Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)

1968-11-01 / nr. 6522

Pagina a 2-a INIŢIERE MUZICALĂ Ansamblul de Cîntece şi Dansuri al Ministerului Forţelor Armate (direcţia artistică colonel Dinu Ste­­lian) a realizat recent un concert-spectacol, care are, după părerea noastră, toate şansele să capteze interesul acelui public ce nu frecven­tează încă îndeajuns mani­festările muzicale. Spec­tacolul este un fel de incursiune în domeniul operei cu concursul unui ghid­ prezentator, care dă lămuririle necesare. Ca la muzeu. Numai că spectaco­lul nu etalează piese prăfuite, nu conţine nimic vetust, ci este dimpotrivă plin de viaţă, în ciuda a­­lurii sale (oricum) didactice. Explicaţia rezidă, desigur, în calităţile spectacolului. Trebuie spus, în primul rînd, că acest concert are avantajul de a fi scurt; el nu depăşeşte, cu pauză cu tot, două ore şi deci nu a­­j­unge să obosească. E a­­devărat că perseverenţa cu care se realizează concizi­­unea marchează uneori performanţe discutabile, cum ar fi amputarea cîntecului boem din „Car­men“. (Asemenea deficienţe se pot însă repara pe par­curs, fără ca prin aceasta să se aducă vreun preju­diciu duratei spectacolului). In al doilea rînd, el este susţinut de un mănunchi de tineri artişti, ce se dovedesc a fi bine pregătiţi şi în posesia unei frumoase date vocale. Se cuvine a se menţiona astfel numele basului cantabil Pompei Hărăşteanu, care creionează între altele un admirabil Leporello, al sopranei Margareta Ballo, ce inter­pretează cîteva arii din operele lui Puccini cu un glas amplu dar bine stru­nit, capabil a da con­sistenţă unor melodii de mare res­piraţie, al cîntăreţei Maria Dumitreasa, o soprană de coloratură cu o impecabilă pregătire tehnică, eviden­ţiind o constantă muzicali­tate, al lui Ion Muţiu, un tenor liric cu o robustă e-e misie vocală, ce-şi dove­deşte utilitatea mai ales prin capacitatea de a se adapta celor mai diverse roluri, şi al mezzosopranei Veronica Dumitrescu. Ce promite o frumoasă carieră artistică, în al treilea rînd, spectacolul se bucură de participarea corului bărbă­tesc al ansamblului, ce poate fi situat cu certitu­dine printre primele for­maţii muzicale din ţara noastră. Omogenitatea şi agogica sa impecabilă, ma­rea varietate a expresiei sale, întinderea şi culoarea vocilor sale componente pot constitui obiectul unor ample comentarii ; cel mai elocvent este însă faptul că formaţia aceasta izbuteşte a produce la fiecare audiţie, oricît de multe ar fi, a­­celaşi efect steric asupra spectatorilor săi. Mai e de mirare că un asemenea cc este solicitat în prezent de către o firmă prestigioasă din R. F. a Germaniei pen­tru a realiza două discu­ri de lungă durată cu mai multe cîntece, din­ reper­toriul său ? Or,­ revenind la spectacolul nostru, corul îl înviorează vizibil cu pre­zenţa sa impunătoare şi îi amplifică potenţialul. In sfirşit, enumerînd factorii, ce determină succesul spec­­tacolului-concert, trebuie neapărat menţionată contri­buţia dirijorului Sergiu Eremia, care a reuşit să asigure o deosebită acu­rateţe muzicală (orchestra acompaniatoare poate fi da­tă drept exemplu din acest punct de vedere) şi o perma­nentă, uneori chiar excesivă, vivacitate, precum şi a regizoarei Bissy Roman, care a ştiut, la rîndul său, să confere succesiunii pieselor muzicale , şi miş­cării scenice ritmul şi