Munca, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6728-6754)
1969-07-01 / nr. 6728
Pagina a 2-a Sol al frumosului folclor de pe Tîrnave, tînăra muncitoare Niculina Bordeanu, solistă de muzică populară, se numără printre talentatele artiste amatoare din formaţia Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş. Foto : A. ŞTEFAN UN UTIL PROGRAM DE PROPAGANDĂ TEHNICO-ECONOMICĂ, STIINTĂ TEHNICĂ - PRODUCŢIE, IN TRANSPORTUL IN COMUN Convorbire cu tov. Horia Iacob Teiuşan, director general al întreprinderii de Transport Bucureşti, şi Nicolae Neacşu, preşedintele Consiliului sindicatelor din I.T.B. Red.: Care este scopul manifestărilor de propagandă tehnico-economică pe care le-aţi iniţiat? H.I.T. Ampliul, program de dezvoltare „economică"Şi.. socială a ţării, cuprins în Documentele pentru cel de-al X - lea Congres al partidului, ridică şi în faţa noastră, a lucrătorilor din transportul în comun, sarcini de mare însemnătate. Datoria noastră este de a fi în pas cu dezvoltarea multilaterală a vieţii Capitalei ţării şi a asigura oamenilor muncii cele mai bune condiţii de transport în comun. Munca pentru împlinirea acestui deziderat va avea loc în condiţiile creşterii considerabile a potenţialului economic şi social-cultural al Bucureştiului, creştere grefată pe o largă utilizare a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in toate domeniile de activitate. N.N.: Cum era şi firesc transportul în comun se va încadra în mod organic acestui puternic avînt, el însuşi trebuind să aibă la bază tehnica şi ştiinţa cele mai avansate. Scopul manifestărilor de propagandă tehnico-economică, pe care le-a iniţiat comitetul nostru de direcţie şi Consiliul sindicatelor din I.T.B., este ca în lumina sarcinilor de viitor să propagăm cît mai larg cunoştinţele care fac obiectul elementelor noi din tehnica transportuluiurbanistic, astfel incit de pe acum întregul colectiv să fie mobilizat în activitatea de introducere şi extindere a acestora. Red.: Aţi vrea să ne prezentaţi manifestările organizate? N. N. Desfăşurîndu-se între 3-5 iulie a.c., cu participarea cadrelor tehnico-economice din I.T.B. şi a numeroşi invitaţi din întreprinderile de transport în comun din majoritatea municipiilor ţării, manifestările vor cuprinde două părţi distincte: 1) Sesiune tehnico-ştiinţifică in cadrul căreia vor fi prezentate referate şi comunicări şi 2) Acţiuni organizate în gospodăriile întreprinderii. H.I.T. : Am căutat să punem în dezbatere cele mai vitale probleme ale activităţii noastre curente şi de perspectivă. Referatele şi comunicările ce se vor fi prezentate de specialiştii din întreprindere, prin însăşi tematica lor, dovedesc acest lucru. Spre ■ exemplificare iată cîteva titluri: —Perspectivele dezvoltării transportului urban de persoane în municipiul Bucureşti, prin introducerea mijloacelor de transport de mare capacitate şi viteză. —Folosirea metodelor moderne de programare matematică şi a echipamentelor electronice de calcul in prognoza necesarului de transport şi optimizarea transportului orăşenesc. —r îmbunătăţirea ritmicităţii în circulaţie prin introducerea aparaturii telemecanice, a televiziunii în circuit închis, în controlul şi dirijarea circulaţiei. — Tendinţe şi realizări în construcţia vagoanelor moderne de tramvai ş.a. N. N.: Un loc deosebit îl vor ocupa comunicările şi referatele vizînd conţinutul muncii de ridicare a nivelului de cunoştinţe al salariaţilor noştri. Amintesc din acest domeniu comunicările privind „Psihologia muncii în întreprinderile de transport orăşenesc“, „Relaţiile ommaşină în conducerea vehiculelor de transport“, „Consideraţii cu privire la personalul de mişcare şi selectarea sa profesională“. Menţionez de asemenea că participanţii la sesiune se vor putea documenta „pe viu“ şi îşi vor