Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)
1970-01-04 / nr. 6886
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnicomateriale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unut sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste , el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării,noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succesor obţinute în dezvoltarea eco■bmiei, s-au putut asigura noi păsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un locimportant l-a ocupat majorarea salariilor laprincipalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit— ------- 1T/-1T* dipprinii VIitorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort, şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, în acest an partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta ,libere şi stăpÎneşte soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii , securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major, al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării corvuniste şi rorunciipreste mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii, şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea, idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cît mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! TELEGRAMĂ ♦ Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba — calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă în slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVI nr. 6886 ♦ Duminică 4-1-1970 + 4 pagini 30 bani ...Şi a fost clipa aceea, mereu unică, în care oamenii îşi string bucuriile, privind spre anul ce îşi aşteaptă rîndul încărcat de nădejdile pe care fiecare şi le pune în el. Clipa în care cupele sunt ridicate şi se toastează. Oamenii, aşa cum este din vechi, tare de mult, îşi făgăduiesc să dăruiască noului an tot ce au ei mai bun întrînşii. Poate tocmai de acea cea mai plenară urare, în clipa dintre ani, a fost cea a muncii, închinată de oamenii care şi-au petrecut revelionul mînuind sau supraveghind maşinile şi agregatele cu care au obţinut succesele anului ce s-a încheiat şi cu care deschid lunga listă a împlinirilor din 1970 — ultimul an al cincinalului, corolar al strădaniilor întregului nostru popor, ce înalţă patria socialistă pe culmile tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Din acest minunat toast închinat muncii am desprins cîteva rînduri » Cîte minute mai rămăseseră ? Poate numai cinci. Pe podul sondei nr. 3 502-Brădeanu, echipele conduse de Ion Popa și Constantin Stanciu se aflau împreună. In „biroul“ sondei, brigadierul Ion Posmogiu scria în „carnetul personal“ cîteva cifre, „adîncimea sondei — 3 300 m; 780 000 lei economii de materiale chimicale, energie electrică". Erau succesele brigă-Reportaj realizat cu concursul corespondenţilor „Munca" : LUCIAN BABIERI MIRCEA CISMAN IOANA CEZAR SABIN IONESCU GHEORGHE BIMA MARIN OPREA (Continuare în pag. a 2-a) NOUL AN A ÎNCEPUT *r..................................................... ii rin i iii ii i —wimuii iii. ■— iun rin mt Sub auspicii de mancă rodnică şi creaţie Noul an este întîmpinat de către oţelarii reşiţeni cu lingotierele pline Foto : S. EMIL ALBA IULIA PREZENT ŞI VIITOR Pe un pinten de deal neajuns de umbra blinda şi rară a munţilor Apuseni, cetatea Alba lulia păstrează încă între zidurile salezvonuri de timp şi de piatră, de metal şi de lut, sunete de atingeri petrecute cîndva între mîna omului şi obiectele care i-au ascultat, supuse, vrerea. In acest anotimp vîntul bate ciudat, sonorizînd totul, ca-ntr-un amfiteatru fără vîrstă, fastuos şi mare. Zăpada parcă se topeşte mai repede ici decît aiurea, la apropierea de un pămînt cald şi prietenos. Allată în venitul podişului ardelean, înconjurată de valurile unei istorii care n-au putut s-o copleşească, ci doar au înălțat-o, cetatea cheamă paşii omului, cum a făcut şi în vechime, pe văile marilor rîuri dinspre Cluj şi Tg. Mureş, dintre Braşov, Hunedoara, Arad şi Sibiu. ...Să te