respiraţia necesară, iar în­tregului­ spectacol — din­colo de conţinutul său in­teresant — alura sa decentă şi plăcută totodată. Ne-am bucura dacă am întîlni încă multă vreme numele acestui concert pe afişele sălilor de spectacole din oraşele mari şi mici ale ţării, dacă el ar­e „răzbi­" către adevăratul Său public. NESTOR GHEORGHIU VINERI 1 NOIEMBRIE 10.30 Curs de limba rusă (reluarea lecţiei de joi) 10.30 Curs de limba spaniolă 11.00 TV pentru specialişti Ciclul „Medicină" 17.30 Pentru copil : „Taine dezlegate" ; „Cu şi fără... aer" 18.00 Drumuri şi popasuri 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lecţiei de dimineaţă) 19.00 Albatros — revistă literară pentru tineret 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Actualitatea in agricultură 20.30 Studioul muzical — Școala muzicală rusă (I) 21.00 Reflector 21.15 Film artistic : „Lupoaica" 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA 2 NOIEMBRIE 1968 Programul 1 13.00—16.45 Fotbal : „Progresul*—„Dinamo" Bucureşti «1 „Rapid“—„Steaua" 17.30 Lumea copiilor 18.00 Stadion — actualitate sportivă 18.30 „Mult e dulce şi frumoasă" — emisiune de limba română 19.00 Pentru tineretul şcolar „Castelul leter­in alb" 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele-enciclopedie 21.00 Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii 21.15 „Ritmuri in Valea Ursului" — reportaj filmat 21.30 Concertul Casei de discuri Electrecord 22.30 Film serial : Răzbunătorii Programul 2 20.00 Telex TV 20.05 Telecinemateca umorului 20.25 Recitalul de sîmbătă seara 21,10 Roman-foileton : Forsyte Saga 22,00 Bis... pe 16 mm Cristofor Columb DRAME FALSTAFF — Viton (21 39 82) — 20,30. ROATA VIETH — Viitorul (11 48 03) — 15,30 : 18. GUSTUL MIERII — Intrăţirea Intre popoare (17 31 64) — 15,30: 17,45. ZORBA GRECUL — Progresul (23 94 10) — 20,30. NEÎNŢELESUL — Unton (13 40 04) — 15,30 : 18 : 20,30. — Rahova (23 01 00) — 15,30 : 18, 20 30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB — Unirea (17 01 21) — 15,30 ; 18 ; 20,30. WEEK-END CU ANA — Cine­mateca (13 02 72) — cu bilete la casă — 10 8 12 ; 14 ) 16 ; 18,15 ; 20,30. PRINTESA — Central (14 12 24) 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16. MOARTEA SE NUMESTE ENGELCHEN — Viitorul (11 48 03) — 20 30. CONTEMPORANUL TAU — Republica (11 03 72) — 9; 17; 15; 18; 21. ISTORICE CADEREA IMPERIULUI RO­MAN — Aurora (35 04 86) — •­­ 12,30 ; 16 ; 19,30. TAR SI GENERAL — Munca (21 50 37) — 20. COMEDII VIN CICLISTII — Ferentar­ (23 17 50) — 20,30. TREI COPII „MINUNE" — Bu­­lejd­ (15 82 70) — 15,30 ) 18 , 20,30. SA NU NE DESPĂRȚIM — Flacăra (21 35 40) — 20,30. LUSTRAGIUL — B u e • B I (17 05 47) — •; 11,15; 13,30; 18,15 ; 20,30. — Tomis (21 44 46) — 0—15,45 in continuare ; 18,15 ; 20,38. VARA CAPRICIOASA — Cen­tral (14 12 24) — 18,30 ; 20,45. VESNICUL INTIRZIAT — Ex­celsior (18 10 88) — 9 ; 11,15; 10,30 , 16 ; 18,15 ; 20,30. — Flo­reasca (33 29 71) - 8;­­ 11,18; 13,39 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. -- .Fe­roviar (16 22 73) — 8,30 ; 11; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. STUDIU DESPRE FEMEI — în­frăţirea Intre popoare (17 31 64) — 20. OPERAŢIUNEA SAN GENNA­­RO — Liţa­­ (317171) — 15,30; 18 , 28 30. - Giuleşti (17 55 46) — 10 , 15,30 ; 18 ; 20,30 SURPRIZELE DRAGOSTEI —• Drumul Sării (31 28 13) — ISO­­ 17.30 ; 20. INTILNIRE