putea expune punctele de vedere cu prilejul vizitelor colective în depouri, garaje şi pe trasee, la staţia de evidenţă mecanizată ca și la atelierele centrale. Premii acordate artiştilor amatori Ieri după amiază, in sala Teatrului „Constantin Tănase“ a avut loc festivitatea de premiere a echipelor artistice participante la faza municipală Bucureşti a celui de-al IX-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori. Juriul, alcătuit din 17 personalităţi ale vieţii culturale din Capitală, a distins printre altele, echipele : Corul mixt al uzinelor „Republica“ şi „23 August“, premiul I; Clubul finanţe bănci pentru cor, voci egale — premiul I ; Fanfara uzinelor Griviţa Roşie, — premiul I ; Orchestra populară a uzinelor Griviţa Roşie — premiul I . Cu acest premiu a fost distinsă echipa de dansuri de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Brigada artistică a Direcţiei regionale C.F.R. a obţinut premiul I. Pe acelaşi loc s-a clasat şi brigada artistică a Combinatului „Casa Scînteii“. Premiul II l-au obţinut formaţiile sindicatelor I.C.M. 5, I.M.I., I.C.R.M., iar pe locul III s-au clasat formaţiile întreprinderilor „Dîmboviţa“ şi „Tricotajul roşu“. Totodată, au fost împărţite premii formaţiilor din sistemele aşezăminte şi cooperative. Au fost acordate peste 280 premii şi menţiuni formaţiilor artistice şi participanţilor individuali. (Rep.) (Urmare din pag. 1-a) ,era nou. Dincolo de anumite experimente facile, de imitaţii la zi a unor modele străine, detectabile în lucrările unor mai puţin înzestraţi, adevăraţii artişti înţeleg experimentul în sensul căutării unor forme care să exprime cît mai deplin un generos conţinut artistic. In acest sens arta plastică contemporană continuă într-un mod strălucit şi consecvent tradiţiile artei clasice româneşti. La curent cu tot ce este nou în arta lumii, cu toate inovaţiile autentice de limbaj plastic, ea nu încearcă însă să imite mecanic, ci discerne şi apreciază totul în mod critic, preia in mod creator, potrivit sensibilităţii noastre româneşti, tot ce este necesar, slujeşte efectiv principiilor artei noi. Iată de ce în critica românească, ca şi în cea străină, se vorbeşte astăzi tot mai insistent despre ,,noua naraţiune românească“ ca despre o nouă orientare a artei contemporane, cu imense posibilităţi de dezvoltare şi influenţare a ariei de creaţie. Lăsînd liber artistului drumul său de creaţie, de căutare a viziunii şi stilului său, arta românească contemporană cunoaşte nu numai o infuzie permanentă de la Tynte, ci şi o multitudine de stiluri şi viziuni, orientate toate spre o artă de ţinută umanistă. De la viziunile sintetice şi geometrice, la cele care apelează la motivele folclorice şi la stilistica artei populare, la mituri şi legende populare, de la figurativul de tradiţie clasică, la limbajul mai incifrat, există dorinţa sinceră de a conferi artei nu numai un rol estetic, ci şi unul profund social. Arta plastică românească contemporană, aşa cum se înfăţişează ea astăzi, este rezultatul a două decenii şi jumătate de muncă creatoare şi căutări rodnice, a unui proces evolutiv ascendent, nu lipsit însă, şi aceasta în mod obiectiv, pe parcurs, pe unele inerente oscilaţii şi căutări sterile, de confunzii şi scăderi, înflorirea şi dezvoltarea ei armonioasă, a tuturor genurilor, au fost posibile şi datorită excelentelor condiţii de creaţie oferite artiştilor de către partidul şi statul nostru. Structurarea învăţămîntului artistic, de la şcolile elementare, la licee, institute,, şcoli populare de artă, a permis tuturor talentelor autentice libera lor manifestare. Acestora li s-a adăugat un porthaftent şi substanţial sprijin material printr-un judicios sistem de achiziţii şi contracte cu stattul, de ateliere de creaţie, burse şi premii, un sistem