Munca, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6575-6599)
1969-01-03 / nr. 6575
Pagina a 2-a La capătul unei însufleţite întreceri, finalizată prin cele 75 spectacole prezentate de 51 de formaţii teatrale, 15 de montaje literare şi recitaluri de poezie, 8 teatre populare şi 35 interpreţi individuali, a bătut ultimul gong al celui de al V-lea Festival bienal „I. L. Caragiale“, iar cele mai valoroase colective artistice, de la oraşe şi sate, au primit laurii şi premiile cuvenite cîştigătorilor competiţiei. Festivalul republican în ansamblu, dar mai cu seamă etapa lui finală, au evidenţiat o substanţială evoluţie calitativă a mişcării teatrale de amatori, reliefînd potenţialul creator şi multiplele valenţe educative ale acesteia. Pentru a concretiza şi sintetiza modul în care s-a manifestat această evoluţie, am solicitat pe cîţiva membri ai juriului finalei, să ne răspundă la întrebarea : — Ce v-a impresionat cel mai mult in această etapă definitorie a competiţiei artiştilor amatori şi care credeţi că sînt semnificaţiile ei majore ? Iată şi răspunsurile lor. . LUCIA DEMETRIUS, laureată a Premiului de Stat. Pînă acum am subapreciat montajul, care mi se părea un gen născut mort, artificial şi mecanic. De data aceasta am văzut cîteva montaje atît de bine alcătuite, de organic legate de viaţă, încît mi-am dat seama că genul abia deacum începe să trăiască. Şi cu să pomenesc doar unul din cele foarte izbutite, prezentate la finală, am să citez „Balada lui Pintea Viteazul“ al artiştilor amatori din Bîrsana Maramureşului, realizat cu sobrietate şi profunzime, cu un stil desăvîrşit şi care mi s-a părut mai mobilizator decît zece piese patriotice. GEORGE DEM. LOGHIN — prorector al Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“. Consider cu adevărat impresionantă varietatea tematică şi de stiluri a repertoriului abordat, diversitatea mijloacelor interpretative, ponderea dominantă a creaţiei dramatice româneşti. Am apreciat în mod deosebit inventivitatea cu care artiştii amatori au rezolvat acest repertoriu complex, dovedind un nivel profesional ridicat şi cultură artistică. EUGENIA ZAHARIA — artistă emerită. In primul rînd şi în cea mai mare măsură nivelul elevat al finalei, în ansamblu. Apoi, prezenţa masivă în repertoriul amatorilor a dramei istorice, pentru dificultăţile pe care le presupune şi care au fost excelent rezolvate , pentru că prin mers, gest, atitudine, mişcare în scenă sau prin rostirea prozei şi a versului, creatorii spectacolelor de acest fel au demonstrat elocvent maturizarea artistică a mişcării teatrale de amatori. GHEORGHE VLAD — dramaturg. A fost o finală excelentă ! Abordarea unui repertoriu atît de complex şi dificil presupune o creştere a experienţei şi a exigenţei artiştilor amatori, dovedeşte o considerabilă lărgire a orizontului lor cultural şi o creştere a responsabilităţii faţă de nobila misiune educativă pe care şi-au asumat-o. Evoluţia calitativă pe care a reliefat-o finala, dezvăluie totodată dramaturgilor necesitatea de a include în proiectele lor de creaţie lucrări special dedicate amatorilor, care au ieşit din anonimat şi s-au impus ca o prezenţă pregnantă în viaţa culturală şi artistică a ţării. ELENA SEREDA — actriţă la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“. De fapt cuvintele sunt prea sărace ca să pot exprima tot ceea ce am simţit în aceste zile, tot tumultul de emoţii