Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)

1969-12-02 / nr. 6860

Marti , decembrie­ 1969 Cronica teatrala jLÎzik­ (IN PAGINA A 7-A) ................................................im im .......... 111 ■iimii iiiiiiHTmimmmilT' înrnnn im Proletari din toate țorile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6860 6 pagini 30 bani Crearea unităţilor industriale cu statut de centrală implică FOLOSIREA RAŢIONALĂ A SPECIALIŞTILOR, LA TOATE VERIGILE IERARHICE Măsurile luate pentru reorganizarea activităţii minis­terelor economice precum şi înfiinţarea centralelor in­dustriale, a grupurilor de uzine şi fabrici, a trusturilor sau combinatelor, sunt menite să asigure o perfecţionare a activităţii de conducere, corespunzător actualei etape de dezvoltare a ţării noastre. Fireşte, în acest context nu numai că sporeşte rolul specialiştilor, dar se iveşte şi necesitatea delimitării riguroase a atribuţiilor şi sar­cinilor acestora, în funcţie de necesităţile stringente ale economiei, se deschid necesităţi şi posibilităţi noi pentru exercitarea competenţelor la nivelul unor exi- — Perfecţionarea orga­nizării aparatului cen­tral al ministerelor şi a întregului sistem de con­ducere, pînă la nivelul întreprinderilor, deter­mină, implicit, redistribui­rea personalului de spe­cialitate, în scopul folosi­rii lui depline și eficien­te. Care vor fi, după pă­rerea dv., avantajele economice directe ale a­­cestor schimbări ? — Datorită principiilor care au stat la baza consti­tuirii centralelor industriale, grupurilor industriale, de u­­zine sau fabrici, trusturilor sau combinatelor — indife­rent de­­denumirea lor — acestea vor prelua o bună parte din actualele atribuţii ale ministerelor, avînd toate condiţiile pentru ca într-o perioadă relativ scurtă să poată exercita o conducere competentă şi eficientă în domeniul lor de activitate. Astfel, de pildă, aceste uni­tăţi vor putea să se ocupe cu forţe sporite de cercetarea de dezvoltare , optimizarea produselor, a tehnologiilor de fabricaţie etc, de sporirea capacităţilor de producţie, a­­provizionarea cu materii pri­me, materiale şi produse, stu­diul cererilor de produse şi desfacerea acestora, asigu­­rînd din timp, pentru unită­ţile subordonate, un porto­foliu de comenzi suficient de mare pentru ca fiecare uzi­nă să poată practica un sistem eficient de programare a pro­­ducţei, pe baza unor metode moderne. De asemenea, cen­tralele se vor putea ocupa cu folos de elaborarea unor criterii şi metode noi de re­crutare, selecţionare, promo­vare şi pregătire a cadrelor necesare, corespunzător pro­filului lor de activitate. Ansamblul acestor măsuri a făcut posibilă reducerea substanţială a aparatului cen­tral al ministerelor. In noua lor formă organizatorică, ministerele dispun de un număr limitat de direcţii, care trebuie să exercite, fie­care în domeniul său de ac­tivitate, o autoritate funcţio­nală faţă de unităţile subor­donate, dreptul de dispoziţie ierarhică rămînînd conduce­rii ministerelor. Ministerul devine deci un organ central de stat, avînd un aparat pro­priu care, în principal, elabo­rează reglementări, avînd o importantă capacitate de pre­viziune şi exercită control asupra activităţii unităţilor direct subordonate. — Delimitarea atribu­Convorbire cu tovarăşul CORNEL HIDOŞ adjunct al ministrului muncii ţiilor pe cele trei ve­rigi ierarhice : minis­ter — unitate cu statut de centrală — întreprin­dere, fabrică sau uzină, duce, desigur, la mai bu­na folosire a personalului de specialitate. — Practic, redistribuirea personalului are mai multe sensuri : o deplasare a unor specialiști — mă refer în principal la cadre tehnice cu pregătire superioară sau me­die și la cadre economice — la noile unităţi create şi la întreprinderi sau uzine, co­respunzător funcţiunilor a­­cestora, concomitent cu o de­plasare a unor cadre —­ de­sigur a celor cu o pregătire economică corespunzătoare — de la­ întrep­rinderi spre unităţile cu statut de cen­trală. La acestea se mai pot adăuga şi alte redistribuiri de personal. De pildă, vor fi redistribuite cadre de la întreprinderi care au un nu­măr de specialişti cu studii superioare mai mare decît ar fi strict necesar