ÎN MUNȚI — Cosmos (35 19 151 - 15,30; 18; 20;15. MĂRTURISIRILE UNUI DOMN CU CAMERA MOBILATĂ — Melodia (12 06 88) — 8,45 ; —­­ 13,30 ; 15; 18,30 ; 21. FRUMOASELE VACANTE — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20.30. OSCAR — Vitan (21 38 82) — 15.30 ; 18. O FATA CIUDATA — Crin­­ga?i (17 38 81) — 15,30; 18, 20,15. AVENTURI CEI SAPTE SAMURAI — Co- troceni (13 82 50) — 15; 17,45; 10.30. HEROINA — Victoria (18 28 70) 1­0; 11; 13; 15; 17; 10; 21. VERA CRUZ — Patria (11 16 15)­­ ; 11,30; 14; 18,30; 10; 21,15. — Festival (15 63 84) — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; IS ; 18,30 ; 21. SAMURAIUL — Arta (21 31 86) — 9—15,45 In continuare ; 18 ; 20.15. — Flamura (23 07 40) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15; 20,30. DUELUL LUNG — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18. PLANETA MAIMUTELOR — Doina (18 35 361 — 11,30 ; 13,45; 18 ; 18,30 ; 20,45. — Grivita (17 08 58) — 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30. SUFLETE TARI — Volga (11,0128) — 9,15; 12,30; 15,45; 19,15. — Miorita (14 27 14) — 9,30 ;. 13 ; 18,30 ! 20. ULTIMUL VOIEVOD — Lumi­na (16 23 35) — 8,45—10,30 in continuare­­ ,10,15; 20,45. MINUNATA CALATORIE A LUI NILS HOLGERSSON — Capi­tol (15 29 17) — 0 ; 11,15 ; 13,36 ! 16 ; 16,30 ; 20,45. TESTAMENTUL UNUI PAȘA­­ Moșilor (12 52 03) — 15,30 ; 18 ; 20,30. FIUL LUI TARZAN -luceafă­­rul (15 87 67) — 8,30 ; 10,15 ; 12,15; 14,15; 16,15; 18,15 ; 20,15. — Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ! 18,15 ; 20,30. —Mo­dern (23 71 01) — 0 ; 11; 13; 15 ; 17 , 10 ; 21. VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA — Dacia (16 26 10) — 8,30—16,30 in continuare ; 18,45 ; 21. — Fla­căra (21 35 40) — 15,30 ; 18 TARZAN OMUL-MAIMUTA — Progresul (23 04 16) — 15,30 ; 18. WINNETOU III — Munca (21 50 87) —­10; 10. AVENTURIERII -4 Pacea (11 32 02) — 10,50; JOi 20,30. Dacă ar fi trăit, luna acea­sta ar fi împlinit optzeci de ani. Şubrezit de grelele şi zbuciumatele experienţe prin­ care a trebuit să treacă, măcîîrat de­­ chinuri fizice, ros, deprimat de suferinţe morale — ale lui, ale între­gii omeniri — Eugene O’Neill S-a stins din viaţă în 1953, adică acum cin­cisprezece ani. Angajat în artă cu întrea­­ga-i fiinţă, trăind cu inten­sitate şi cu o frenezie aproa­pe m­ici suferinţele şi bucu­riile creaţiei, el se numără printre aceia care au avut alături de marile nefericiri, fericirea creaţiei. Din primele unsprezece piese — scrise după ani de vagabondaj pe mări şi ocea­ne, în sanatoriu şi pe plaja de la Long Island — unu ni s-a păstrat decit „In drum spre Cardiff“. Din proiecta­tul Ciclu final „Povestea unor posesori care s-au de­posedat ei înşişi" nu a rea­lizat decit o parte. A lăsat în urma sa, cu toate acestea, o operă uriaşă, „vastă cu­ un univers“, un adevărat „tea­trum mundi“ — al lumii pa­timilor, slăbiciunii şi grando­rii omeneşti. Laureat al premiului No­bel in 1936, după ce mai îna­inte obţinuse — în trei rin­duri — premiul Pulitzer, ad­miratul pipă la idolatrie dramaturg ’american a fost şi obiectul unor­­ .Comentarii minimalizatoare, al unor ca­tegorice contestări. Mai mult chiar, opera sa a cunoscut — pe etape — perioade de înaltă preţuire şi perioade de negare sau simplă igno­rare. I se reproşa un tragism căruia îi era străină orice rază de speranţă, excluzind catharsis-ul, fascinaţia situ-­­­aţiilor limită, reluarea obse­sivă a anumitor motive. Deşi numai în parte în­dreptăţite, contestările, ade­sea violente, par o confir­mare în plus a personalită­ţii distincte a lui O’Neill şi a originalităţii viziunii crea­ţiei sale.