Munca, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6728-6754)

1969-07-22 / nr. 6746

Proletari din toate târile, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6746 , marți 22 VII 1969 fil 6 pagini 30 bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢUL ARGEŞ PRIMIREA ENTUZIASTĂ FĂCUTĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu ca­dre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamen­tul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidu­lui nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, hotărîrea maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestări ale unităţii întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transfor­mări socia­liste Au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţii­lor entuziaste cu care ce­tăţenii judeţelor Cluj, Ma­ramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi Statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sînt încă vii in amintirea tutu­ror gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul în­tregului traseu pe secreta­rul general al Comitetului Central al Partidului. Şi iată, conducătorii partidu­lui şi statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetă­ţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazdă le-a revenit ce­tăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în lo­curile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru nea­­tîrnare şi s-au înfiripat ne­muritoare fapte de cultură menite să ducă la lumina­rea celor mulţi. Argeşul zi­lelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia econo­mică a acestei zone con­semna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezen­tare a noilor unităţi ale industriei noastre socialis­te ar ocupa un spaţiu im­presionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale con­struite sau în curs de con­strucţie au dat o nouă în­făţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidu­lui de industrializare so­cialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăi­toare, ea a metamorfozat radical viaţa acestor me­leaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi ener­gia nesecată a oamenilor săi. în Argeş a răsărit o im­presionantă pădure de sonde, care avea să trans­forme aceste locuri într-o nouă zonă petroliferă a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai mo­derne hidrocentrale. De aici a­ pornit la drum, în august 1968, primul autoturism ro­mânesc, şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii con­structori ridică noi citadele ale industriei noastre chi­mice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie e­lectrică o dată şi jumă­tate, iar industria construc­toare de maşini cu 76 la sută, în 1968, întreprinde­rile industriale din judeţ au realizat o producţie glo­­bală­ de 5,2 miliarde lei, de­ 12 ori,mai mare decît aceea ,a anului 1950. Aici se reali-* zează 87 la sută din producţia de tananţi, a­­proape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din pro­ (Continuare în pag. a 2-a) în faţa machetei dezvoltării Uzinei de autoturisme Călduroasa primire făcută conducătorilor de partid şi de stat de către piteşteni Intr-o atmosferă de puternic­­entuziasm, conferinţele judeţene de partid au aprobat in unanimitate Tezele şi proiectul de Directive, au susţinut realegerea tovarăşului Mae Ceauşescu in funcţia de secretar general al C.C. al P. C. R. Duminică 20 iulie au con­tinuat să se desfăşoare con­ferinţe extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid, consacrate dezba­terii Tezelor Comitetului Central şi proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea. La lucrările conferinţelor extraordinare ale organiza­ţiilor judeţene ale partidu­lui au participat, luînd cu­­vîntul în încheierea dez­baterilor, tovarăşii Gheor­ghe Apostol, la conferinţa organizaţiei judeţene Ba­cău ; Chivu Stoica — Dolj ; Paul Niculescu-Mizil — Ti­miş ; Ilie Verdeţ — Mehe­dinţi ; Maxim Berghianu — Sibiu ; Florian Dănălache — Buzău ; Constantin Dra­gan — Gorj ; Petre Lupu — Neamţ ; Gheorghe Stoica — Ilfov ; Vasile Vîlcu — Ia­lomiţa ; Ştefan Voitec ,— Brăila ; Iosif Banc — Vran­­cea ; Petre Blajovici — Vaslui ; Mihai Gere — Bi­hor ; Mihai Dalea — Dîm­boviţa ; Vasile Patilineţ — Satu Mare. Ca şi la conferinţele an­terioare, trăsătura caracte­ristică a conferinţelor or­ganizaţiilor judeţene de partid care au avut loc du­minică a constituit-o apro­barea unanimă a documen­telor pregătitoare ale Con­gresului al X-lea al P.C.R., a întregii politici interne şi externe marxist-leniniste a partidului, ilustrare­a coeziunii de nezdruncinat a comuniştilor, a întregului popor în jurul Comitetului Central al partidului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Conferinţele organizaţiilor judeţene de partid au adop­tat hotărîri privind perfec­ţionarea muncii de partid, a întregii activităţi econo­mice şi sociale pe plan lo­cal, au ales delegaţii la Congresul al X-lea al P.C.R. şi — din rîndurile a­­cestora — candidaţii pen­tru alegerea în organele su­perioare de conducere ale partidului, în consens cu voinţa co­muniştilor, a tuturor cetă­ţenilor ţării — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi — conferinţe­le extraordinare ale orga­nizaţiilor judeţene de par­tid au adoptat, într-o at­mosferă de puternic entuzi­asm, hotărîrea unanimă de a împuternici pe delegaţii la congres să propună şi să susţină realegerea în funcţia de secretar general al C.C. al P.C.R., a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, cel mai bun şi mai iubit fiu al clasei noastre muncitoa­re, al poporului, conducător încercat al partidului şi statului nostru. Caldele a­­precieri exprimate în cu­­vîntul a numeroşi delegaţi, în hotărîrile adoptate, la adresa activităţii neobosite, pătrunse de înaltă exigenţă partinică şi spirit novator, dinamic, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a con­tribuţiei sale hotărîtoare la fundamentarea ştiinţi­fică a programului de de­­săvîrşire a construcţiei­ so­cialiste, a ansamblului de măsuri care au imprimat în ultimii ani un curs înnoitor în întreaga viaţă economi­că şi socială, constituie o ilustrare elocventă a în­crederii