trăit la finala festivalului. Au fost atîtea spectacole reuşite, atît de mulţi interpreţi valoroşi! Nu voi uita multă vreme montajul cu „Balada lui Gheorghe de la Boiabîrz“ de Dominic Stanca, realizată de artiştii amatori din Galaţi cu mijloace foarte moderne, fără nici un artificiu, cu fineţe, în cel mai autentic stil al genului. Sau, fermecătoarea „Baladă a lui Pintea Viteazul“ interpretată de bărbaţi duri, cu chipuri aspre, rupţi din stîncă, la care cîntecul şi rostirea baladei erau parcă din totdeauna cu ei. Nu mă sfiesc să afirm că am învăţat multe de la artiştii amatori participanţi la această finală, VALENTIN SILVESTRU — critic de artă. Ediţia de anul acesta a festivalului nu e nici mai bună nici mai rea decît altele ; îşi are luminile şi umbrele ei. Spectacole remarcabile ca „O scrisoare pierdută“ (Braşov) sau „Broadway Melody“ (Lugoj) — dintre cele pe care le-am văzut — ar putea fi etalonul normal al mişcării de amatori. Dar numărul îngrijorător de mare de reprezentaţii improvizate, mediocre, urîte, precum şi alte împrejurări negative din fazele intermediare şi chiar din finală, îmi întăresc convingerea că actuala formă festivalieră, greoaie, cu aspecte organizatoric-administrative prea pronunţate (şi deci cu formalismul inerent) e perimată. O ipoteză despre cum ar putea fi adaptat la realităţile noi ale culturii moderne româneşti acest concurs o voi formula cu alt prilej. Rămîn cu impresia dominantă că pasiunea dezinteresată a multor colective de artişti amatori merită un cadru sensibil înnoit şi — ca să zic aşa — substanţializat. ...Căci totuşi de la primul concurs de acest fel au trecut zece ani. DOMOKOS GÉZA — scriitor. în acest an am văzut „Pasărea cîntătoare", această admirabilă piesă a scriitorului Tamási Aron, interpretată de colectivele profesioniste din Cluj, Sf. Gheorghe şi Tg. Mureş, în spectacole diferite ca stil şi valoare. Insă nici unul dintre acestea nu a trezit în mine acel sentiment al ineditului, acea bucurie a descoperirii estetice pe care le-am încercat văzînd pe scena finalei de artişti amatori ţărani din comuna Zetea, judeţul Harghita, care au recreat parcă piesa lui Tamási. FRANTZ STORCH* — scriitor. Această finală a relevat o trecere reală de la cantitate la calitate. Marea varietate a genurilor abordate de amatori, ridicarea montajului la rang de artă autentică, au dovedit-o din plin. E greu de exprimat în puţine cuvinte multitudinea semnificaţiilor acestei manifestări. Trebuie însă spus că mişcarea teatrală de amatori s-a dovedit un element determinant în dezvoltarea culturii noastre socialiste şi că în faţa ei se deschid orizonturi largi şi posibilităţi nebănuite de afirmare. Impresii culese de LUCIA BOGDAN Juriul are cuvîntul DUPĂ GONGUL FATAL.. ISTORICE SECRET — Patria (11 86 25) — 13,30 ; 17 ; 20,30 COLUMNA — Bucegi (17 15 47) — 9,30 ; 12,30 ; 16,30 ; 19,30 — Floreasca (33 29 71) — 11,30 ; 14,30 ; 17,15 , 20 — Mioriţa (14 27 14) — 9,30 ; 12,30 ; 16,30 ; 19,30 CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — Viitorul (11 48 03) — 10 ; 15,30 ; 19 DRAME NOAPTEA — Central (14 12 24) — 16 ; 18,30 ; 21 AVENTURA ~ Central (14 12 24) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ÎNTOARCEREA VRĂJITORULUI — Lumina (16 23 35) — 8,45—16,30 în continuare ; 18,45 ; 20,45 ZIUA IN CARE VIN PESTII — Giulești (17 55 46) — 15,30 ; 18 ; 20,30 — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20,30 — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 ; 20,30 LUSTRAGIUL — Pacea (31 32 26) — 15,30 ; 18 ; 20,15 PRINȚESA — Volga (11 91 26) — 9—16 în continuare ; 18,15 ; 20,30 VARA FIERBINTE — Melodia (12 06 88) — 9 ; 11,15; 13,30; 16 ; 18,30 ; 20,45 MARIANNA, AGENTUL 0555 — Vitan (21 39 82) — 15,30 ; 18 ; 20,15 COMEDII O SUTĂ UNU DALMAȚIENI — Doina (16 35 38) — 9 ; 10,30; 12 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30 MADE IN ITALY — Excelsior (18 10 88) — 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 — Arta (21 31 86) — 9—15,45 în continuare ; 18 ; 20.15 ORAŞUL MAGIC — Griviţa (17 08 58) — 9 ; 11 ; 13 , 16 ; 18,15 ; 20,30 OPERAŢIUNEA SAN GENNA- RO — înfrăţirea (17 31 64) — 15,15 ; 17,45 ; 20 TREI COPII „MINUNE“ — Crîngaşi (17 38 81) — 13,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 ASTĂ SEARĂ MĂ DISTREZ — Luceafărul (15 87 67) — 9; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 — București (15 61 54) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 — Modern (23 71 01) — 9,30 ; 11,45; 14; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 AVENTURI URLETUL LUPILOR — Capitol (16 29 17) — 9 ; 11,15; 13,30; 16 ; 18,30 ; 21 — Feroviar (16 22 73) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 15 ; 17,45 ; 20 HOMBRE — Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 30,30 — Munca (21 50 97) — 16 ; 18 ; 20 DUELUL LUNG — Cotroceni (13 62 50) — 15,30 ; 18 ; 20,30 VERA CRUZ — Aurora (35 04 66) — 9,30 ; 11,45 ; 14 , 16 ; 18,15 ; 20,30 — Tomis (21 49 46) — 9—15 în continuare ; 18 ; 20.15 PLANETA MAIMUŢELOR — Moşilor (12 52 93) — 15,30; 18; 20.30 CE NOAPTE, BĂIEȚI ! — Flacăra (21 35 40) — 15,30 ; 18 ; 20.30 HEROINA — Cosmos (35 19 15) — 16 ; 18 ; 20 MUZICALE MONDOCANE — Timpuri Noi (15 61 10) — 9—21 în continuare. PROFESIONIȘTII — Festival (15 63 84) — 8,45; 11; 13,30; 16 ; 18,30 ; 21 — Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30 AVENTURILE LUI TOM SAWYER — Victoria (16 28 29) — 9; 11,15; 13,45; 15,45; 18,15; 20.30 MOARTEA LUI JOE INDIANUL — Republica (11 03 72) — 9,30; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 AVENTURILE LUI TOM SAWYER şi MOARTEA LUI JOE INDIANUL — Flamura (23 07 40) — 9 ; 12,30 ; 14 ; 19,30 SAMURAIUL — Buzesti (15 62 79) — 15,30 ; 18 ; 20,30 JUDOKA, AGENT SECRET — Dacia (16 26 10) — 8,31—16,30 în continuare ; 18,45 ; 21 TARZAN, OMUL-MAIMUŢA şi FIUL LUI TARZAN — Unirea (17 10 21) — 15,30 ; 19 — Progresul (23 94 10) — 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30 WINNETOU (seria a III-a) — 20,15 BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Drumul Sării (31 28 13) — Lira (31 71 71) — 15,30 ; 18 . ATENŢIUNE PĂRINŢII Nu sunt recomandate pentru copil următoarele filme : „Reciket“, „Noaptea", „Aventura", „Mondo Cane", „Printesa". mHMIE! VINERI 3 IANUARIE 17.35 — Actualitatea în agricultură 17.50 — Actualitatea în industrie 18.05 — Pentru copii : „Ecranul cu păpuși". 18.30 — Club XX — emisiune pentru tineret 19.00 — Telejurnalul de seară 19.40 — Desene animate : „Radio-pădurea transmite...“ „Motanul în cosmos". 20.00 — Muzică populară românească 20.30 Caleidoscop muzical. 20.50 — Film artistic : „Cascada diavolului" — o producţie a studiourilor braziliene 22.15 — Melodii îndrăgite. Program de muzică uşoară. 22.45 Telejurnalul de noapte. SIMBATĂ 4 IANUARIE Programul I 17.05 — Concurs internaţional de schi — probe alpine. Transmisiune de la Berchtesgaden (R.F.G.) 18.05 Pentru cei mici : „Lanterna magică". 