­­ Distanţarea . In timp­ este favorabilă lui O’Neill. Pos­tum, el cunoaşte o nouă, ine­dită recunoaştere şi preţuire. Reconsiderarea operei, vizi­onarea ei de ansamblu rele­vă cu limpezime valori pe­rene, noi semnificaţii, noi străluciri. Motivele, explicaţiile, pot fi numeroase. Ele pot ţine de contribuţia sa — mult mai importantă , decit s-ar crede — la­­îmbogăţirea construc­ţiei şi tehnicii teatrale,­­re­învierea cu noi semnificaţii a tragediei antice , monolo­gul interior dublînd, depă­şind dialogul, devenind in ultimă instanţă un adevărat dialog interior, paralel celui rostit ; exprimarea scenică Reper cultural a dualităţii caracterelor şi a dedublării personajelor, a pulverizării personalităţii ; folosirea leitmotivelor, arta alegerii momentelor- cheie ; cea a declanşării conflicte­­lor ,­­a construirii de acţiuni vii şi concentrate, a creării unei­­ atmosfere de indicibilă poezie, etc.). Explicaţia succesului său de azi poate ţine şi de com­pletitudinea cu care explo­rează un anumit univers so­cial şi în egală măsură cic­lul vieţii umane — cu psiho­­logia diferenţiată a vîrste­­lor. De obstinaţia cu care realizează un pătrunzător proces de sondare a subcon­ştientului dar şi de confrun­tare raţională cu el în linia lui Dostoievski şi Kirke­­gaard (cu un alt sistem de referinţă), a­l lui Ibsen şi Strindberg (cu alte mijloace artistice). .. . “Ceea ce ni se pare insă că­­ar­ conferi în­ primul rînd ■ perenitate teatrului lui O’Neill este năzuinţa perma­nentă de­ a înţelege şi re­flecta adevărul palpabil al vieţii şi totodată misterul ei inefabil. Concură deopotri­vă la această însuşire a tea­trului o’neillian : vitalitatea personajelor sale, realismul situaţiilor, conflictelor dar şi ecourile mitice pe care le reînvie ele, paradoxala lor capacitate de a purta largi semnificaţii simbolice. Aş­­ înclina să cred chiar că toc­mai aceste implicaţii genera­lizatoare simbolice (nu tipi­ce) conţinute de planul strict realist, stau la baza preţuirii de azi a creaţiei o’neilliene. Urmărind piesele lui O’Neill te convingi din ce în ce mai mult că realismul simbolic ca şi cel mitologic nu este numai rodul unei sensibili­tăţi şi intenţii scriitoriceşti, ci şi al unui­­anumit fel de a recepta opera. O’Neill est­e un­­viguros re­creator al tragediei în seco­­­­lul nostru. Prima diferenţă specifică a viziunii sale este­­transmiterea concepţiei an­tice a destinului în însăşi condiţia umană, in datele biologice şi psihologice ale omului, în confruntarea­­ lui cu natura , pămint şi mare (natura singură fiind uneori salvatoare — ca în „Anna Christie“), în relaţiile şi con­flictele sociale. Ordinea în­şiruirii făcute, respectînd­ or­dinea importanţei date de O’Neill, conţine implicit şi limitele viziunii sale. Chiar dacă cel mai adesea omul eşuează, el e înnobilat de însuşi curajul de a lupta, fervoarea cu care se anga­jează în această luptă. Chiar eşuînd, cufundîndu-se din ce în ce mai iremediabil in mocirlă, eroii peneillieni con­tinuă să aspire spre lumină şi au nobleţea căutării moti­velor înfrîngerii, asumării responsabilităţii lor. NATALIA