Munca, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6651-6676)
1969-04-01 / nr. 6651
SINDICATELE PARTICIPANTE ACTIVE LA APLICAREA NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ION COTOT Secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Unul din temeiurile fundamentale ce conferă socialismului caracterul profund umanist de orînduire a dreptăţii şi echităţii sociale este repartiţia după muncă, lege economică, în virtutea căreia remunerarea se află în raport direct cu cantitatea şi calitatea muncii prestate de fiecare. Se asigură retribuirea după principiul „la muncă egală, plată egală“, indiferent de sex, naţionalitate. S-au creat astfel premise esenţiale pentru îmbinarea armonioasă a intereselor generale ale societăţii cu cele personale ale oamenilor muncii. Aplicarea în mod consecvent a principiilor socialiste de repartiţie cere o organizare corespunzătoare a întregului sistem de cointeresare materială, astfel, înCÎt, Să co acîgure poi»»ar)C«t zidire«-’* legătura între cîştigurile angajaţilor şi rezultatele obţinute în muncă, să stimuleze spiritul creator al oamenilor muncii, pentru înfăptuirea unui progres continuu in economia naţională. în acest sens, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie 1967, a hotărît îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea generală a salariilor, în scopul stabilirii mai judicioasă a acestora, în funcţie de cantitatea, calitatea şi răspunderea socială a muncii. Prin noul sistem de salarizare se urmăreşte înlăturarea unor inadvertenţe al căror efect este cointeresarea lucrătorilor mai mult în realizarea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi în mai mică măsură realizarea indicatorilor calitativi ai planului, de care depinde de fapt creşterea eficienţei economice. Unul din obiectivele de bază ale noului sistem de salarizare se referă la creşterea rolului salariului tarifar, care in viitor se preconizează să constituie sursa principală a veniturilor salariaţilor. In acest scop, se prevede ca ponderea salariului tarifar în cîştigul muncitorilor să crească de la circa 78 la sută, citeste în industrie şi construcţii-montaj, la circa 90 la sută, în medie, în industrie, şi la cuca oo la suta în Construcţii-montaj, iar în transporturi de la 82 la sută la circa 90 la sută ş.a. Aceasta se va realiza prin cuprinderea în salariul tarifar a celei mai mari părţi din actualele adaosuri variabile, depăşirile medii de norme şi de premii lunare şi trimestriale. In viitor peste salariul tarifar lunar, se va acorda numai sporul de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, sporurile pentru condiţii deosebite de muncă sau şantier şi pre (Continuare în pag. 5-a) O rază de soare a luminat oraşul Am început să privim soarele după fiecare nor. Ne uităm la cei disperaţi. Ca nordicii. Zilele lor însorite sunt puţine. Şi, cînd Helios îşi rătăceşte pe la ei cite o rază, e sărbătoare, li vezi cum nu pregetă să se oprească în plină stradă, să-şi scoată încălţămintea. Lasă palida căldură, iluzia ei, de fapt, să le mîngiie tălpile. Trecătorul gustă din plin clipa intilnirii cu soarele, aşa cum am văzut într-un film. Oare să ajungem şi noi ca blonzii din ţara fiordurilor albastre ?! Ar fi o nenorocire, o cumplită deziluzie. Pentru că doar in urmă cu un an parcă citeam prin gazete că nu va trece nici o jumătate de veac şi va sosi la noi întreg alaiul faunei şi florei tropicale : lei, tigri, elefanţi, gazete , portocali, palmieri, curmali. Dar, pină ne-om convinge că ipoteza emisă de prea optimistul climatolog nu-i decit pură fantezie, să ne întoarcem la... iernile noastre. După ce și-a făcut de cap aproape o jumătate IOAN VĂDUVA (Continuare în pag. 5-a) Proletari din toate țăriie, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANII 6 pagini 30 bani Anul XXV nr. 6651 B marţi 1 IV 1969 Cind ai 18 ani... Şi totuşi la această virată, ţesătoarea Radiana Chiţoiu, de la întreprinderea textilă „Unirea“ din Capitală, Întruneşte toate calităţile unei muncitoare cu o vastă experienţă in producţie. Foto : P. COZIA CONTROLUL OBȘTESC IN UNITĂȚILE SANITARE CrinT * La răscruce de vorbe... uPdHde ,ON BA,ESU • Alte știri și comentarii (Pag. a 4-a) întreprinderea agricolă de stat Pecica-Arad - fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe 1963 Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni, 01 martie, a.c., delegaţia de activişti ai Comisiei Centrale de Control şi Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul Milos Jakes, preşedintele Comisiei, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al C.