18.30 — Pentru copii şi şcolari. „Atenţiune, filmăm !“ 19.00 — Telejurnalul de seară 19.40 — Muzică populară romanesacă 20.00 — Tele-enciclopedia 21.00 — Un invitat pe săptămînă. Hugues Aufray la Festivalul de la Brașov. 21.30 — Film jerînl • „RSxbunătorii" (ultimul episod). 22.20 — Avancronică «iumb'cată 22.30 — „fie la o melodie la alta" 23.10 — Telejurnalul de noapte. Programul II 20.05 — Parada orchestrelor de muzică ușoară 20,35 — Film de animaţie ; „Dan Năzdrăvan" 20,45 — Recitalul de sîmbătă seara 21,25 — Bis pe... 16 mm. 22,10 — Roman-foleton ; „Forsyte Saga“ (XVI) MUNKA N. LEONARD S-au împlinit — in ziua de 24 decembrie — patru decenii de la moartea celui ce a fost marele tenor Leonard, supranumit „Prinţul operetei“. Considerat de către contemporanii săi drept cel mai popular şi mai iubit dintre cintăreţii ţării noastre, N. Leonard a ridicat opereta pe culmi de glorie, ducindu-i faima și dincolo de hotare. Prin farmecul vocii sale, prin jocul său expresiv și pasionant, Leonard a creat modelul ideal al interpretului de operetă, deoarece el s-a identificat cu acest gen muzical, căruia i s-a dăruit total. A trăit cu o deosebită intensitate pe scena teatrelor, dar şi pe marea scenă a vieţii, întruchipînd tipul artistului care doreşte cu fervoare să atingă piscurile cele mai înalte ale interpretării muzicale, aşa cum puţini slujitori ai Euterpei au reuşit s-o realizeze în cariera lor. Grelele începuturi ale carierei, cu privaţiunile lor de tot felul, au constituit pentru adolescentul Leonard (nu împlinise nici 16 ani) o severă confruntare cu dificultăţile vieţii din acea vreme. Dar, talentul lui înnăscut, ca şi lupta înverşunată pentru propria-i depăşire, l-au purtat in scurt timp spre triumfurile artistice obţinute în compania „Grigoriu“ — cea mai puternică formaţie de operetă de la începutul secolului nostru. La ,,Parcul Oteteleşeanu“, vara, şi la „Teatrul Liric“, iarna, în turneele cu care străbătea întreaga ţară, Leonard şi-a creat un extraordinar prestigiu, realizînd perfecţiunea actorului şi cîntăreţului de operetă, exercitînd o atracţie magnetică asupra publicului de toate vîrstele. La Viena, Franz Lehar va rescrie ariile din „Prinţ şi bandit" pentru vocea cu intensităţi dramatice a lui Leonard. Marele compozitor austriac o considera „cel mai bun interpret al operetelor sale“. Ducindu-se, apoi, la Paris, spre a-şi desăvîrşi arta cintecului cu profesorul Jean de Réské, tenorul român cunoaşte pe marii artişti ai vremii: Şaliapin, Carusso, Adelina Patti şi pe compozitorii Mascagni şi Puccini, cu care îşi găseşte afinităţi de muncă şi artă. Primeşte nenumărate angajamente pentru a cînta în Franţa în opereta „Bayadera“. Leonard reeditează, în rolul prinţului Radjani, marile succese din ţară, dind nu mai puţin de 250 reprezentaţii la Lyon, Marsilia şi Paris. Prin afişe uriaşe şi reclame luminoase pe Turnul Eiffel, Leonard era prezentat drept „cel mai mare tenor de operetă din lume“. Cu plămînii măcinaţi de boală, Leonard, care nu împlinise 40 de ani, revine în ţară , înjghebează ultimele companii, cu care cîntă la teatrul „Eforia“ şi apoi cutreieră Transilvania pentru a duce in cele mai mici oraşe vraja cîntecului său. Cînd regizorul Sică Alexandrescu pune în scenă la teatrul „Alhambra", comedia muzicală „Fritz“, Leonard retrăieşte gloria de odinioară, dar