STANCU EUGENE O’NEILL „MICILE ATENŢII“ (Urmată din pag. 1-a) In satisfacerea scopuri­lor meschine s-a folosit de „dibăcia" unor,, miloase şi grijulii subalterne ca Silvia Coleş­ti­­ Georgeta Dunarinţu (secretară şefă), care s-au dovedit excelente executoare ale procedeelor amintite. „Supuşenia" a­­cestor mediatoare şi mij­loacele degradante folosite în relaţiile dintre directoa­re şi ceilalţi salariaţi au semănat discordie în rîn­dul " personalului şcolii, contribuind la statornicirea linei atmosfere de tensiu­ne şi suspiciune, în loc să sprijine crea­rea unui climat favorabil desfășurării procesului in­­structiv-educativ, la care o obliga calitatea de condu­cător, Ana Veliscu a faci­litat comiterea unor încăl­cări de la disciplina șco­lară, ajungîndu-se pîrtă a­­colo incit unii elevi se a­­dresează profesorilor nu­­mindu-i: „colega" ! Inchizindu-se.. în turnul de fildeş ’ al „atotputerni­ciei" individuale,’ directoa­rea a strangulat dreptul la libertatea de opinii, a su­focat spiritul critic, men­­ţinînd în şcoală o atmos­feră de teamă şi un climat glacial. Obişnuită­­ să fie „ajutorată", cu ceea ce-i lipseşte din inventarul cas­nic al dumisale, a găsit de cuviință că e bine să dij­­muiască premiile­­ persona­lului administrativ, folo­sind măiestria „miloase­lor"... colaboratoare, care se fac luntre și­ punte în găsirea unor „surprize" plăcute pentru directoare. Prin intermediul lor s-au strîns bani de la salariaţi, pentru a-i înmîna „premii speciale", rezultate din co­lectă, a cite 1 000 lei . „Am fost premiată cu 250 de lei, din care 127 mi i-a cerut directoarea". (E. Gavarici). Există totuşi un para­dox. Aceste abuzuri s-au comis într-o perioadă de aproape 7 ani, cu bună ştiinţa salariaţilor din şcoală. Aproape fiecare a contribuit cu o „cotă par­te“ la îndestularea nesă­ţioasei directoare şi aproa­pe fiecare a simţit în si­nea sa dispreţul pentru a­­cest soi de conducător, dar au trebuit să treacă 7 ani pentru ca să se găsească în sfirşit cîţiva „curajoşi" ajunşi la capătul răbdări­lor, care să dea în vileag fapte pe care o minte să­nătoasă cu greu le poate înţelege. E firesc să ne întrebăm de ce în adunările sindi­cale, în consiliile pedagogi­ce şi cu alte prilejuri, nu s-au dezbătut revoltătoare­le stări de lucruri din şcoa­lă ? Preşedintele comitetu­lui sindicatului Emil Ma­­nolache a cunoscut ilega­lităţile săvîrşite, dar nici pînă astăzi „nu are nimic de spus“... Sindicatul trebuia să dea dovadă ’ de maturitate şi răspundere în cultivarea unei atitudini sănătoase, principiale, în relaţiile dintre conducerea şcolii şi ceilalţi salariaţi. Neînţeleasă rămîne şi a­­titudinea Consiliului mu­nicipal al sindicatelor Craiova, în special a tova­răşului Ilie Solomon, pre­şedintele consiliului, care la aflarea cazului s-a de­clarat împotriva unor ase­menea „anomalii, dar în cele două luni care au trecut de cînd i-au fost semnalate abuzurile nu a întreprins practic nimic pentru curmarea lor. Nu putem lăsa în afara analizei noastre nici indul­genţa şi nepăsarea de care au dat dovadă Departa­mentul de îmbunătăţiri funciare şi Direcţia gene­rală a învăţămîntului din Consiliul Superior al Agri­culturii, care — deşi au cunoscut­ că la această şcoală „există probleme* — s-au mulţumit cu „apăra­rea" directoarei. Din discu­ţiile avute cu Cristea Be­­cheanu, şeful Oficiului per­sonal