Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)
1969-12-02 / nr. 6860
Marti , decembrie 1969 Cronica teatrala jLÎzik (IN PAGINA A 7-A) ................................................im im .......... 111 ■iimii iiiiiiHTmimmmilT' înrnnn im Proletari din toate țorile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6860 6 pagini 30 bani Crearea unităţilor industriale cu statut de centrală implică FOLOSIREA RAŢIONALĂ A SPECIALIŞTILOR, LA TOATE VERIGILE IERARHICE Măsurile luate pentru reorganizarea activităţii ministerelor economice precum şi înfiinţarea centralelor industriale, a grupurilor de uzine şi fabrici, a trusturilor sau combinatelor, sunt menite să asigure o perfecţionare a activităţii de conducere, corespunzător actualei etape de dezvoltare a ţării noastre. Fireşte, în acest context nu numai că sporeşte rolul specialiştilor, dar se iveşte şi necesitatea delimitării riguroase a atribuţiilor şi sarcinilor acestora, în funcţie de necesităţile stringente ale economiei, se deschid necesităţi şi posibilităţi noi pentru exercitarea competenţelor la nivelul unor exi- — Perfecţionarea organizării aparatului central al ministerelor şi a întregului sistem de conducere, pînă la nivelul întreprinderilor, determină, implicit, redistribuirea personalului de specialitate, în scopul folosirii lui depline și eficiente. Care vor fi, după părerea dv., avantajele economice directe ale acestor schimbări ? — Datorită principiilor care au stat la baza constituirii centralelor industriale, grupurilor industriale, de uzine sau fabrici, trusturilor sau combinatelor — indiferent dedenumirea lor — acestea vor prelua o bună parte din actualele atribuţii ale ministerelor, avînd toate condiţiile pentru ca într-o perioadă relativ scurtă să poată exercita o conducere competentă şi eficientă în domeniul lor de activitate. Astfel, de pildă, aceste unităţi vor putea să se ocupe cu forţe sporite de cercetarea de dezvoltare , optimizarea produselor, a tehnologiilor de fabricaţie etc, de sporirea capacităţilor de producţie, aprovizionarea cu materii prime, materiale şi produse, studiul cererilor de produse şi desfacerea acestora, asigurînd din timp, pentru unităţile subordonate, un portofoliu de comenzi suficient de mare pentru ca fiecare uzină să poată practica un sistem eficient de programare a producţei, pe baza unor metode moderne. De asemenea, centralele se vor putea ocupa cu folos de elaborarea unor criterii şi metode noi de recrutare, selecţionare, promovare şi pregătire a cadrelor necesare, corespunzător profilului lor de activitate. Ansamblul acestor măsuri a făcut posibilă reducerea substanţială a aparatului central al ministerelor. In noua lor formă organizatorică, ministerele dispun de un număr limitat de direcţii, care trebuie să exercite, fiecare în domeniul său de activitate, o autoritate funcţională faţă de unităţile subordonate, dreptul de dispoziţie ierarhică rămînînd conducerii ministerelor. Ministerul devine deci un organ central de stat, avînd un aparat propriu care, în principal, elaborează reglementări, avînd o importantă capacitate de previziune şi exercită control asupra activităţii unităţilor direct subordonate. — Delimitarea atribuConvorbire cu tovarăşul CORNEL HIDOŞ adjunct al ministrului muncii ţiilor pe cele trei verigi ierarhice : minister — unitate cu statut de centrală — întreprindere, fabrică sau uzină, duce, desigur, la mai buna folosire a personalului de specialitate. — Practic, redistribuirea personalului are mai multe sensuri : o deplasare a unor specialiști — mă refer în principal la cadre tehnice cu pregătire superioară sau medie și la cadre economice — la noile unităţi create şi la întreprinderi sau uzine, corespunzător funcţiunilor acestora, concomitent cu o deplasare a unor cadre — desigur a celor cu o pregătire economică corespunzătoare — de la întreprinderi spre unităţile cu statut de centrală. La acestea se mai pot adăuga şi alte redistribuiri de personal. De pildă, vor fi redistribuite