in seara zilei de 8 decembrie, în plin spectacol, el nu-şi mai poate stăpini o hemoptizie violentă. Este dus de prieteni la Cîmpulung- Muscel, unde îşi dă sfîrşitul în braţele bătrînului său tată. „Cîritecul s-a sfîrşit“ nu numai pentru cel care a răscolit inimile tuturor, dar şi pentru cei care au apărut pe scenă alături de „Prinţul operetei“, şi nu mai puţin pentru admiratorii săi, fascinaţi de arta neîntrecutului tenor, ca şi de bunătatea omului Leonard, care, toate au ţesut în jurul numelui său o aureolă de legendă. Manifestările comemorative din aceste zile, de la Teatrul de Operetă, Radio şi Casele de cultură, sunt dovezi elocvente ale preţuirii marelui cintăreţ. STELIAN IONESCUANGEL EFICIENTA (Urmare din pag. 1-a) cercetări ştiinţifice ; noile utilaje de construcţie ale inginerului Traian Gafencu vin să răspundă în egală măsură, unor exigenţe economice, fără să-şi fi pierdut nici o clipă aura unor valoroase lucrări de concepţie şi investigaţie novator-constructivă , angajamentul Institutului de cercetări metalurgice — de a contribui la eliminarea unor importuri în valoare de un milion lei valută, ca și cel de reducere cu circa 5 la sută a consumului de metal prin dimensionări riguroase — consemnează deopotrivă o reconsiderare fericită, în dublu sens, a raporturilor cercetare-producţie. Relevînd semnificaţia unor interesante prognoze privind viitorul ştiinţei şi al cercetării ştiinţifice (publicat în 1967 în „Science Journal“), acad. Aurel Avramescu consemna, ca o linie definitorie, „orientarea investigaţiilor în următorii ani de la obiectivele privind progresul ştiinţei „în sine“ spre cele privind progresul societăţii“. Cauza principală, depăşind interpretările „pragmatiste“ : creşterea conştiinţei sociale a cercetătorilor. Durata efortului de aplicare a cercetării — particularizare — adaptare — concretizare— prezintă de asemenea, pe plan mondiall, o tendinţă de încadrare (concentrare) în aşa numitul „timp eficient competitiv“. Poate şi mai semnificativă rămîne însă colaborarea directă cu producţia a cercetătorilor consideraţi pînă mai ieri „teoreticieni prin excelenţă“. Şi ar mai fi de relevat, în sfîrşit, pe temeiul aceloraşi prospectivări, o creştere spectaculoasă a productivităţii cercetării (la o dublare a numărului cercetătorilor, o creştere cu 400 la sută a randamentului). Şi amintindu-ne că pe baza „Efectului Procopiu“, cercetătorii din California ai unui laborator specializat în maşini de calcul au pus bazele „unui nou tip de memorie“, bucurîndu-ne pentru faptul în sine şi regretînd, totodată, că cititorii ziarelor noastre (şi nu puţini cercetători) s-au întîlnit cu numele savantului Ştefan Procopiu abia cînd acesta trecuse de 75 de ani, să ne întrebăm : Chemarea spre eficienţă şi aplicare rapidă a cercetării nu reprezintă cumva adevărata propulsare spre culmile afirmării internaţionale aunor şcoli şi savanţi recomandaţi pînă azi prea puţin prezentului ştiinţific ?. Cele peste 7 miliarde de lei acordate în actualul cincinal cercetării, cei aproape 30 000 de cercetători de care dispun în prezent institutele şi laboratoarele noastre, exigenţele legiferate faţă de aplicativitatea temei ştiinţifice constituie fără îndoială singurul drum posibil al ştiinţei moderne — iar din perspectiva cercetătorilor — asumarea unui angajament, recunoaşterea, tot atît de prestigioasă, a unei responsabilităţi. La cererea participanţilor, vînzarea