învăţămînt din de­partament, a reieşit că a stat de vorbă cu directoa­rea Ana Velişcu şi că acea­sta l-a asigurat de totala netemeinicie a acuzaţii­lor ce i se aduc. E normal, de îndată ce a luat drept bine, argumentele... învi­nuitei şi nu pe cele ale victimelor abuzurilor ei. Tovarăşul Becheanu s-a de­plasat în mai multe rîn­­duri la Craiova dar a „in­spectat" mai mult liceul a­­gricol nr. 1, unde avea de s­usţinut nişte... examene de diferenţă ! După cum se vede, cei chemaţi să controleze acti­vitatea din această şcoală au făcut-o în mod formal, fără simţul datoriei, încu­­rajînd în acest fel, perpe­tuarea incorectitudinilor. Există deci la Liceul a­­gricol nr. 2 din Craiova o situaţie de fapt, străină eti­cii noastre socialiste. Acte — ca cele relatate mai sus — nu pot avea nici o com­patibilitate cu calitatea de director de şcoală. Lanţul cadourilor... obligatorii, tre­buie curmat, iar directoa­rea sever sancţionată. O cere profundul spirit de dreptate al orînduirii noas­tre, o cere însăşi opinia publică craioveană, care vorbeşte cu dezgust despre autoarea stării de lucruri create în şcoală. (Urmare din pag. 1-a) în ciuda celor 36 de ani. „Perseverenţă şi muncă“ — răspunde prompt marea campioană. Mihaela Peneş la început sobră roşeşte brusc şi scapă lacrimi mari pe obrajii săi sănătoşi. Mama sa încearcă s-o în­curajeze. Zadarnic însă. Căci muntele acela de fată plînge ca un copil. Un alt căutător de aur, tînăr şi el, campionul olimpic Ivan Patzaichin, se poartă obiş­nuit. Nu vorbeşte mult („A fost foarte greu, dar teribil de frumos“). Priveşte for­fota din jurul său. Cu puţin timp în urmă era un pes­car necunoscut al Deltei. Acum campion olimpic, cu­noscut pe toate meridiane­le. Soţii Drîmbă discută cu cîteva cunoştinţe. Ionel, muşchetarul de aur, ne acorda cîteva clipe : „Ulti­mul asalt decidea campio­nul. Am condus cu 4—2, dar am fost egalat. La ulti­mul atac l-am aşteptat. Eram sigur că va rata“. La gîtul lui Drîmbă aurul stră­lucitor ne convinge că muş­chetarul nostru este un mare psiholog. O mexica­nă veritabilă, bronzată, cu sombrero şi cu o medalie de argint, Ileana Silai, e numai zîmbet şi voioşie. Se gîndeşte la colegele ei din Cluj, Ion Manea poartă un bandaj nazal. Regretă că n-a putut boxa în finală. „Nu ştiu dacă aş fi luat au­rul, dar m-aş fi luptat ca niciodată". Pe Marcel Roş­ea, fără pistolul său de ar­gint, îl întîlnim puţin mai retras. „Am venit medaliat dar fără aur. Am greşit tactic. Am intrat prea si­gur în concurs şi tensiunea mi-a dejucat planurile". Taleristul Gheorghe Flo­­rescu, cu siluetă de atlet, încearcă şi el cîteva regre­te : „N-am fost în formă prea bună anul acesta. Dar la Mexic primele serii au fost foarte bune. Apoi... Pă­cat !“ Baciu e vesel şi-şi îm­brăţişează copilul. Simion Popescu, Ecaterina Iencic, Martinescu şi cîţi alţii, discută. Unii veseli, alţii puţin posomoriţi. Acum, la ceasul reîntîlnirii cu pa­tria, unii scrutează deja vi­itorul. Viorica Viscopolea­­nu se gîndeşte la „europe­ne" : „Nu vreau să-mi fac de rîs ţara şi medalia“. Al­ţii sînt cuprinşi de regrete sincere. Dar toţi cei din jur sînt veseli. Teribili de fe­riciţi. Olimpicii noştri au fost nobili cu noi. Ne-au ridicat tricolorul de 15 ori pe catarg măreţ. Şi de 4 ori ne-au făcut să trăim emoţii de regi în marea Olimpiadă. Avem tot drep­tul să fim fericiţi. Şi