comuniştilor, a în­tregului popor că realege­rea sa în fruntea partidu­lui reprezintă cea mai bună alegere, asigurînd fermita­tea neabătută în aplicarea politicii interne şi externe marxist-leniniste a partidu­lui. în încheierea lucrărilor, conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid au adresat scrisori Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scrisori în care este exprimată ho­tărîrea comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii de a-şi consacra toate forţele înfăptuirii însufleţitorului program de înflorire a pa­triei socialiste, jalonat de documentele pregătitoare ale Congresului al X-lea. SINDICATELE factor activ in dezvoltarea economică a judeţului Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân pentru Congresul­­ al X-lea al partidului şi proiec­tul de Directive privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţio­nale pe perioada 1976-1980 constituie pentru evoluţia ascendentă a întregii noastre societăţi documente de o co­­vîrşitoare valoare, creînd condiţiile înaintării şi mai rapide a României socialiste pe drumul progresului şi ci­vilizaţiei, înscriindu-se în ritmul di­namic al dezvoltării întregii industrii româneşti, judeţul Bihor se prezintă astăzi cu un tablou industrial deose­bit, bogat şi diversificat. La baza investiţiilor alocate de stat a fost aşezată cu priori­tate valorificarea raţională a tuturor resurselor materiale, aceasta conducînd la îmbu­nătăţirea structurii pe ramuri a­ industriei. S-au dezvoltat într-un ritm fără precedent industria chimică, industria construcţiilor de maşini, ex­tracţia cărbunelui, industria alimentară şi a confecţiilor, a pielăriei şi încălţămintei. Ca rezultat al eforturilor de­puse de a traduce în viaţă Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. şi ale Con­ferinţei Naţionale, în cele 70 de unităţi industriale exis­tente în prezent s-a realizat în anul 1968 o producţie glo­bală de aproape 6 miliarde lei, reprezentînd o creştere de 175,8 la sută faţă de anul 1960. Realizările remarcabile ob­ţinute pînă acum încorpo­rează desigur şi contribuţia adusă de sindicate, contribu­ţie care a sporit în ultimul timp datorită şi cadrului organizatoric care permite sindicatelor să-şi aducă un aport mai substanţial, să participe direct la activitatea de conducere colectivă, eco­nomică şi de stat, la mobi­lizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei naţionale. Muncind cu însufleţire şi abnegaţie, sindicatele din ju­deţul nostru au stimulat per­manent iniţiativa creatoare a oamenilor muncii, spriji­­nindu-i în realizarea sarci­nilor planului de stat, anga­jamentelor luate în întrece­rea socialistă. Rezultatele ob­ţinute pînă acum dovedesc pe deplin acest lucru. Pro­ducţia globală a fost reali­zată, în primele şase luni ale anului, în proporţie de 102,4 la sută, obţinîndu-se peste plan produse în valoare de 69,5 milioane lei, producţia marfă vîndută şi încasată în proporţie de 100,7 la sută, iar indicele productivităţii muncii de 100 la sută. Este de datoria noastră să evidenţiem aici şi activitatea prodigioasă a inovatorilor care îşi aduc o contribuţie importantă la descoperirea de noi resurse ale producţiei, la îmbunătăţirea caracteris­ticilor tehnico-funcţionale ale maşinilor şi utilajelor. Spre exemplu, numai anul trecut ei au adus economii, prin cele (Continuare în pag. 4-a) CONSTANTIN VIDICAN preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor —Bihor TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a zilei renaşte­­rii­ Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, al poporului ro­man şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoas­tră şi poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi­ cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile pe care poporul polonez le-a obţinut prin munca sa plină de abnegaţie, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in decursul unui sfert de veac, în opera de edificare a orînduirii socialiste, în dezvolta­rea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterale dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor marxism­­leninismului şi internaţionalismului socialist, în intere­sul popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socia­liste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Cu prilejul acestei glorioase aniversări vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi poporului polonez, noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi Poloniei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste­ România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România în pagina a 6-a Sub ochii a sute de milioane de locuitori ai Terrei OMUL A PĂŞIT PE LUNĂ • Una din cele mai grandioase perfor­manţe ştiinţifice din istoria umanităţii. • După îndeplinirea cu succes a progra­mului de activitate pe Selena, cei doi astronauţi au părăsit „Marea Liniştii“ de pe Lună şi au realizat recuplarea „Vul­turului" cu cabina-comandant. Cei trei astronauţi sunt aşteptaţi să amerizeze joi în Oceanul Pacific. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale RICHARD NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii CASA ALBA — WASHINGTON In numele poporului român, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal vă transmit, domnule preşedinte, dumneavoastră, poporului american, astro­­nauţilor Neil Armstrong, Edwin Aldrin şi Michael Col­lins, oamenilor de ştiinţă, tehnicienilor şi muncitorilor care au contribuit la realizarea grandiosului act de coborîre pe Lună a primilor pămînteni, expresia celor mai vii sentimente de bucurie, sincere şi călduroase fe­licitări. Aselenizarea şi plecarea cu succes de pe satelitul Terrei a cabinei spaţiale „Vulturul“ reprezintă o victorie epocală a ştiinţei, o expresie strălucită a capacităţii creatoare a umanităţii, un moment memorabil in istoria cunoaşterii universale. Ne exprimăm speranţa că această victorie a geniului uman va avea o influenţă favorabilă nu numai asupra progresului general al ştiinţei şi tehnicii, ci şi asupra relaţiilor între popoare, asupra cauzei păcii şi colabo­rării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next