expoziţional garantat de stat, ca şi posibilităţile oferite de atelierele Fondului Plastic ca marile lucrări de artă monumental-decorative să fie executate de către stat. In acest lung, permanent, complicat şi nu de puţine orianevoios proces, este evident faptul că arta plastică românească în ansamblul ei s-a situat printre cele mai dinamice şi efervescente sectoare de creaţie. Sintetizind tot ce era valoros, eliminînd treptat şi sigur tot ce era accidental şi neorganic, arta plastică românească, evoluînd pe coordonate sociale şi spirituale precise, şi-a conturat permanent un stil propriu, a devenit mai mult, aşa cum se apreciază în Tezele C.C. al P C.R. pentru Congresul al X -lea al partidului, alături de alte arte, unul dintre “factorii esenţiali de cunoaştere şi înmurire a gîndirii şi sensibilităţii umane“. Valorile reale create, prezenţa unor remarcabile talente în toate generaţiile de artişti, ca şi existenţa tot mai precis, conturată a unui stil şi al unui specific naţional propriu au permis că arta plastică românească să se afirme tot mai insistent şi mai prestigios pe tărîm internaţional în ultimii ani. In multe din oraşele Europei, Asiei şi acelor două Americi, expoziţiile organizate de statul nostru au prezentat bogăţia şi varietatea artei noastre conterriporare. In acelaşi timp, numeroşi artişti, în special din râdul celor ti-~'neri, au fost prezenţi în număr dince în ce mai mare, cu expoziţii personale în mări centre culturale ca Paris, Roma,, Moscova, Londra, Hamburg, Bruxelles etc., ca şi în cadrul unor festivaturi, expoziţii şi bienale internaţionale (ca, de pildă, cele de la Veneţia, Roma, Varşovia, Liubliana, Sao Paulo, Kracovia, Paris, Milano, Lausanne). ..culegînd nu de puţine , ori, alături de elogii,, şi” prestigioase premii şi distincţii. Această prezenţă a fost remarcată de multe personalităţi ale artei mondiale,artişti, critici, oameni de cultură, de către presă, care au subliniat nu ■ numai valoarea artei noastre dar şi specificul ei în concordanţa şiizvorît din întreaga spiritualitate şi viaţă socială, românească contemporană. In acest sens de o grăitoare elocvenţă (dau un singur exemplu din multe altele) sunt: aprecierile făcute de către reputatul Critic de artă francez, Georges Boudaille, cu privire la valoarea şi specificul artei româneşti: „Artiştii români caută să demonstreze că fac istoria ţării lor fixînd-o definitiv pentru toţi, dar nu rămîn la o glorificare în tablouri remarcabile într-o formă impersonală, ci ilustrează prin compoziţii sensibile o imagine vie a ţării lor, alimentaţi de folclorul şi tradiţiile acesteia. Există o pictură cu temperament tipic românesc, manifestat în lumina caldă, în strălucirea culorilor care te fac să retrăieşti întreg spectacolul luminii“. Ultimele manifestări, tot mai numeroase, mai ample şi de cert prestigiu ale artei plastice româneşti (ne gîndim, de pildă, la valoarea unor mari expoziţii - adevărate sinteze - la Expoziţia comemorativă 1848— 1968, Bienala 1968, Trienala de arte decorative 1969, actuala Bienală a tineretului, sau viitoarea Expoziţie jubiliară in cinstea Congresului al X-lea al P.C.R. şi a 25 de ani de la eliberare), vădesc continua ei ascendenţă, dar şi faptul că mai există multe probleme de rezolvat, în special cele care ţin de limbajul plastic, de posibilităţile de dezvoltare, pe care le oferă tehnica modernă anumitor genuri de artă (grafică, decorativă, monumental - decorativă etc). Dar, aşa cum a dovedit-o din plin în ultimii ani arta plastică românească, prin talentul, munca şi dăruirea tuturor slujitorilor ei, va găsi, credem,căile cele mai potrivite de rezolvare cît mai fericită a multora dintre problemele care-i stau în faţă. In întreaga ei orientare şi activitate de viitor, ca şi pînă în prezent, ea se va călăuzi, în