ală­turăm şi noi un buchet de mulţumiri frumoase şi de urări sincere la cununa de lauri a olimpicilor români. Zîmbetele şi lacrimile medaliaţilor noştri Curs de perfecţionare pentru cineamatatori Din iniţiativa Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, joi s-a deschis în Capitală, în co­laborare cu Asociaţia Ci­neaştilor (A.C.I.N.), un curs al responsabililor ci­­necluburilor sindicatelor din întreaga ţară, cu o du­rată de 10 zile. Această primă acţiune de acest gen de la înfiinţarea cine­­cluburilor reuneşte­, peste. ... 60 cineaşti areatori din a-'...a­proape toat­e judeţele ţării. * Pe perioada cursului, vor avea loc expuneri’ a­supra unor probleme de cultură cinematografică, de practica şi tehnica crea­ţiei de film, susţinute de cineaşti profesionişti, ur­mate de dezbateri. Cineaş­tii amatori vor viziona fil­­n­e româneşti în prezenţa autorilor acestora, vor vi­zita l ’ studiourile cinema­tografice din Capitală şi vor participa la cîteva sim­­pozioane-modele în proble­me­­de cultură cinemato­grafică. (Agerpres) (Urmată din pag. 1-a) în lumină, mărturisind in imagine aspirafia spre senin, spre­ pur şi spre dragoste. Acestei culturi stră­vechi i s-a adăugat cea romană, cu ceramica ei mai fină şi mai rezisten­tă, cu o lucrătură mai atentă, cu obiecte în care se nasc noi perfecţiuni. Ulciorul e de-o rotunjime egală, ludul tulburător în sclipire, motivele florale mai vii și, mai aproape , de natură. Roata olarului a căpătat pedala, mina meșterului și-a dobîndit siguranța, lutul a devenit la rindu-i mai supus de­getelor măiestre, gîndirli ingenioase. Au venit apoi meseriile de tot felul, cu diviziu­nea muncii, cu scopuri materiale; moara de bă­tut pănură, gaterul de prelucrat lemnul; fabri­cile, uzinele și industriile cu mecanisme corpolexe, cu energii nebănuite, in­tr-un carusel ce urcă cu­tezător pe spirala vremu­rilor... Dincolo de tehnică, există însă în Sighişoara tradiţii, păstrate cu sfin­ţenie. Olarul de ieri a lăsat frumoase moşte­niri lucrătorului de­ azi. In forma şi valoarea o­­b­iecelor produse în Complexul de faianţă şi sticlă găsim linii origi­nale în creaţiile trecute, materia pentru modelat piese de uz casnic şi de­cor interior a căpătat noi străluciri, supleţe. Motive­le florale, geometrice sau zoomorfe s-au îmbogăţit cu culori şi desene mo­derne, de­ o lăuntrică şi proaspătă inventivitate umană, dar în fiinţa lor găseşti fără trudă ur­mele istorice ale unui meşteşug preluat ca inte­res şi preţuire. La uzina „Nicovala", meşterul din breasla fie­rarilor, pe a cărui em­blemă se încrucişau două lame de coasă, a lăsat parcă ceva din măiestria lui în modelarea fierului. Bumbacul, inul şi cînepa, materiile prime din veac ale meseriilor, e tran­spusă în ţesătură măia­stră, împodobită mai ele­gant şi transformată în îmbrăcăminte modernă, dar pentru aceasta au fost necesare toate stră­duinţele, toate eforturile marilor meşteri ţesători, care au perfecţionat meş­teşugul în secole de-a rîndul, transmiţîndu-ni-l ca pe un bun social. Meseriile au luat ine­galabile dezvoltări. Si­ghişoara, născută din ne­cesităţi de viaţa şi de co­merţ, trăieşte azi la scara marilor produc­ţii. Creaţia locuitorilor ei harnici, perseverent, şi ingenioşi, poate fi gă­sită în toate magazinele ţării, dincolo de hotare. Mai luminoasă, mai se­nină, Sighişoara duce in viitor un trecut viteaz şi minunat, un spirit curat şi nobil, adăugind noi va­lori, noi creafii prezen­tului socialist. Meseriile MUNKA Vineri 1 noiembrie 1968 ÎNTREPRINDEREA CONFECŢII METALICE ŞI APARATAJE angajează urgent ingineri şi tehnicieni proiectanţi, spe­cialişti în proiectare apara­­taj de încălzire, ventilare şi condiţionare, inginer proiec­tant cu experienţă în proiec­tare specialitatea cazane şi schimbătoare de căldură. Doritorii se vor adresa la I.C.M.A. din str. Industriilor nr. 3­5, sector 3, telefon 21.60.84 interior 003. (404) COOPERATIVA „BLANA­­RILOR“ str. Sfinţii Apostoli nr. 34, sector 6, telef. 31.29.03 angajează de urgenţă : Şef serviciu producţie. Condiţii : studii medii şi 2 ani în func­ţii tehnice de specialitate peste stagiul cerut pentru funcţia de tehnician I. _____________________(436) T.L.C.R.-l cu sediul în Bucureşti str. Stavropo­­leos nr. 15, sectorul 4, caută contabil­i cu res­pectarea condiţiilor de studii şi vechime. Infor­maţii la telefon 14.73.10 între orele 7—16. (434) T.L.C.R. nr. 1 str. Sta­­vropoleos nr. 15, sector 4, angajează magaziner pentru cofetăria Scala, contabil­i şi paznici. Relaţii la telefon 14.73.10._______________(433) UZINELE SEMĂNĂTOA­REA din Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 319, secto­rul 7, angajează de urgenţă , lăcătuşi, strungari categoria 4—8 , frezori, electricieni, su­dori, muncitori necalificaţi, cu domiciliul în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Dîmboviţa, Teleorman şi Ialomiţa cu condiţia de a face naveta. Solicitanţii se vor adresa zil­nic între orele 7—15 la serv. personal telefon 13.68.10 In­terior 271. (432) ÎNTREPRINDEREA DE SOR­TARE „BUCUREȘTI“ str. Veseliei nr. 3, sectorul VI, telefon 23.64.26 angajează : electricieni întreţinere elec­­trostivuitoare, fochist încăl­zire centrală, mecanic auto­rizat reparat cintare. ______________________(431) ASOCIAŢIA SLAVIŞTI­­LOR DIN R.S.R., Bucureşti str. Pitar Moşi 7-13, anga­jează redactor la publicaţia „ROMANOSLAVICA“. Con­diţii : studii superioare, cul­tură filologică, practică în munca tehno-redacţională, cunoaşterea de limbi străine, de preferinţă şi slave. Ter­men de depunere a cererii — pînă la 1 noiembrie a.c. (429) FABRICA DE ACE DE TRICOTAT „B U­CU­RE Ş T I" str. Unităţii nr. 79—91 sector IV, anga­jează urgent : frezori ca­tegoria 6—8 ; ajustori ca­tegoria 6—8 ; dactilografe. Prezentarea zilnic intre orele 7—15. (428) FABRICA DE CONFECŢII ŞI TRICOTAJE BUCUREŞTI, ANGAJEAZA tineri (bărbaţi) între 22—28 de ani pentru cursul de calificare în meseria de călcător confecţii, de asemenea şi merceologi, şef birou cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu. ÎNTREPRINDEREA INSTALAŢII BUCUREŞTI, str. Pictor Verona nr. 17, telefon 12 65 00, ANGAJEAZĂ pentru şantierele din Bucureşti şi provincie, muncitori calificaţi în meseriile : electricieni, ca­­loriferişti, tinichigii ventilaţii şi A.M.C. întreprinderea „FIERARUL"—Arad str. Tribun­ul Dobra, nr. 18, telefon 39—30 PRODUCE ŞI LIVREAZĂ un sortiment variat de articole de lăcătuşerie pentru binale şi mobiliere Folosiţi cu încredere produsele întreprinderii „Fierarul“ Arad. * ■ ACURUVOPSELE Șl EMAILURI PE BAZA E NITROCELULOZă „ NOVOLIN ", FOLO­­SITE ÎN INDUSTRIE Șl LAFK? CONSUM PE­NTRU PROTEJAREA SUPRAFEȚELOR METALICE Şl LEMNOASE ..-- ~ SORTIMENTE! Dr­cum twt rus :

Next