cadre de la întreprinderi care au un număr de specialişti cu studii superioare mai mare decît ar fi strict necesar şi ca atare nu sînt utilizaţi la nivelul pregătirii şi experienţei lor profesionale. Apoi redistribuirea unor specialişti pentru a asigura cu cadre bine pregătite unităţile noi care Intervin realizat de VIRGIL POP (Continuare în pag. a 3-a, genţe crescute. Publicînd în numărul de faţă opiniile pe această temă ale tovarăşului Cornel Hidoş, adjunct al ministrului muncii, care a avut amabilitatea să răspundă la întrebările redacţiei, invităm pe cititorii noştri, cadre din unităţile industriale, oameni de ştiinţă şi alţi specialişti din domeniul economiei să-şi spună cuvîntul. Redacţia noastră, punîndu-le la dispoziţie coloanele ziarului, deschide astfel o dezbatere publică pe tema generală : „FOLOSIREA RAŢIONALĂ A SPECIALIŞTILOR, LA TOATE VERIGILE IERARHICE“. Posesor a unei înalte calificări, mecanicul Nicolae Lixandru, de la Şantierul naval Olteniţa, este preţuit de colectivul de muncă din secţia mecanică pentru calitatea lucrărilor executate. Iată-l in clişeul nostru surprins fie aparatul fotografic în timpul executării unei operaţii la una din piesele componente ale motonavei de 5 000 de tone Foto : P. COZIA Un cadru legal, adecvat, contractului individual de muncă Este neîndoielnic că la temelia uriaşului progres înregistrat de societatea omenească de-a lungul istoriei sale, stă munca socială sub cele mai diverse forme ale ei. Tocmai datorită importanţei sale deosebite pentru societate, în statele moderne, raportului social de muncă i se imprimă forma unui raport juridic de muncă, prin reglementare juridică. Făurirea economiei unitare a României contemporane, prin generalizarea relaţiilor de producţie socialiste, a dus la înlăturarea pentru totdeauna a luptei meschine pentru supremaţie materială între indivizi, prin suprimarea, în primul rînd, a bazei acestei lupte — proprietatea privat-capitalistă asupra mijloacelor de producţie. In cuprinsul noii Constituţii au fost înscrise şi principiile fundamentale care trebuie să se situeze la baza reglementării juridice a raportului social de muncă. Principalul instrument prin care se stabilește în mod nemijlocit raportul juridic de muncă îl constituie actul juridic bilateral, denumit contract de muncă, a cărui reglementare normativă -l găsim în Codul Muncii. Articolul 12 îl defineşte astfel: „Contractul de muncă este înţelegerea scrisă sau verbală potrivit căreia o parte — angajatul se obligă a presta muncă unei alte părţi — aceluia care-l angajează— în schimbul unei remuneraţii“. Contractul de muncă, reprezintă deci GABRIEL IOSIF CHIUZBAIAN Judecător (Continuare in pag. a -5-a) START: Liderul se numeste RAPID de ION BAIEŞU (IN PAGINA A 4-A) CRONICĂ Pe-o ţesătură de damase 90 de ani, virsta înţelepciunii umane, a patriarhului de bătrîneţe înconjurat de respectul şi consideraţiunea celor din jur. 90 de ani, tinereţea juvenilă a unei uzine textile, „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, care şi-a sărbătorit de curînd jubileul. Comparaţia mi-a venit în minte atunci cînd pătrundeam pe poarta marii întreprinderi din oraşul reşedinţă al judeţului Covasna. Fiecare unitate de muncă, oricît de mică, îşi are cronicarii ei autohtoni, acei rapsozi care preiau esenţa vieţii, o adună în stopul caietului de însemnări şi o transmit cu dezinteres generaţiilor viitoare, posterităţii. La uzina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, ţesătoarea Tereza Giorgi mi-a fost recomandată cu căldură ca ghid evocator. După-amiaza era calmă, cerul însorit şi în biroul comitetului sindicatului domnea o atmosferă de lucru. Cîteva muncitoare, abia pătrunse pe uşă, i se adresau ei cu afecţiune şiîncredere, depănînd un univers de probleme la zi, de la cele de producţie, pînă la cele de ordin intim, familiar. Tereza Giorgi le asculta cu atenţie şi răbdare, îşi nota pe un petic de hîrtie, sugera soluţii, ori promitea să aducă la cunoştinţa comitetului sindicatului