion Manea poartă un bandaj nazal. Regretă că n-a putut boxa în finală. „Nu ştiu dacă aş fi luat aurul, dar m-aş fi luptat ca niciodată". Pe Marcel Roşea, fără pistolul său de argint, îl întîlnim puţin mai retras. „Am venit medaliat dar fără aur. Am greşit tactic. Am intrat prea sigur în concurs şi tensiunea mi-a dejucat planurile". Taleristul Gheorghe Florescu, cu siluetă de atlet, încearcă şi el cîteva regrete : „N-am fost în formă prea bună anul acesta. Dar la Mexic primele serii au fost foarte bune. Apoi... Păcat !“ Baciu e vesel şi-şi îmbrăţişează copilul. Simion Popescu, Ecaterina Iencic, Martinescu şi cîţi alţii, discută. Unii veseli, alţii puţin posomoriţi. Acum, la ceasul reîntîlnirii cu patria, unii scrutează deja viitorul. Viorica Viscopoleanu se gîndeşte la „europene" : „Nu vreau să-mi fac de rîs ţara şi medalia“. Alţii sînt cuprinşi de regrete sincere. Dar toţi cei din jur sînt veseli. Teribili de fericiţi. Olimpicii noştri au fost nobili cu noi. Ne-au ridicat tricolorul de 15 ori pe catarg măreţ. Şi de 4 ori ne-au făcut să trăim emoţii de regi în marea Olimpiadă. Avem tot dreptul să fim fericiţi. Şi alăturăm şi noi un buchet de mulţumiri frumoase şi de urări sincere la cununa de lauri a olimpicilor români. Zîmbetele şi lacrimile medaliaţilor noştri Curs de perfecţionare pentru cineamatatori Din iniţiativa Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, joi s-a deschis în Capitală, în colaborare cu Asociaţia Cineaştilor (A.C.I.N.), un curs al responsabililor cinecluburilor sindicatelor din întreaga ţară, cu o durată de 10 zile. Această primă acţiune de acest gen de la înfiinţarea cinecluburilor reuneşte, peste. ... 60 cineaşti areatori din a-'...aproape toate judeţele ţării. * Pe perioada cursului, vor avea loc expuneri’ asupra unor probleme de cultură cinematografică, de practica şi tehnica creaţiei de film, susţinute de cineaşti profesionişti, urmate de dezbateri. Cineaştii amatori vor viziona filne româneşti în prezenţa autorilor acestora, vor vizita l ’ studiourile cinematografice din Capitală şi vor participa la cîteva simpozioane-modele în problemede cultură cinematografică. (Agerpres) (Urmată din pag. 1-a) în lumină, mărturisind in imagine aspirafia spre senin, spre pur şi spre dragoste. Acestei culturi străvechi i s-a adăugat cea romană, cu ceramica ei mai fină şi mai rezistentă, cu o lucrătură mai atentă, cu obiecte în care se nasc noi perfecţiuni. Ulciorul e de-o rotunjime egală, ludul tulburător în sclipire, motivele florale mai vii și, mai aproape , de natură. Roata olarului a căpătat pedala, mina meșterului și-a dobîndit siguranța, lutul a devenit la rindu-i mai supus degetelor măiestre, gîndirli ingenioase. Au venit apoi meseriile de tot felul, cu diviziunea muncii, cu scopuri materiale; moara de bătut pănură, gaterul de prelucrat lemnul; fabricile, uzinele și industriile cu mecanisme corpolexe, cu energii nebănuite, intr-un carusel ce urcă cutezător pe spirala vremurilor... Dincolo de tehnică, există însă în Sighişoara tradiţii, păstrate cu sfinţenie. Olarul de ieri a lăsat frumoase moşteniri lucrătorului de azi. In forma şi valoarea obiecelor produse în Complexul de faianţă şi sticlă găsim linii originale în creaţiile trecute, materia pentru modelat piese de uz casnic şi decor interior a căpătat noi străluciri, supleţe. Motivele florale, geometrice sau zoomorfe s-au îmbogăţit cu culori şi desene moderne, de o lăuntrică şi proaspătă inventivitate umană, dar în fiinţa lor găseşti fără trudă urmele istorice ale unui meşteşug preluat ca interes şi preţuire. La uzina „Nicovala", meşterul din breasla fierarilor, pe a cărui emblemă se încrucişau două lame de coasă, a lăsat parcă ceva din măiestria lui în modelarea fierului. Bumbacul, inul şi cînepa, materiile prime din veac ale meseriilor, e transpusă în ţesătură măiastră, împodobită mai