menirea şi rolul ei, de ţelurile care-i stau în faţă, atît de fericit şi sintetic expuse în recentele Teze ale partidului. „Creaţia literarartistică găseşte astăzi, mai mult decit oricind, în realitatea dinamică, in continua transformare şi înnoire a vieţii noastre socialiste, un inepuizabil teren de investigaţii, un izvor nesecat de rodnică inspiraţie. Introducerea in artă şi literatură a acestui univers inedit, pe care îl oferă socialismul, problemele fundamentale ale existenţei omului in noua societate, constituie o condiţie hotârîtoare a valorii şi trăiniciei artei noastre. îndepărtarea de viaţă, încercarea de a o ignora duc pînă la urmă inevitabil la înstrăinarea artei de nobila sa menire, îi răpesc puterea de penetraţie în conştiinţa maselor.“ MUNKA Mărfi 1 iulie 1969 PASIUNE ŞI DĂRUIRE Bătrînul şi veşnic mereu tînărul oraş de pe Mureş — Aradul — atît de mdlt cîntat de poeţi, a trăit timp de trei zile clipe de profundă desfătare spirituală,dăruite cu pasiune de cei 6 000 de artişti din judeţele Bihor, Hunedoara, Timiş şi Arad. Sărbătoarea aceasta, a cîntecului şi jocului, a portului popular, închinată Congresului al X-lea al P.C.R. şi celei de la*. 25-a aniversări a eliberării patriei va rămîne în altă vreme neştearsă în inimile publicului arădean datorită farmecului, originalităţii şi autenticităţii programului susţinut de zecile de formaţii muzical-coregrafice. Acum, cînd cortina s-a tras şi peste ultimul spectacol — cel al judeţului gazdă — reporterului îi vine nespus de greu să aleagă cîteva nestemate din filonul atît de bogat al creaţiei noastre populare adusă pe Scenă cu o inegalabilă vitalitate şi virtuozitate de artiştii amatori. Prima şi cea mai puternică impresie ne-au lăsat-o bogăţia şi varietatea creaţiilor folclorice din zonele reprezentate la concurs. Ansamblul folcloric „Lioara“ din judeţul Bihor, cel al sindicatelor din Petroşani, al clubului „Constructorul“ din Timişoara şi al ţăranilor din Satchinez, judeţul Timiş, ori „al nuntaşilor“ şvabi din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Arad, au constituit adevărate treceri în revistă ale celor mai autentice cîntece, jocuri şi strigături din aceste părţi ale ţării. Meritul interpreţilor, ca şi al instructorilor, rezidă pe de o parte în păstrarea autenticului popular, al comorilor folclorice aduse pe scenă, iar pe de altă parte, în modul plăcut, plin de originalitate şi fantezie, în care au fost concepute spectacolele respective. Aceeaşi remarcă ni se pare valabilă şi pentru formaţiile de dansuri care s-au bucurat de o scenizare — ca să folosesc un termen drag coregrafilor — de calitate, fără diminuarea au- tenticităţii jocurilor. N-a existat nici o încercare de stilizare excesivă, care să denatureze filonul folcloric, spontaneitatea dansurilor şi cîntecelor. în sfîrşit, trebuie subliniată bogata reprezentare, alături de jocurile populare româneşti, a dansurilor populare germane, maghiare şi sîrbeşti, ceea ce a conferit întregii manifestări artistice un caracter unitar, corespunzător configuraţiei naţionale şi demografice din această parte a ţării. Au fost momente, şi nu puţine, pe parcursul întrecerii de la Arad, cînd muzica populară a atins culmi de interpretare. Fireşte, avem în vedere pe mulţi dintre soliştii vocali şi instrumentişti, dar în primul rînd tarafurile căminului cultural din Făget, al clubului muncitoresc „1 Mai“ din Timişoara şi sindicatului Uzinei de vagoane din Arad, al căror echilibru fonic realizat prin valorificarea atentă a posibilităţilor tehnice, a timbrului tuturor instrumentelor, au oferit concerte de cea mai înaltă ţinută artistică. Mai puţin reprezentată, muzica corală, prin formaţiile sindicatelor învăţămînt din Oradea şi Timişoara ca şi a cunoscutului cor „Ion Vidu“ din Lugoj şi-a demonstrat