simţi măcar pentru cîteva clipe locuitor tîrziu, foarte tîrziu al aşezării ce s-a numit Apoulum, apoi, Apulum, şi, mult mai aproape de timpul nostru, Bălgrad... Firele istoriei se înnoadă cu atît mai puternic cu cît întîrzii mai mult în plăcerea de-a descifra sensuri şi simboluri şi fapte adevărate în litera pietrei şi în monumentele de viaţă pe care le-au avansat cunoaşterii noastre documentele. Aici, în această clădire impunătoare din secolul al XV-lea şi-a avut reşedinţa Mihai Viteazul în scurta lui stăpînire ca domn al celor trei ţări româneşti, acest obelisc omagiază o memorie şi o luptă — cea condusă de Horia, Cloşca şi Crişan ; pe aici a trecut, cîndva, Avram Iancu, iar sub bolţile acestei clădiri a fost semnat, în 1918, actul istoric al unirii Transilvaniei cu România. Privit de pe înălţimile dealurilor dulci ale cetăţii, cerul Transilvaniei pare o imensă şi clară oglindă retrovizoare în luciul căreia ochiul desluşeşte mişcările ample ale unor timpuri revolute, şi care, Viteria rostului său, continuă să adune imagini noi, inedite despre Alba de azi, oraşul care îşi FL. COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) REVELION 1970 Am străbătut laşul în goană, cu maşina, prin feeria de lumini. Am trecut prin zona industrială în care s-au împămîntenit, în 1969, fabrici şi uzine moderne venind să adauge efigiei oraşului simbolul noului. Pentru că laşul nu mai este numai al doilea centru universitar al ţării, ci reprezintă acum pentru economia patriei, 18 la sută din producţia de ţevi din oţel, 30 la sută din cea de tricotaje şi „dă" 10 000 tone de fibre sintetice. Un oraş harnic, cu oameni care şi-au dat măsura priceperii lor depăşind cu 350 000 000 lei planul anului 1969. Un trainic punct de plecare spre îndeplinirea sarcinilor din noul an. M-am opri la „Casa de cultură a tineretului“. Petrecerea de revelion era în foi. Printre oaspeţi , tehnicieni, muncitori, ingineri din fabrici şi întreprinderi. Un grup de tineri de la Uzina mecanică Nicotină, în straie specifice portului naţional moldovenesc, dă glas unei urări din inimă. Era la revelion şi un grup mai mare de la Uzina metalurgică. Mă apropii de inginerul Eugen Avram, adjunctul şefului secţiei de fabricaţie şi finisaj din această uzină . — Ce a însemnat pentru dumneavoastră anul 1969 ? Măpriveşte cu faţa plină de zîmbet şi, încercînd să răspundă, pare puţin încurcat de „clasica" întrebare. — Cum să vă spun ? Multă satisfacţie. Să încep cu cea de-a doua familie : colectivul de muncă. De fapt, noi am sărbătorit revelionul cu 8 zile mai devreme, cînd secţia a dat ultimele tone de țeavă ale anului 1969. Noul an îl înîtmpinăm cu depăşiri de peste 2 800 tone. Ce-aş mai putea adăuga ? — Ceva şi despre dumneavoastră. — Am atitea şi atîtea de spus... In 1969 am terminat cu succes cursul post-universitar. •Noul an m-a prins cu gîndul la proiectul unei invenții care va fi aplicată la zincarea ţevii. SENTIMENTUL MĂREŢ AL ÎMPLINIRILOR în noaptea festivă a revelionului am fost oaspetele celor peste 400 de constructori de tractoare care sărbătoreau împreună cu familiile lor intrarea în noul an. Pe mulţi dintre ei i-am cunoscut la locurile de muncă. Ajustorul Ion Manolescu, sudorul Aurel Chiş, turnătorul Ion Botezatu, maistrul Vasile Cofaru, sculerul Nicolae Aprodu, inginerul Constantin Sasu sînt doar cîteva din miile de muncitori, tehnicieni, ingineri şi economişti ai uzinei a căror faimă şi inteligenţă profesională capătă mereu noi coordonate. — Priviţi ambianţa plăcută a revelionului — ne spune zîmbind tovarăşul Toma Plugaru, preşedintele comitetului sindicatului. Aceeaşi ca şi în munca de zi cu zi. Veselia care domneşte aici, ca şi în casele celorlalţi constructori de tractoare, exprimă deplina satisfacţie a muncii împlinite. Acordînd o înaltă prețuire (Continuare în pag. a 2-a) Pe fundamentul realizărilor din 1969 Certitudini optimiste noului an TÂNARUL COLECTIV AL ÎNTREPRINDERII DE PIESE DE SCHIMB — SUCEAVA A ÎNCHEIAT O DATA CU ANUL 1969 ŞI PRIMUL SAU