biletelor pentru tragerea specială Loto a Revelionului din 3 ianuarie 1969, s-a prelungit pînă sîmbătă 4 ianuarie 1969. Tragerea va avea loc la 5 ianuarie 1969 în Capitală. Depunerea biletelor cîştigătoare se va face pînă joi 9 ianuarie 1969 ora 13,00 în oraşele reşedinţă de judeţ şi pînă miercuri 8 ianuarie 1969 ora 13,00 în celelalte localităţi. INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU MATERIALE ŞI PREFABRICATE DE CONSTRUCŢII I.C.M.P.C. anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi de cercetare ştiinţifică : I — 2 şefi laborator — specialitatea construcţii — 2 cercetători ştiinţifici principali — specialitatea construcţii; — 1 cercetător ştiinţific principal — specialitatea cercetări şi analize chimice ; — 2 cercetători ştiinţifici principali — specialitatea calcul economic; — 1 cercetător ştiinţific — specialitatea calcul economic; — 1 cercetător ştiinţific — specialitatea construcţii; — 2 cercetători ştiinţifici — specialitatea tehnologia materialelor de construcţii. Candidaţii la concurs vor depune la Serviciul Personal al Institutului în B-dul Preciziei Nr. 6, Sectorul VII, pînă la 15 ianuarie 1969, cererea de înscriere, la care se vor anexa actele prevăzute de art. 9, din regulamentul de recrutare, promovare şi atestare a cadrelor ştiinţifice, publicat în Buletinul Oficial Nr. 4, partea a III-a din 1968. Concursul va avea loc în termen de 30 zile de la publicarea în Buletinul Oficial. Informații suplimentare se vor lua de la Serviciul Personal al Institutului, din B-dul Preciziei Nr. 6, Sectorul VII, între orele 7—14. PRONOEXPRES REZULTATELE CONCURSULUI SPECIAL PRONOEXPRES DIN 1 IANUARIE 1969 . PREMII OBIȘNUITE (bilete de 6 lei și 15 lei) Extragerea I : 18, 36, 19, 6, 41, 34. Extragerea a II-a : 9, 3, 31, 12, 18, 40, 24. PREMII SUPLIMENTARE (bilete de 6 și 15 lei) Extragerea a III: 28, 39, 37, 9,1. Extragerea a IV-a : 17, 32, 21, 43, 5. Extragerea a V-a : 41, 20, 4, 36, 35. Extragerea a VI-a : 21, 44, 18, 38, 4. Extragerea a VII-a : 31, 34, 28, 7, 3. Extragerea a VIII-a : 30, 4, 18, 24, 2. PREMII SPECIALE (bilete de 15 lei) Extragerea a IX-a: 19, 15, 16, 41, 42, 21, 26. FOND DE PREMII: 4 459 761 lei din care : Extragerea : 914 706 Iei. Extragerea a II-a : 914 706 lei. Vineri 3 ianuarie 1969 TVCOMENTAR „Aşteptăm covrigii dumneavoastră “ Am intrat în noul an cu alai de fulgi şi, aşa cum ne-am obişnuit de o bună bucată de vreme, în faţa televizoarelor. Din seară pînă-n zori, din '68 pînă în '69, întreaga noapte a Revelionului, micul ecran şi-a transmis imaginile în casele noastre, însoţind Marea întîlnire cu cîntec, dans şi voie bună. De la tradiţionalul pluguşor şi pînă la tradiţionalele cîntece de pahar, nimic n-a lipsit din program. Pluguşorul băieţilor, voinicosul „minaţi roata măi flăcăi“, sau sorcova fetelor, o sorcovă de zîmbet şi lumini, au inaugurat programul ca o urare senină, de belşug şi rodnicie, pentru anul în care am intrat. în general, tradiţiile folclorice ale poporului nostru au fost valorificate pe micul ecran în secvenţe izbutite, care au ştiut să pună în lumină atît frumuseţea cîntecelor şi jocurilor noastre populare, cit şi sclipirile măiestre ale portului. Interpreţi bine cunoscuţi, îndrăgiţi de public, au însoţit venirea Anului Nou cu iureş de armonii. Romanţele au punctat cu un accent nostalgic emisiunea, şi vocea Măriei Tănase, venind de departe, din neguri de