cite un caz mai complicat, care cerea o grabnică rezolvare. Tereza Giorgi îşi încheiase programul de lucru, dăduse pe la preşedintă, n-o găsise, şi-şi luase ea, ca membră în comitet, răspunderea de a da consultaţii femeilor care le solicitau. M. ALECU (Continuare în pag. 2-a) Coloane argintii. Vedere parţială a instalaţiilor Combinatului petrochimic din Piteşti Foto : P. COZIA au Îndeplinit PLANUL CINCINAL Subredacţia noastră din Timişoara a fost informată de comitetul de direcţie al întreprinderii „Electrobanat“ despre o realizare cu totul remarcabilă : îndeplinirea cu 13 luni mai devreme de către acest colectiv a sarcinilor de plan la producţia globală, marfă şi export prevăzute pentru actualul cincinal. Succesul are la bază aplicarea unor eficiente măsuri stabilite în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii care au condus la modernizarea unor procese de fabricaţie, la utilizarea mai raţională a maşinilor şi instalaţiilor prin valorificarea superioară a iniţiativei şi gîndirii creatoare a colectivului de muncă în cadrul întrecerii socialiste. Dezvoltînd experienţa dobîndită pînă acum odată cu atingerea mai devreme a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie ce urmează să intre în curînd în funcţiune, harnicii muncitori, ingineri şi tehnicieni de aici şi-au propus să depăşească sarcinile iniţiale ale actualului cincinal cu 500 milioane lei la producţia globală şi marfă, să livreze suplimentar mărfuri la export în valoare de peste 400 milioane lei și să realizeze beneficii suplimentare de 100 milioane lei. DE CE TRENEAZĂ APLICAREA UNOR STUDII ? In prezent, ţara noastră străbate o etapă caracterizată printr-o concentrare şi mobilizare masivă a tuturor energiilor materiale şi umane, în vederea realizării programului stabilit de Congresul al X-lea al partidului. Una din condiţiile esenţiale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii eficienţei sale, o constituie aplicarea pe scară tot mai largă a ştiinţei conducerii şi organizării moderne a producţiei şi a muncii, în toate unităţile industriale. Oportunitatea înfiinţării unui compartiment special în cadrul întreprinderilor, care să se ocupe de problema organizării ştiinţifice a producţieişi a muncii, a fost reclamată de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, de introducerea unei tehnologii avansate, prin extinderea automatizării şi mecanizării. Nu este în intenţia noastră de a prezenta cititorilor problematica atît de variată a acestui domeniu de activitate. Vrem, insă, să înfăţişăm în analiza de faţă unele constatări din activitatea serviciilor de organizare a producţiei şi a muncii de la uzinele „Vulcan“ şi „Electromagnetica“ din Capitală. De la bun început se poate aprecia că în ambele întreprinderi serviciile respective sunt formate dintr-un număr apreciabil de specialişti. Serviciul de organizare a producţiei şi a muncii de la „Electromagnetica“, de pildă, numără 14 membri : 6 ingineri, 5 tehnicieni, 2 economişti şi 1 statistician. Dar, pentru a nu rămîne cu o imagine falsă, trebuie să precizăm că din cei 14 specialişti de la „Electromagnetica“ numai unul se ocupă de problemele organizării producţiei şi a muncii, restul îndeletnicindu-se cu probleme de calcul electronic, de introducere a noului sistem de salarizare etc. (sarcini importante, desigur, dar care nu răspund direct raţiunii de a fi a serviciului în discuţie). Dată fiind această situaţie structurală a serviciului de organizare a producţiei şi a muncii de la Tizina „Electromagnetica“, ne-am propus să ne oprim puţin şi asupra activităţii sale. Deşi, de problemele specifice acestui compartiment se ocupă, cum aminteam, doar un singur specialist, totuşi de la Începutul anului şi pînă în prezent se observă un efort şi o răspundere faţă de bunul mers al întreprinderii. Astfel, au fost aplicate o serie de măsuri care s-au materializat în creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Au fost elaborate un număr de 5 studii: două legate de