valenţele sale cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Nicolae Oniga, şeful comisiei pentru activitate culturală a Consiliului Central al U.G.S.R., prezent la faza interjudeţeană de la Arad, ne-a declarat la sfîrşitul celor trei zile de concurs : „Toate cele patru judeţe, dar mai ales Timişul, au demonstrat valenţele mereu vii şi însufleţitoare ale artei noastre populare, oferind spectacole bine echilibrate valoric, de înaltă ţinută artistică. Am remarcat numărul mare de solişti vocali şi instrumentişti, dar mai ales valoarea lor artistică, ceea ce reflectă grija cu care se munceşte pentru culegerea şi promovarea celor mai autentice creaţii populare. O creştere valorică deţin şi unele dintre formaţiile de muzică uşoară şi de estradă, genuri atît de mult îndrăgite in special în oraşe şi centre muncitoreşti. în această ordine de idei aş evidenţia estrada Clubului C.F.R. din Timişoara, al cărui program a confirmat părerea despre marile posibilităţi pe care le au artiştii amatori ai sindicatelor de a realiza şi in acest domeniu lucrări de calitate. In ansamblul ei, faza de la Arad a dovedit încă o dată marile rezerve de care dispune mişcarea artistică de amatori din ţara noastră aflată într-o continuă dezvoltare. Am rămas profund impresionat de pasiunea şi dăruirea cu care artiştii amatori s-au întrecut în a aduce pe scenă tot ceea ce are mai frumos arta noastră populară, fapt pentru care merită toate felicitările“. IOANA CEZAR Turiştii ce vizitează frumosul oraş Constanţa se opresc şi la punctul muzeistic în aer liber denumit „Parcul arheologic“. Aici, se pot cerceta diferite coloane, frize, cornişe, blocuri ale unor vechi construcţii, ce aparţineau vechii cetăţi Tomis. Foto : ŞT. ALBESCU Simpozion ,Metode eficiente în conducerea întreprinderilor" Consiliul judeţean al sindicatelor Dolj a organizat un simpozion pe tema „Metode eficiente în conducerea întreprinderilor“. Au participat circa 260 de membri ai comitetelor de direcţie din unităţile economice ale municipiului Craiva. In cadrul simpozionului ing. MARGARETA STOENESCU, de la Institutul central de documentare Bucureşti, a vorbit despre „Izvoarele de documentare tehnică pentru cadrele de conducere“ , ing. VALENTIN GAVRILIŢA, directorul Schelei de extracţie Craiova, despre „Incidenţa tendinţelor actuale ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii asupra formării şi specializării cadrelor de conducere“ . TRAIAN CAZIMIR, inginer-şef al Uzinei de maşini agricole din Craiova, a vorbit despre „Transportul intern şi manipularea în întreprinderi“, iar prof. dr. docent CONSTANTIN BELEA, de la Universitatea Craiova, despre „Perspective în utilizarea calculatoarelor electronice“. ISTORICE SECRET — Ferentari (23 17 50) -- 15,30; 19. DRAME NOAPTEA GENERALILOR — cinemascop, ambele serii — Patria (11 86 25) — 9; 12; 15; 18, 21. — București (15 61 54) — 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,15. — Favorit (Drumul Taberei) — 10,30 ; 14, 17; 20. SlNGEROASA NUNTA MACEDONEANĂ — Luceafărul (15 87 67) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. ZIARISTUL — Union (13 49 04) — 18. — ANUL TRECUT LA MARIENBAD — 15,30. COMEDIANTII — Giulesti (17 55 46) — 15,30; 19. UN OM PENTRU ETERNITATE — Central (14 12 24) — 9; 11,30. LA DOLCE VITA — Floreasca (33 29 71) — 14; 17,15; 20,30. A TRĂI PENTRU A TRAI — Volga (11 91 26) — 8,30; 15,45 in continuare ; 18; 20,30. LA EST DE EDEN — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 18. PRINŢESA TRISTĂ — Cringaşi (17 38 81) — 15,30; 18; 20,15. OPERAŢIUNEA BELGRAD — Victoria (16 28 79) — 8,45; 10,45; 12,45 14,45; 16,45; 18,45; 20,45. AVENTURI ARUNCAŢI BANCA IN AER — Republica (11 03 72) — 9,30; 11,45; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. Festival (15 63 84) — 8,30; 10,45; 13; 15,30; 17,45; 20. — Feroviar (16 22 73) 9—15,45 în continuare ; 18,15; 21. — Excelsior (18 10 88) — 10,15; 12,30; 14,45; 17,15; 20. — Melodia (12 66 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 10,15; 20,30. — Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21. — Flamura (23 07 40) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. NEÎMBLINZITA ANGELICA — — Grivița (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Arta (21 31 85) — 9,15—16,30 (în continuare). CRIMA LA CABARET — Central (14 12 24) — 16,30; 18,45; 21. Sala Palatului — 1 iulie. ARMATA .CODOBATURILOR" DIN NOU IN LUPTĂ — Lumina (16 23 35) — 9,15—16,15 (în continuare) ; 18,45; 20,45. AVENTURILE LUI TOM SAWYER — MOARTEA LUI JOE INDIANUL — Timpuri Noi (15 61 10) — 9—21 în continuare. PENTRU ÎNCĂ PUŢINI DOLARI — înfrăţirea (17 31 64) — 15,15; 17,45; 20. — Clubul uzinelor Republica — 5—6 iulie. ADIO, GRINGO — Buzeşti (15 62 79) — 15,30. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Dacia (16 26 10) — 8,30—16,30 (în continuare) ; 18,30; 20,45. — Moşilor (12 52 93) — 15,30; 18. LADY MACBETH IN SIBERIA 20,15. — Munca (21 50 97) — 16 , 18. — LOVITURĂ PUTERNICĂ — 20. RIO BRAVO — Unirea (17 10 21) 15; 18. ASASINATUL S-A COMIS LUNI — Lira (31 71 71) — 15,30; 18. PE URMELE SPIONULUI Drumul Sării (31 28 13) — 15; 17,30; 20. STRĂIN IN CASA — Gloria (22 44 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Tomis (21 49 46) — 9; 11,15; 13,30; 13; 18,15. PRINȚUL NEGRU — Mioriţa (14 27 14) — 9—15,45 (în continuare) ; 18, 20,30. IN UMBRA COLTULUI — Popular (35 15 17) — 15,30; 18. — NU UITA... GARA LUGOVAIA — 20,30. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18. — FALSTAFF — 20,30. MARELE ŞARPE — Vitan (21 39 82) — 15,30. PAŞA — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 18; 20,15. — PRIETENELE — 18. COMISARUL X ȘI BANDA CELOR „TREI CIINI VERZI“ — Sala Palatului (5—6 iulie). COMEDII ALEXANDRU CEL FERICIT - Doina (16 35 38 — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. — B u c e g t (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15. — Aurora (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45. VREMURI MINUNATE LA SPESSART — Cotroceni (13 62 56) — 15,30. VIȚELUL DE AUR — Pacea (31 32 521 — 15,30; 19. — De la 3 Iulie NOAPTEA E FĂCUTĂ PENTRU... A VISA — 15,30; 18, 20,15. GRADINICINEMATOGRAFE DRAME NOAPTEA GENERALILOR — Stadionul Dinamo (11 03 72) —• 20,30. — Doina (16 35 38) — 28,45. SlNGEROASA NUNTĂ MACEDONEANĂ — Expoziţia (18 10 88) — 20,30. IERBURI AMARE — Unirea (17 10 21) — 20,30 COMEDIANŢII — Rahova (23 91 00) — 20,30. AVENTURI NEÎMBLlNZITA ANGELICĂ — Festival (15 63 84) — 20,30. ADIO, GRINGO — Buzeşti (15 62 79) — 20,30. ASASINATUL S-A COMIS LUNI — Lira (31 71 71) — 20,30. TARZAN, OMUL JUNGLEI Mosilor (12 52 93) — 20,30. STRAIN IN CASA — Tomii (21 49 40) — 20,30. NEÎMBLlNZITA ANGELICA — Arta (21 31 86) — 20,30. MARELE SARPE — Vitan (21 39 82) — 20,30. IN UMBRA COLTULUI — Pro*gresul-parc (23 94 10) — 20,30 COMEDII ALEXANDRU CEL FERICIT — Bucegi (17 05 47) — 20,30. — Anrora (35 04 66) — 20,30. SEZONUL E PRIELNIC... Pe litoralul sudic al Pontului Euxin, „Orfeul de aur“ şi-a consumat în direct, la sfîrşit de săptămînă, ultimele note. Am urmărit şi noi, graţie „Interviziunii“, concertul final şi, hotărît lucru, nici un motiv de nelinişte nu umbreşte istoria sau perspectivele „cerbului“ nostru. Dimpotrivă. Continuăm, de altfel, să receptăm ecourile festivalului braşovean de iarnă, în fiecare săptămînă, pe ambele programe, seara sau dimineaţa. Avem la dispoziţie înregistrările festivalului (am revăzut, recent, cîteva recitaluri în extenso), telecineaştii noştri au pregătit cîteva micro-monografii muzicale ale principalelor vedete (pe care le vom vedea, cred, însă multă vreme de aici înainte)......Un film fără titlu“, al lui Andrei Şerban, ne-a introdus într-o manieră personală în culisele festivalului, oferindu-ne imagini fără grimă, fără farduri. Altceva ne-a reamintit, însă, acest „Orfeu“ cu voci de estradă. De multă vreme, de prea multă vreme, televiziunea promite anumite spectacole muzicale transmise , pe vin“... De multă vreme auzim că se tot pritocește reluarea — sub auspicii mai bune, sperăm părăsitelor „Varietăţi“... De la fel de multă vreme, insă, micul ecran n-a mai transmis deloc astfel de spectacole. Şi, s-o recunoaştem, acest gen de transmisii îşi are farmecul şi avantajele sale : ambianţa concertelor publice aduce totdeauna ceva nou faţă de orice decor din studio, neprevăzutul şi spontaneitatea sunt mai la ele acasă şi, în plus, dispare „teroarea“ aceea a asincronului dintre imagine şi sunet care ne face atîtea clipe amare. Sezonul e prielnic, în ciuda oricăror aparenţe. Pot fi organizate spectacole în grădini sau teatre de vară, la munte sau la mare, oriunde. Nici concediile — eventuale — ale actorilor nu constituie, de fapt, un impediment. Nu se plîng, oare, realizatorii TV că. In timpul stagiunii nu pot beneficia de actorii pe care și-i doresc ? Rămîne doar ca preocuparea să existe de fapt. Am pus aceste gînduri pe hîrtie pentru că simţim, realmente, nevoia unor ieşiri din ritualul actualmente acceptat al unei săptămîni. In cadrul fiecărui gen de emisiuni s-au făcut, parcă, progrese. A sporit numărul programelor cetăţeneşti, şi e bine. „Monografiile contemporane“ îşi extind, treptat, aria de cuprindere tematică, modalităţile de expresie artistică. Şi asta e bine, evident, cu condiţia ca pseudo-poezia să nu denatureze realităţile investigate (într-un film precum „Drumuri“, de pildă, trama puerilă a periclitat nişte filmări excelente)... Alte emisiuni curente şi-au revărit în bine sumarele şi formele de expresie. Dar, din programele unei săptămîni, lipseşte surpriza, emisiunea pe care să n-o ghiceşti (cu mici aproximaţii) dinainte, emisiunea — ah, emisiunea — eveniment, emisiunea — şoc. Asta e mai puţin bine. Doar „Realitatea ilustrată“ încearcă, din cînd in cînd, cura scriam şi săptămînile trecute, să spargă zidul obişnuinţelor ; chiar dacă o mai greşeşte uneori, rezultatele ei sînt cert pozitive. Intr-un fel de paranteză finală, pentru că veni vorba despre greşeli , scriam săptămînă trecută despre „zîmbetul croinicelor“ şi, dintr-o greşeală de transcripţie tipografică, m-am trezit lăudind „zîmbetul cronicilor“. Există, oare greşeală mai hazardată ? CĂLIN CALIMAN MARŢI 1 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Buletin de ştiri 17.35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru copil 17.50 Limba engleză (reluare) 18.15 Vă place muzica ? Emisiune pentru tineretul şcolar 18.45 Flori de cîmp. Cîntece şi jocuri populare româneşti 10.00 Din lumea ştiinţei 19.30 Telejurnalul de seară 19.45 Congresul al X-lea al P.C.R. — Cu carul de reportaj în ţară. Aveţi legătura cu... Iaşi 20.15 Seară de teatru. „Hoţii“ de Fr. Schiller 21.55 Prim-plan. Acad. Raluca Ripan 22.15 Criterii. Pe teme muzicale 22.45 Telejurnalul de noapte MIERCURI 2 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Buletin de ştiri 17.35 Lumea copiilor. Cine desenează mai bine • poveste ! 17.50 Limba germană (reluare) 18.15 Aplauze pentru colegii noştri. Emisiune muzicală pentru elevi 18.45 Tribuna economică — Realităţi şi perspective 19.15 Trepte spre finală. Solişti şi formaţii participante la cel de-al IX-lea Concurs al artiştilor amatori 10.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele cinemateca — Monsieur taxi 21.25 Reflector 21.40 Dialog cu telespectatorii 21.55 Teleglob — emisiune de călătorii geografice San Francisco 22.10 Convorbiri literare 22.45 Telejurnalul de noapte.