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ECHIVALENTUL PRODUCŢIILOR AGRICOLE BOGATE Vestea că întreprinderea noastră a fost declarată fruntaşă pe ţară in întrecerea socialistă pe anul 1968 i-a găsit pe mecanizatori şi fermieri în tain efort pentru pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară. Cum am muncit în 1968 ? La cultura griului, de pe o suprafaţă de 2730 ha, am obţinut o producţie medie de 3035 kg/ha, cu aproape 700 kg mai mult decit în anii 1965—1967 şi cu o reducere a preţului de cost, faţă de Ing. IOAN ŢIRLEA director dr. PETRU MORARU preşedintele comitetului sindicatului de la I.A.S. Pecica — Arad aceeaşi perioadă, de 200 lei pe tonă, respectiv de 51 lei faţă de sarcina prevăzută pe 1968. La porumb boabe, producţia medie la hectar a fost de 5110 kg de pe o suprafaţă de 6110 ha. Şi la această cultură preţul de cost a fost redus cu 91 de lei pe tonă. Pe lingă aceste două culturi de bază, am mai avut 900 ha cu floarea soarelui şi 400 ha cu soia, obţinînd o producţie medie la ha de 2527 kg şi respectiv 2119 kg, cifre care întrec cu mult cele mai ridicate producţii înregistrate anterior. în schimb, cheltuielile de producţie au cunoscut şi în aceste două cazuri reduceri substanţiale faţă de cele planificate (de 228 lei şi respectiv 824 lei pe tonă). Realizări frumoase au fost obţinute şi în sectorul zootehnic. Astfel, producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată a crescut cu 159 de litri, iar preţul de cost a scăzut, în medie, cu 29 de lei pe hectolitru. Ca urmare a acestor realizări întreprinderea noastră a depăşit valoarea producţiei globale planificate cu 5 325 999 lei, iar pe cea a producţiei marfă cu 5 985 999 lei. In acelaşi timp, cheltuielile de producţie au fost reduse cu 2 la sută faţă de plan, ceea ce ne-a permis să realizăm un beneficiu total de 8 237 999 lei faţă de (Continuare în pag. a 3-a) Mai mulţi ochi VEGHEAZĂ, mai multe capete GÎNDESC O Mai puţine prelegeri de instruire, mai multe demonstraţii practice .§ Atenţia principală: conţinutul asistenţei medicale © Constatările controlului — girul moral al susţinerii largi © Cînd relaţiile echipelor cu conducerile unităţilor „se răcesc“, intervine consiliul . Termene precise de rezolvare a sesizărilor Fără a absolutiza, putem spune că cele 20 de echipe de control obştesc pe tărâm sanitar din judeţul Buzău îşi îndeplinesc în mod conştiincios menirea. Sub privirea atentă şi cu sprijinul direct al muncitorilor şi funcţionarilor investiţi cu mandat în această privinţă, unităţile medicosanitare au înregistrat îmbunătăţiri — adesea substanţiale — în ocrotirea sănătăţii populaţiei. Care este elementul care determină reuşita acestei activităţi obşteşti? Am încercat să aflăm răspunsul cu ajutorul tovarăşului CONSTANTIN BATENARU, membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor — Buzău. — Elementul hotărîtor îl constituie stilul adoptat de organele sindicale în organizarea, îndrumarea şi conducerea controlului obştesc asupra unităţilor sanitare. După părerea mea, punctul de pornire trebuie să-l constituie înţelegerea — nu declarativă, ci în practică — a faptului că avem de-a face cu o activitate complexă, vie, care nu se poate închista în norme rigide, stabilite o dată pentru totdeauna. O activitate care-şi dezvăluie mereu noi şi noi faţete şi ale cărei elemente comportă permanente îmbunătăţiri. Să dau un exemplu. Analizarea, prin luna mai, a informărilor provenite de la echipe, cit şi a eficienţei lor, a scos la iveală incon- Interviu luat de ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 5) INFORMATIV SAU FORMAL! ? Procesul de învăţămînt asigură dirijarea întregului volum de cunoştinţe, pe care trebuie să şi-l însuşească elevul în mod sistematizat. In zilele noastre, însă, asistăm la o adevărată „explozie informaţională“, adică la o creştere cantitativă a cunoştinţelor în ritm exponenţial. De aici derivă una din cele mai dificile probleme ale învăţămîntului modern. Asta pentru că posibilităţile de absorbire a acestei mereu sporite cantităţi de date, de către elevi, sunt limitate. judecind prin absurd, şi admiţînd că, totuşi, capacitatea de „înmagazinare“ a informaţiilor de către om este suficientă pentru a cuprinde totul, apare o nouă dificultate, generată de faptul că acumularea lor se realizează „în prezent“, în timp ce aplicarea în practică, se face „în viitor“. Intre cele două etape, cunoştinţele sunt supuse unei veritabile uzuri morale. De aceea, se ridică cu acuitate întrecerea : ce trebuie să dăm elevilor şi ce nu, cit şi cum trebuie să le predăm ? De fapt, în joc sunt cele două tendinţe : un învăţămînt informativ, bazat pe cantitate şi un învăţămînt formativ, structurat pe calitate. Dificultatea rezidă în necesitatea pe de o parte a cunoştinţelor, să le zicem, tradiţionale, ca trebuie transferate elevilor iar pe de altă parte, a celor la zi. Cercetările moderne în pedagogie au demonstrat convingător, că singura cale de a se ţine piept impresionantei avalanşe de informaţii se va putea realiza numai printr-o potenţare a laturii formative a procesului de învăţămînt, urmărindu-se obţinerea,înainte de orice, nu a mulţimii cunoştinţelor, ci a mobilităţii, supleţei, cu-MIHAI CERNAT (Continuare în polg. 2-a) in aperi însemnat la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Turcia, la baza păcii şi colaborării internaţionale Republica Socialistă România, punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa cu toate ţările socialiste, promovează în mod activ relaţii de bună vecinătate şi colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduirea lor socială. Relaţii bazate pe acele principii ce se afirmă tot mai mult în viaţa internaţională : respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi şi neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur calea dezvoltării sale social-politice. Intr-un asemenea context se înscrie vizita pe care președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a efectuat-o, între 24—29 martie a. c., în Republica Turcia. Avînd un caracter deosebit — fiind prima vizită pe care o face un şef de stat român în Turcia — ea a marcat o nouă şi importantă etapă în evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. Acest eveniment de importanţă majoră constituie totodată o continuare firească a unui proces continuu de dezvoltare rodnică a relaţiilor bilaterale româno-turce, proces reprezentat de o serie de schimburi anterioare de vizite între primii miniştri, preşedinţii parlamentelor, miniştrii afacerilor externe, de acordurile şi convenţiile semnate în ultima vreme între România şi Turcia. Referindu-se la scopul acestei vizite, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia — cu prilejul dineului oferit de preşedintele Republicii Turcia — că partea română a venit animată de dorinţa de a efectua schimburi deschise de vederi, de a găsi calea pentru adîncirea şi extinderea pe planuri multilaterale a legăturilor de colaborare dintre România şi Turcia, în conformitate cu interesele celor două popoare, cu aspiraţiile de pace ale tuturor naţiunilor lumii. Largul şi fructuosul schimb de păreri ce a avut loc între cei doi șefi de sta- ION OBADA (Continuare în pag. 6-a) . TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser, o telegramă de condoleanţe în legătură cu catastrofa aeriană de la Assuan, transmiţînd totodată profundă compasiune familiilor îndoliate. In răspunsul său, preşedintele Gamal Abdel Nasser, mulţumind pentru condoleanţele primite, a apreciat în modul cel mai înalt bunele sentimente care i-au fost exprimate.