organizarea muncii şi trei axate pe problemele de organizare a producţiei. Dar ce este mai trist, e că nici unul dintre ele nu a putut fi materializat, cu toate că uzina ar avea mare nevoie de aplicarea lor. Analizînd posibilităţile de valorificare a rezervelor interne, de utilizare raţională a timpului de muncă, a capacităţilor de producţie (a maşinilor şi utilajelor), s-a întocmit un studiu de către ing. Gheorghe Andriescu ,oe TEODOR GEAMANU (Continuare în pag. 2-a) • „PORTATIVUL TINEREŢII“ • Eforturi conjugate... • VIN PLOILE ! • A apărut In librării • ÎN ÎMPĂRĂŢIA SCHIULUI • Ploieştiul îşi îmbogăţeşte zestrea (ÎN PAGINA A 5-A) Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai H.P. Bulgaria, R.P. Cehoslovace, R.D. Cermane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare și U.R.U In conformitate cu înțelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaţionale actuale. Anchetă ? Cine promovează si cum se intretine formalismul ? Incontestabil, fenomenul cultural trebuie apreciat în evoluţia lui şi raportat la intensitatea dezvoltării social-economice a municipiului Piteşti în ultimii ani. în acelaşi timp, să reţinem că promovarea iniţiativei este condiţionată de eliberarea activităţii cultural-artistice de tentaculele formalismului şi de imobilismul generator de şablon. în sfirşit, să nu subestimăm numeroasele probleme adiacente pe care le presupune tema anchetei noastre : cine întreţine formalismul în activitatea culturală ? Cu o săptămână înainte de a sosi Opera din Bucureşti pentru a susţine două spectacole cu „Traviata“, biletele s-au epuizat. Este un fapt de evaluare a actualului public piteştean. Teatrul „Al. Davilla“ din localitate a întreprins un, gest de îndrăzneală jucînd stagiuni întregi un repertoriu exclusiv românesc , publicul a autentificat gestul ca un act de deosebită valoare culturală și patriotică. Dar, accesul acestui public la programele televiziunii ? , ale radio-ului , la rafturile bibliotecilor din sălile cinematografelor... „Tocmai de aceea — afirma regizorul Constantin Dinischiotu, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, şi directorul teatrului „Al. Davilla“ — ne-ar fi necesară o radiografie, în adîncime, a publicului tuturor instituţiilor de cultură Deocamdată, noi înregistrăm efectele opţiunilor sale fără să fi detectat cu precizie mobilul care le-a declanşat — şi fără să cunoaştem exact climatul general, cultural-educativ şi estetic, în care se produc“, în condiţiile necunoaşterii auditorilor şi spectatorilor, munca culturală de masă se remarcă mai cu seamă ca o operă de bune intenţii şi pasiuni răzleţe. O vizibilă tendinţă de apreciere cantitativă se substituie eficienţei manifestărilor cultural-educative, întreţinînd o inconsistentă automulţumire. în loc să se cultive tradiţia artistică locală, se improvizează o activitate artistică OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE Secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, Prezidiului Marelui Hural Popular şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Mongole, al întregului popor mongol şi al nostru personal vă exprimăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului frate român sincere mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a proclamării Republicii Populare Mongole. Suntem convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare dintre ţările noastre, care se bazează pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist vor continua şi în viitor să se dezvolte fructuos şi să se întărească spre binele popoarelor mongol şi român, în interesul cauzei socialismului şi comunismului. Folosindu-ne de acest prilej, vă dorim dumneavoastră şi poporului frate român mari succese în opera de desăvârşire a construirii socialismului în ţara dumneavoastră, în lupta pentru pace şi securitate înlumea întreagă. JUMJAAGHIIN TEDENBAL Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JAMSARANGHIIN SAMBU preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole