Munca, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6651-6676)

1969-04-01 / nr. 6651

SINDICATELE­­ PARTICIPANTE ACTIVE LA APLICAREA NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ION COTOT Secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Unul din temeiurile fundamentale ce conferă socialismului caracterul profund umanist de orînduire a dreptăţii şi echi­tăţii sociale este repartiţia după muncă, lege economică, în virtutea căreia remu­nerarea se află în raport direct cu canti­tatea şi calitatea muncii prestate de fie­care. Se asigură retribuirea după princi­piul „la muncă egală, plată egală“, indi­ferent de sex, naţionalitate. S-au creat ast­fel premise esenţiale pentru îmbinarea armonioasă a intereselor generale ale so­cietăţii cu cele personale ale oamenilor muncii. Aplicarea în mod consecvent a princi­piilor socialiste de repartiţie cere o or­ganizare corespunzătoare a întregului sistem de cointeresare materială, astfel, înCÎt, Să co acîgure poi»»ar)C«t z­i­dire«-’* legătura între cîştigurile angajaţilor şi rezultatele obţinute în muncă, să stimu­leze spiritul creator al oamenilor muncii, pentru înfăptuirea unui progres continuu in economia naţională. în acest sens, Ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie 1967, a ho­­tărît îmbunătăţirea sistemului de salari­zare şi majorarea generală a salariilor, în scopul stabilirii mai judicioasă a acestora, în funcţie de cantitatea, calitatea şi răs­punderea socială a muncii. Prin noul sistem de salarizare se urmă­reşte înlăturarea unor inadvertenţe al că­ror efect este cointeresarea lucrătorilor mai mult în realizarea şi depăşirea sar­cinilor cantitative şi în mai mică măsură realizarea indicatorilor calitativi ai pla­nului, de care depinde de fapt creşterea eficienţei economice. Unul din obiectivele de bază ale nou­lui sistem de salarizare se referă la creşterea rolului salariului tarifar, care in viitor se preconizează să constituie sur­sa principală a veniturilor salariaţilor. In acest scop, se prevede ca ponderea sala­riului tarifar în cîştigul muncitorilor să crească de la circa 78 la sută, cit­este în industrie şi construcţii-montaj, la circa 90 la sută, în medie, în industrie, şi la cuca oo la suta în Construcţii-montaj, iar în transporturi de la 82 la sută la circa 90 la sută ş.a. Aceasta se va realiza prin cuprinderea în salariul tarifar a celei mai mari părţi din actualele adaosuri va­riabile, depăşirile medii de norme şi de premii lunare şi trimestriale. In viitor peste salariul tarifar lunar, se va acorda numai sporul de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, sporurile pentru condi­ţii deosebite de muncă sau şantier şi pre­ (Continuare în pag. 5-a) O rază de soare a luminat oraşul Am început să privim soarele după fiecare nor. Ne uităm la cei disperaţi. Ca nordicii. Zile­le lor însorite sunt puţine. Şi, cînd Helios îşi ră­tăceşte pe la ei cite o rază, e sărbătoare, li vezi cum nu pregetă să se oprească în plină stradă, să-şi scoată încălţămintea. Lasă palida căldură, iluzia ei, de fapt, să le mîngiie tălpile. Trecăto­rul gustă din plin clipa intilnirii cu soarele, aşa cum am văzut într-un film. Oare să ajungem şi noi ca blonzii din ţara fiordurilor albastre ?! Ar fi o nenorocire, o cum­plită deziluzie. Pentru că doar in urmă cu un an parcă citeam prin gazete că nu va trece nici o jumătate de veac şi va sosi la noi întreg alaiul faunei şi florei tropicale : lei, tigri, elefanţi, ga­zete , portocali, palmieri, curmali. Dar, pină ne-om convinge că ipoteza emisă de prea optimistul climatolog nu-i decit pură fantezie, să ne întoarcem la... iernile noastre. După ce și-a făcut de cap aproape o jumătate IOAN VĂDUVA (Continuare în pag. 5-a) Proletari din toate țăriie, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANII 6 pagini 30 bani Anul XXV nr. 6651 B marţi 1 IV 1969 Cind ai 18 ani... Şi totuşi la această virată, ţesătoarea Radiana Chiţoiu, de la întreprinderea textilă „Uni­rea“ din Capitală, Întru­neşte toate calităţile unei muncitoare cu o vastă ex­perienţă in producţie. Foto : P. COZIA CONTROLUL OBȘTESC IN UNITĂȚILE SANITARE CrinT * La răscruce de vorbe... uPd­H­­­de ,ON BA,ESU • Alte știri și comentarii (Pag. a 4-a) întreprinderea agricolă de stat Pecica-Arad - fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe 1963 Primirea de către tovarăşul N­icolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a primit luni, 01 martie, a.c., delegaţia de activişti ai Comisiei Cen­trale de Control şi Re­vizie a Partidului Comu­nist din Cehoslovacia, con­dusă de tovarăşul Milos Ja­kes, preşedintele Comisiei, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Cole­giului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Repu­blicii Socialiste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășu­rat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ECHIVALENTUL PRODUCŢIILOR AGRICOLE BOGATE Vestea că întreprinderea noastră a fost declarată frun­taşă pe ţară in întrecerea socialistă pe anul 1968 i-a găsit pe mecanizatori şi fer­mieri în tain efort pentru pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor agricole de primă­vară. Cum am muncit în 1968 ? La cultura griului, de pe o suprafaţă de 2730 ha, am obţinut o producţie medie de 3035 kg/ha, cu aproape 700 kg mai mult decit în anii 1965—1967 şi cu o reducere a preţului de cost, faţă de Ing. IOAN ŢIRLEA director dr. PETRU MORARU preşedintele comitetului sindicatului de la I.A.S. Pecica — Arad aceeaşi perioadă, de 200 lei pe tonă, respectiv de 51 lei faţă de sarcina prevăzută pe 1968. La porumb boabe, producţia medie la hectar a fost de 5110 kg de pe o suprafaţă de 6110 ha. Şi la această cul­tură preţul de cost a fost redus cu 91 de lei pe tonă. Pe lingă aceste două cul­turi de bază, am mai avut 900 ha cu floarea soarelui şi 400 ha cu soia, obţinînd o producţie medie la ha de 2527 kg şi respectiv 2119 kg, cifre care întrec cu mult cele mai ridicate producţii înregis­trate anterior. în schimb, cheltuielile de producţie au cunoscut şi în aceste două cazuri reduceri substanţiale faţă de cele planificate (de 228 lei şi respectiv 824 lei pe tonă). Realizări frumoase au fost obţinute şi în sectorul zoo­tehnic. Astfel, producţia me­die de lapte pe cap de vacă furajată a crescut cu 159 de litri, iar preţul de cost a scă­zut, în medie, cu 29 de lei pe hectolitru. Ca urmare a acestor re­alizări întreprinderea noas­tră a depăşit valoarea pro­ducţiei globale planificate cu 5 325 999 lei, iar pe cea a producţiei marfă cu 5 985 999 lei. In acelaşi timp, cheltuie­lile de producţie au fost re­duse cu 2 la sută faţă de plan, ceea ce ne-a permis să realizăm un beneficiu total de 8 237 999 lei faţă de (Continuare în pag. a 3-a) Mai mulţi ochi VEGHEAZĂ, mai multe capete GÎNDESC O Mai puţine prelegeri de instruire, mai multe demonstraţii practice .§­ A­­tenţia principală: conţinutul asistenţei medicale © Constatările controlului — girul moral al susţinerii largi © Cînd relaţiile echipelor cu conducerile uni­tăţilor „se răcesc“, intervine consiliul . Termene precise de rezolvare a se­sizărilor Fără a absolutiza, putem spune că cele 20 de echipe de control obştesc pe tărâm sanitar din judeţul Buzău îşi îndeplinesc în mod conştiin­cios menirea. Sub privirea atentă şi cu sprijinul direct al muncitorilor şi funcţionarilor investiţi cu mandat în această privinţă, unităţile medico­­sanitare au înregistrat îmbunătăţiri — adesea substanţiale — în ocrotirea sănătăţii populaţiei. Care este elementul care determină reuşita aces­tei activităţi obşteşti? Am încercat să aflăm răs­punsul cu ajutorul tovarăşului CONSTANTIN BA­TENARU, membru în Biroul executiv al Con­siliului judeţean al sindicatelor — Buzău.­­ — Elementul hotărîtor îl constituie stilul adoptat de organele sindicale în orga­nizarea, îndrumarea şi con­ducerea controlului obştesc asupra unităţilor sanitare. După părerea mea, punctul de pornire trebuie să-l con­stituie înţelegerea — nu declarativă, ci în practică — a faptului că avem de-a face cu o activitate com­plexă,­ vie, care nu se poate închista în norme rigide, stabilite o dată pentru tot­deauna. O activitate care-şi dezvăluie mereu noi şi noi faţete şi ale cărei elemente comportă permanente îm­bunătăţiri. Să dau un exemplu. A­­nalizarea, prin luna mai, a informărilor provenite de la echipe, cit şi a eficienţei lor, a scos la iveală incon- Interviu luat de ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 5) INFORMATIV SAU FORMAL! ? Procesul de învăţămînt asigură dirijarea întregului volum de cunoştinţe, pe care trebuie să şi-l însuşească elevul în mod sistematizat. In zilele noastre, însă, asistăm la o adevărată „explozie informaţională“, adică la o creştere cantitativă a cunoştinţelor în ritm exponenţial. De aici derivă una din cele mai dificile probleme ale învăţămîntului modern. Asta pentru că posibilităţile de absorbire a acestei mereu spori­te cantităţi de date, de către elevi, sunt limitate. judecind prin absurd, şi admiţînd că, totuşi, capaci­tatea de „înmagazinare“ a informaţiilor de către om este suficientă pentru a cu­prinde totul, apare o nouă dificultate, generată de fap­tul că acumularea lor se realizează „în prezent“, în timp ce aplicarea în prac­tică, se face „în viitor“. In­tre cele două etape, cunoştin­ţele sunt supuse unei verita­bile uzuri morale. De aceea, se ridică cu acuitate întrece­rea : ce trebuie să dăm elevi­lor şi ce nu, cit şi cum tre­buie să le predăm ? De fapt, în joc sunt cele două ten­dinţe : un învăţămînt infor­mativ,­ bazat pe cantitate şi un învăţămînt formativ, structurat pe calitate. Difi­cultatea rezidă în necesi­tatea pe de o parte a cunoş­tinţelor, să le zicem, tradi­ţionale, ca trebuie transfe­rate elevilor iar pe de altă parte, a celor la zi. Cercetările moderne în pe­dagogie au demonstrat con­vingător, că singura cale de a se ţine piept impresionan­tei avalanşe de informaţii se va putea realiza numai prin­­tr-o potenţare a laturii for­mative a procesului de învă­­ţămînt, urmărindu-se obţi­nerea,­­înainte de orice, nu a mulţimii cunoştinţelor, ci a mobilităţii, supleţei, cu-MIHAI CERNAT (Continuare în polg. 2-a) ­in aperi însemnat la dezvoltarea rela­ţiilor dintre România şi Turcia, la baza păcii şi colaborării internaţionale Republica Socialistă Ro­mânia, punînd în­ centrul politicii sale externe prie­tenia şi alianţa cu toate ţările socialiste, promovea­ză în mod activ relaţii de bună vecinătate şi colabo­rare cu toate statele lumii, fără deosebire de orîndui­­rea lor socială. Relaţii ba­zate pe acele principii ce se afirmă tot mai mult în via­ţa internaţională : respec­tarea independenţei şi su­veranităţii naţionale, egali­tăţii in drepturi şi neames­tecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur calea dezvoltării sale social-po­­litice. Intr-un asemenea con­text se înscrie vizita pe care președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a efectu­at-o, în­tre 24—29 martie a. c., în Republica Turcia. Avînd un caracter deosebit — fiind prima vizită pe care o face un şef de stat român în Turcia — ea a marcat o nouă şi importantă etapă în evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre cele două ţări şi popoare. Acest eveniment de importanţă majoră constituie totodată o con­tinuare firească a unui proces continuu de dezvol­tare rodnică a relaţiilor bi­laterale româno-turce, pro­ces reprezentat de o serie de schimburi anterioare de vizite între primii miniştri, preşedinţii parlamentelor, miniştrii afacerilor exter­ne, de acordurile şi con­venţiile semnate în ultima vreme între România şi Turcia. Referindu-se la scopul acestei vizite, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia — cu prilejul dineului ofe­rit de preşedintele Repu­blicii Turcia — că partea română a venit animată de dorinţa de a efectua schim­buri deschise de vederi, de a găsi calea pentru adînci­­rea şi extinderea pe pla­nuri multilaterale a legă­turilor de colaborare dintre România şi Turcia, în con­formitate cu interesele ce­lor două popoare, cu aspi­raţiile de pace ale tuturor naţiunilor lumii. Largul şi fructuosul schimb de păreri ce a avut loc între cei doi șefi de sta- ION OBADA (Continuare în pag. 6-a) . TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Re­publicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser, o telegramă de condoleanţe în legătură cu catastrofa aeriană de la Assuan, transmiţînd totodată profundă compasiune fami­liilor îndoliate. In răspunsul său, preşedintele Gamal Abdel Nasser, mulţumind pentru condoleanţele primite, a apreciat în mo­dul cel mai înalt bunele sentimente care i-au fost ex­primate.

Next