timp, sau cîntecele Ioanei Radu — însoţite de imagini filmate, — au pătruns în casele noastre ca un abur de vis, pe aripi de emoţie. La poalele Bucegilor, în somptuoasele interioare ale Peleşului, şi-au dat întîlnire alte voci cunoscute, în cîteva episoade presărate de-a lungul întregii nopţi. Momente muzicale şi coregrafice de îngrijită ţinută artistică, aceste „nocturne sub Bucegi“ au adus programelor linişte şi echilibru. Muzica uşoară — şi solii ei — nu se putea să lipsească. Poate că n-au fost nişte melodii strălucite, poate că noutăţile au cam lipsit, dar ţinuta artistică n-a coborît sub limita exigenţelor noastre. In plus, n-a lipsit invenţia. Păpuşile-interpreţi au fost prezenţe savuroase, au izbutit să scoată din tipic clasicele înfăţişări publice ale muzicii uşoare. Şi am mai reţinut cîteva momente: Anda Călugăreanu „în viziunea Margaretei Pîslaru“, Margareta Pîslarul „în viziunea Andei Călugăreanu“, Aurelian Andreescu ..in viziunea lui Constantin Drăghici“... „Meridiane-melodii“, fără sclipiri deosebite. „Parada vedetelor“, din păcate, a fost „parada vedetelor anonime“ pentru că au cîntat Danielle Darieux, Annie Giradot, Edith Pieha, dar nimeni nu s-a îngrijit să comunice publicului acest... amănunt. N-a existat însă nici o secvență de talia programului Bécaud din prima zi a anului, un Bécaud magistral văzut de Averty in zeci de faţete... în sfîrșit, cum am stat de Revelion cu umorul ? Nu degeaba revenim mereu la acest capitol. Sarea programelor, atît de necesară, a cam lipsit şi anul acesta. Ce am reţinut totuşi ? Cele trei tele-colindătoare (Vasilica Tastaman, Coca Andronescu şi Zizi Şerban) i-au sorcovit cu haz pe tele-soţi, pe tele-burlaci, pe tele-actori, pe tele-cronicari. Ne-a plăcut îndeosebi invitaţia lor din final, de după „allergo colindo finale“ : „Aşteptăm covrigii dumneavoastră pe adresa trăistuţei poştale numărul...“. Trimitem pe această cale tele-covrigul tele-cronicarului Toma Caragiu, care, cu monologul „Nehotărîtul“, a mai descreţit şi el frunţile oleacă. Textele rămîn însă, în continuare, sărace. A fost nostimă ideea cuplajelor Puiu Călinescu-Diana Rigg, Puiu Călinescu-Brigitte Bardot... O reţinem, însă, doar ca pe o idee virtuală, date fiind poantele de gust îndoielnic cu care protagonistul a ţinut să onoreze ideea. Am intrat în ’69 cu alai de fulgi. Troienele înseamnă belşug. Fie ’69 un an îmbelşugat şi pentru micul ecran ! CALIN CALIMAN Institutul de Cercetări pentru materiale şi prefabricate de construcţii I.C.M.P.C. , cu sediul în Bucureşti, B-dul Preciziei Nr. 6, Sectorul 7, Angajează cu respectarea condiţiilor de studii şi stagiu tehnician I şi II, în specialitatea construcţii şi materiale de construcţii, economişti în secţii de cercetare economică, economist principal în probleme de organizarea muncii şi salarizare; lăcătuş mecanic întreţinere, muncitori calificaţi , laboranţi Informaţii suplimentare se vor lua de la Serviciul Personal al Institutului, din B-dul Preciziei Nr. 6, Sector VII, între orele 7—14. UZINA INDUSTRIA SIRMEI din Cîmpia Turzii str. Laminoriştilor nr. 145 tel. 214 cumpără 3 bucăţi ceasuri de control pentru pază. Uzinele sau instituţiile care au disponibile asemenea ceasuri sunt rugate a comunica la sediul Uzinei Industria Sîrmei din Turzii. Direcţia Administrativă, Uzina „23 August“București ANGAJEAZĂ 2 legaturi de cărți Prezentarea se face zilnic la poarta nr. 3 a uzinei.