şi ca atare nu sînt utilizaţi la nivelul pregătirii şi experienţei lor profesionale. Apoi redistri­buirea unor specialişti pen­tru a asigura cu cadre bine pregătite unităţile noi care Intervin realizat de VIRGIL POP (Continuare în pag. a 3-a, genţe crescute. Publicînd în numărul de faţă opiniile pe această temă ale tovarăşului Cornel Hidoş, adjunct al ministrului muncii, care a avut amabilitatea să răspundă la întrebările redacţiei, invităm pe cititorii noştri, cadre din unităţile industriale, oameni de ştiin­ţă şi alţi specialişti din domeniul economiei să-şi spu­nă cuvîntul. Redacţia noastră, punîndu-le la dispoziţie coloanele ziarului, deschide astfel o dezbatere publică pe tema generală : „FOLOSIREA RAŢIONALĂ A SPE­CIALIŞTILOR, LA TOATE VERIGILE IERARHICE“. Posesor a unei înalte calificări, mecanicul Nicolae Li­­xandru, de la Şantierul naval­ Olteniţa, este preţuit de colectivul de muncă din secţia mecanică pentru calita­tea lucrărilor executate. Iată-l in clişeul nostru surprins fie aparatul fotografic în timpul executării unei operaţii la una din piesele componente ale motonavei de 5 000 de tone Foto : P. COZIA Un cadru legal, adecvat, contractului individual de muncă Este neîndoielnic că la te­melia uriaşului progres înre­gistrat de societatea ome­nească de-a lungul istoriei sale, stă munca socială sub cele mai diverse forme ale ei. Tocmai datorită importanţei sale deosebite pentru socie­tate, în statele moderne, ra­portului social de muncă i se imprimă forma unui raport juridic de muncă, prin regle­mentare juridică. Făurirea economiei unitare a României contemporane, prin generalizarea relaţiilor de producţie socialiste, a dus la înlăturarea pentru totdea­una a luptei meschine pen­tru supremaţie materială între indivizi, prin suprima­rea, în primul rînd, a bazei acestei lupte — proprietatea privat-capitalistă asupra mij­loacelor de producţie. In cuprinsul noii Constitu­ţii au fost înscrise şi princi­piile fundamentale care tre­buie să se situeze la baza re­glementării juridice a rapor­tului social de muncă. Prin­cipalul instrument prin care se stabilește în mod nemijlo­cit raportul juridic de mun­că îl constituie actul juridic bilateral, denumit contract de muncă, a cărui reglemen­tare normativă -l găsim în Codul Muncii. Articolul 12 îl defineşte astfel: „Contractul de muncă este înţelegerea scrisă sau verbală potrivit căreia o parte — angajatul se obligă a presta muncă unei alte părţi — aceluia ca­­re-l angajează— în schimbul unei remuneraţii“. Contrac­tul de muncă, reprezintă deci GABRIEL IOSIF CHIUZBAIAN Judecător (Continuare in pag. a -5-a) S­TART: Liderul se numeste RAPID de ION BAIEŞU (IN PAGINA A 4-A) CRONICĂ Pe-o ţesătură de dam­ase 90 de ani, virsta înţelepciunii uma­ne, a patriarhului de bătrîneţe încon­jurat de respectul şi consideraţiunea celor din jur. 90 de ani, tinereţea juvenilă a unei uzine textile, „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, care şi-a sărbătorit de cu­­rînd jubileul. Comparaţia mi-a venit în minte a­­tunci cînd pătrundeam pe poarta ma­rii întreprinderi din oraşul reşedinţă al judeţului Covasna. Fiecare unitate de muncă, oricît de mică, îşi are cronicarii ei autohtoni, acei rapsozi care preiau esenţa vieţii, o adună în stopul caietului de însem­nări şi o transmit cu dezinteres ge­neraţiilor viitoare, posterităţii. La u­­zina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheor­ghe, ţesătoarea Tereza Giorgi mi-a fost recomandată cu căldură ca ghid evocator. După-amiaza era calmă, cerul înso­rit şi în biroul comitetului sindicatu­lui domnea o atmosferă de lucru. Cî­­teva muncitoare, abia pătrunse pe uşă, i se adresau ei cu afecţiune şi­­încredere, depănînd un univers de probleme la zi, de la cele de produc­ţie, pînă la cele de ordin intim, fa­miliar. Tereza Giorgi le asculta cu atenţie şi răbdare, îşi nota pe un pe­tic de hîrtie, sugera soluţii, ori promi­tea să aducă la cunoştinţa comitetu­lui sindicatului cite un caz mai com­plicat, care cerea o grabnică rezol­vare. Tereza Giorgi îşi încheiase progra­mul de lucru, dăduse pe la preşedintă, n-o găsise, şi-şi luase ea, ca membră în comitet, răspunderea de a da con­sultaţii femeilor care le solicitau. M. ALECU (Continuare în pag. 2-a) Coloane argintii. Vedere parţială a instalaţiilor Combinatului petrochi­mic din Piteşti Foto : P. COZIA au Îndeplinit PLANUL CINCINAL Subredacţia noastră din Timişoara a fost infor­mată de comitetul de direcţie al întreprinderii „Electrobanat“ despre o realizare cu totul remar­cabilă : îndeplinirea cu 13 luni mai de­vreme de către acest colectiv a sarcinilor de plan la produc­ţia globală, marfă şi export prevăzute pentru ac­tualul cincinal. Succesul are la bază aplicarea unor eficiente măsuri stabilite în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii care au condus la modernizarea unor procese de fabricaţie, la utilizarea mai raţională a maşinilor şi instalaţiilor prin valorificarea superioară a ini­ţiativei şi gîndirii creatoare a colectivului de mun­că în cadrul întrecerii socialiste. Dezvoltînd experienţa dobîndită pînă acum o­­dată cu atingerea mai de­vreme a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie ce ur­mează să intre în curînd în funcţiune,­ harnicii muncitori, ingineri şi tehnicieni de aici şi-au pro­pus să depăşească sarcinile iniţiale ale actualului cincinal cu 500 milioane lei la producţia globală şi marfă, să livreze suplimentar mărfuri la export în valoare de peste 400 milioane lei și să realizeze beneficii suplimentare de 100 milioane lei. DE CE TRENEAZĂ APLICAREA UNOR STUDII ? In prezent, ţara noastră străbate o etapă caracteriza­tă printr-o concentrare şi mobilizare masivă a tuturor energiilor materiale şi uma­ne, în vederea realizării pro­gramului stabilit de Congre­sul al X-lea al partidului. Una din condiţiile esenţiale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii efi­cienţei sale, o constituie a­­plicarea pe scară tot mai largă a ştiinţei conducerii şi organizării moderne a pro­ducţiei şi a muncii, în toate unităţile industriale. Oportunitatea înfiinţării u­­nui compartiment special în cadrul întreprinderilor, care să se ocupe de problema or­ganizării ştiinţifice a pro­ducţiei­­şi a muncii, a fost reclamată de revoluţia teh­­nico-ştiinţifică contempora­nă, de introducerea unei tehnologii avansate, prin extinderea automatizării şi mecanizării. Nu este în in­tenţia noastră de a prezenta cititorilor problematica atît de variată a acestui dome­niu de activitate. Vrem, insă, să înfăţişăm în analiza de faţă unele constatări din activitatea serviciilor de or­ganizare a producţiei şi a muncii de la uzinele „V­ul­­can“ şi „Electromagnetica“ din Capitală. De la bun început se poate aprecia că în ambele între­prinderi serviciile respective sunt formate dintr-un număr apreciabil de specialişti. Ser­viciul de organizare a pro­ducţiei şi a muncii de la „E­­lectromagnetica“, de pildă, numără 14 membri : 6 ingi­neri, 5 tehnicieni, 2 econo­mişti şi 1 statistician. Dar, pentru a nu rămîne cu o imagine falsă, trebuie să precizăm că din cei 14 specialişti de la „Electro­magnetica“ numai unul se ocupă de problemele organi­zării producţiei şi a muncii, restul îndeletnicindu-se cu probleme de calcul electro­nic, de introducere a noului sistem de salarizare etc. (sar­cini importante, desigur, dar care nu răspund direct raţi­unii de a fi a serviciului în discuţie). Dată fiind această situaţie structurală a servi­ciului de organizare a pro­ducţiei şi a muncii de la Ti­­zina „Electromagnetica“, ne-am propus să ne oprim puţin şi asupra activităţii sale. Deşi, de problemele speci­fice acestui compartiment se ocupă, cum aminteam, doar un singur specialist, totuşi de la Începutul anului şi pînă în prezent se observă un efort şi o răspundere faţă de bunul mers al între­prinderii. Astfel, au fost apli­cate o serie de măsuri care s-au materializat în creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Au fost elaborate un număr de 5 studii: două le­gate de organizarea muncii şi trei axate pe problemele de organizare a producţiei. Dar ce este mai trist, e că nici unul dintre ele nu a putut fi ma­terializat, cu toate că uzina ar avea mare nevoie de apli­carea lor. Analizînd posibilităţile de valorificare a rezervelor in­terne, de utilizare raţională a timpului de muncă, a ca­pacităţilor de producţie (a