elegant şi transformată în îmbrăcăminte modernă, dar pentru aceasta au fost necesare toate străduinţele, toate eforturile marilor meşteri ţesători, care au perfecţionat meşteşugul în secole de-a rîndul, transmiţîndu-ni-l ca pe un bun social. Meseriile au luat inegalabile dezvoltări. Sighişoara, născută din necesităţi de viaţa şi de comerţ, trăieşte azi la scara marilor producţii. Creaţia locuitorilor ei harnici, perseverent, şi ingenioşi, poate fi găsită în toate magazinele ţării, dincolo de hotare. Mai luminoasă, mai senină, Sighişoara duce in viitor un trecut viteaz şi minunat, un spirit curat şi nobil, adăugind noi valori, noi creafii prezentului socialist. Meseriile MUNKA Vineri 1 noiembrie 1968 ÎNTREPRINDEREA CONFECŢII METALICE ŞI APARATAJE angajează urgent ingineri şi tehnicieni proiectanţi, specialişti în proiectare aparataj de încălzire, ventilare şi condiţionare, inginer proiectant cu experienţă în proiectare specialitatea cazane şi schimbătoare de căldură. Doritorii se vor adresa la I.C.M.A. din str. Industriilor nr. 35, sector 3, telefon 21.60.84 interior 003. (404) COOPERATIVA „BLANARILOR“ str. Sfinţii Apostoli nr. 34, sector 6, telef. 31.29.03 angajează de urgenţă : Şef serviciu producţie. Condiţii : studii medii şi 2 ani în funcţii tehnice de specialitate peste stagiul cerut pentru funcţia de tehnician I. _____________________(436) T.L.C.R.-l cu sediul în Bucureşti str. Stavropoleos nr. 15, sectorul 4, caută contabili cu respectarea condiţiilor de studii şi vechime. Informaţii la telefon 14.73.10 între orele 7—16. (434) T.L.C.R. nr. 1 str. Stavropoleos nr. 15, sector 4, angajează magaziner pentru cofetăria Scala, contabili şi paznici. Relaţii la telefon 14.73.10._______________(433) UZINELE SEMĂNĂTOAREA din Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 319, sectorul 7, angajează de urgenţă , lăcătuşi, strungari categoria 4—8 , frezori, electricieni, sudori, muncitori necalificaţi, cu domiciliul în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Dîmboviţa, Teleorman şi Ialomiţa cu condiţia de a face naveta. Solicitanţii se vor adresa zilnic între orele 7—15 la serv. personal telefon 13.68.10 Interior 271. (432) ÎNTREPRINDEREA DE SORTARE „BUCUREȘTI“ str. Veseliei nr. 3, sectorul VI, telefon 23.64.26 angajează : electricieni întreţinere electrostivuitoare, fochist încălzire centrală, mecanic autorizat reparat cintare. ______________________(431) ASOCIAŢIA SLAVIŞTILOR DIN R.S.R., Bucureşti str. Pitar Moşi 7-13, angajează redactor la publicaţia „ROMANOSLAVICA“. Condiţii : studii superioare, cultură filologică, practică în munca tehno-redacţională, cunoaşterea de limbi străine, de preferinţă şi slave. Termen de depunere a cererii — pînă la 1 noiembrie a.c. (429) FABRICA DE ACE DE TRICOTAT „B UCURE Ş T I" str. Unităţii nr. 79—91 sector IV, angajează urgent : frezori categoria 6—8 ; ajustori categoria 6—8 ; dactilografe. Prezentarea zilnic intre orele 7—15. (428) FABRICA DE CONFECŢII ŞI TRICOTAJE BUCUREŞTI, ANGAJEAZA tineri (bărbaţi) între 22—28 de ani pentru cursul de calificare în meseria de călcător confecţii, de asemenea şi merceologi, şef birou cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu. ÎNTREPRINDEREA INSTALAŢII BUCUREŞTI, str. Pictor Verona nr. 17, telefon 12 65 00, ANGAJEAZĂ pentru şantierele din Bucureşti şi provincie, muncitori calificaţi în meseriile : electricieni, caloriferişti, tinichigii ventilaţii şi A.M.C. întreprinderea „FIERARUL"—Arad str. Tribunul Dobra, nr. 18, telefon 39—30 PRODUCE ŞI LIVREAZĂ un sortiment variat de articole de lăcătuşerie pentru binale şi mobiliere Folosiţi cu încredere produsele întreprinderii „Fierarul“ Arad. * ■ ACURUVOPSELE Șl EMAILURI PE BAZA E NITROCELULOZă „ NOVOLIN ", FOLOSITE ÎN INDUSTRIE Șl LAFK? CONSUM PENTRU PROTEJAREA SUPRAFEȚELOR METALICE Şl LEMNOASE ..-- ~ SORTIMENTE! Drcum twt rus :