maşinilor şi utilajelor), s-a întocmit un studiu de către ing. Gheorghe Andriescu ,oe TEODOR GEAMANU (Continuare în pag. 2-a) • „PORTATIVUL TINEREŢII“ • Efor­turi conjugate... • VIN PLOILE ! • A apă­rut In librării • ÎN ÎMPĂRĂŢIA SCHIULUI • Ploieştiul îşi îmbogăţeşte zestrea (ÎN PAGINA A 5-A) Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai H.P. Bulgaria, R.P. Cehoslovace, R.D. Cermane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare și U.R.U In conformitate cu înțe­legerea realizată, la începu­tul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîl­­nirea conducătorilor de partid și de stat ai Repu­blicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Ceho­slovace, Republicii Demo­crate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Repu­blicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovie­tice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme inter­naţionale actuale. Anchetă ? Cine promovează si cum se intretine formalismul ? Incontestabil, fenomenul cultural trebuie apreciat în evoluţia lui şi raportat la intensitatea dezvoltării so­­cial-economice a municipiului Piteşti în ultimii ani. în acelaşi timp, să reţinem că promovarea iniţiativei este condiţionată de eliberarea activităţii cultural-artistice de tentaculele formalismului şi de imobilismul gene­rator de şablon. în sfirşit, să nu subestimăm numeroa­sele probleme adiacente pe care le presupune tema an­chetei noastre : cine întreţine formalismul în activita­tea culturală ? Cu o săptămână înainte de a sosi Opera din Bucureşti pentru a susţine două spec­tacole cu „Traviata“, biletele s-au epuizat. Este un fapt de evaluare a actualului pu­blic piteştean. Teatrul „Al. Davilla“ din localitate a în­treprins un, gest de îndrăz­neală jucînd stagiuni întregi un repertoriu exclusiv ro­mânesc , publicul a autentifi­cat gestul ca un act de deo­sebită valoare culturală și patriotică. Dar, accesul acestui pu­blic la programele televizi­unii ? , ale radio-ului , la rafturile bibliotecilor d­in sălile cinematografelor... „Tocmai de aceea — afirma regizorul Constantin Dinis­­chiotu, preşedintele Comite­tului judeţean pentru cultu­ră şi artă, şi directorul tea­trului „Al. Davilla“ — ne-ar fi necesară o radiografie, în adîncime, a publicului tutu­ror instituţiilor de cultură Deocamdată, noi înregistrăm efectele opţiunilor sale fără să fi detectat cu precizie mobilul care le-a declan­şat — şi fără să cunoaştem exact climatul general, cul­­tural-educativ şi estetic, în care se produc“, în condiţiile necunoaş­terii auditorilor şi specta­torilor, munca culturală de masă se remarcă mai cu seamă ca o operă de bune intenţii şi pasiuni răzleţe. O vizibilă ten­dinţă de apreciere can­titativă se substituie e­­ficienţei manifestărilor cultural-educative, în­­treţinînd o inconsistentă automulţumire. în loc să se cultive tradiţia artisti­că locală, se improvizea­ză o activitate artistică OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE Secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, Prezidiului Marelui Hural Popu­lar şi al Consiliului­ de Miniştri ale Republicii Populare Mongole, al întregului popor mongol şi al nostru per­sonal vă exprimăm dumneavoastră şi, prin dumnea­voastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului frate român sincere mulţumiri pentru felicitările călduroase trans­mise cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a proclamării Republicii Populare Mongole. Suntem­ convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare dintre ţările noastre, care se bazează pe prin­cipiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist vor continua şi în viitor să se dezvolte fructuos şi să se întărească spre binele popoarelor mongol şi român, în interesul cauzei socialismului şi comunis­mului. F­olosindu-ne de acest prilej, vă dorim dumneavoastră şi poporului frate român mari succese în opera de de­­săvârşire a construirii socialismului în ţara dumnea­voastră, în lupta pentru pace şi securitate în­­lumea în­treagă. JUMJAAGHIIN TEDENBAL Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JAMSARANGHIIN SAMBU preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole

Next