AN DE PRODUCŢIE. De fapt, doar la forjă şi parţial în secţiile de prelucrare mecanice se poate vorbi de un an întreg de activitate. Atelierele de fontă şi oţelărie şi alte secţii au intrat în funcţiune pe parcurs încadrîndu-se din „mers“ în fluxul de producţie al unităţii către atingerea parametrilor proiectaţi, precum şi a unor indici înalţi de folosire a capacităţilor maşinilor şi utilajelor. — A fost un an al punerilor în funcţiune în etape — ne spunea inginerul-şef al întreprinderii ION LĂNŢIŞOR — un an al formării şi sudării colectivului. Şi dacă facem cîteva referiri la bilanţul anului putem spune că afost şi un an rodnic : planul producţiei marfă a fost realizat la 19 decembrie, la producţia marfă vîndută şi încasată a fost îndeplinit la 25 decembrie ; sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu circa x0 la sută, iar cheltuielile de producţie au fost reduse cu 250 lei la mia lei producţie marfă. Toate acestea asigură nu numai realizarea, dar şi depăşirea angajamentelor pe care colectivul nostru şi le-a luat în întrecerea socialistă. Iată o carte de vizită care într-adevăr recomandă. Adăugind la cifrele de mai sus şi căutările fertile ale specialiştilor de aici şi ale întregului colectiv pentru reducerea consumurilor de metal prin extinderea matriţării închise în locul forjării libere, precum şi a asimilării unor repere cu complexităţi şi tehnicităţi ridicate într-un timp relativ scurt, vom avea o imagine şi mai completă asupra activităţii creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aici. —■ Avînd ca fundament realizările din acest an, cum aţi pregătit producţia anului viitor ? ne-am adresat tovarăşului PARTENIE CAPROIU, inginer şef-adjunct cu producţia. — Prima zi de producţie din 1971 şi în continuare ianuarie şi primul trimestru ne-au preocupat mult. Sarcinile de producţie pe 1970 sunt mai mari la noi cu sută la sută comparativ cu 1969. De aceea am analizat şi stabilit din timp condiţiile concrete de execuţie pe fiecare reper în parte. Din cele 30 de tone piese aferente trimestrului I, a căror fabricaţie a început, mai mult de jumătate au şi fost deja executate. De asemenea, piesele turnate din fontă şi oţel vor fi în proporţie de 50 la sută ieşite din turnătorii înainte de 1 ianuarie 1970. Tot pe această linie amintim pregătirile din vremea documentaţiei şi a S.D.V.făcute ne-am angajat ca planul fizic la piesele turnate să-l depăşim cu 10 la sută şi credem că ne vom ţine de cuvînt. Directorul întreprinderii, inginerul IOAN KUKACS, aprecia că prima garanţie a succeselor viitoare o constituie experienţa dobîndită, căutările întregului colectiv pentru asigurarea unei rentabilităţi sporite, încă din acest an au fost asimilate prin execuţie proprie o serie de scule şi dispozitive printre care freze melc şi anumite tipuri speciale de module mari, freze pentru roţi de lanţ şi altele care au ajutat colectivului să obţină o producţie ridicată. Toate acestea, alături de măsurile care sunt în curs de aplicare, vor asigura încă din prima zi a producţiei anului 1970 beneficii suplimentare. Sarcini deosebite revin muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, de aici şi în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor de metal. Productivitatea muncii, după cum ne spunea inginerul PAVEL DECEBAL, şeful serviciului organizarea producţiei şi a muncii, urmează să crească faţă de plan pe acest an cu 27 la sută. Angajamentul colectivului, formulat cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan este însă de a depăşi aceste sarcini cu încă 6 procente. Pentru a se asigura înfăptuirea angajamentelor, la acest indicator va fi extinsă munca în acord. Comitetul de direcție, împreună cu comitetul sindicatului s-au gîndit la o serie de măsuri pentru ridicarea măiestriei profesionale a tuturor salariaţilor, întări-GHEORGHE CIORNEI, preşedintele comitetului sindicatului, ne mărturisea că MIHAI ŢINŢAR (Continuare în pag. a 3-a) Redacţia ziaru- u lui nostru exprimă 0 (cele mai călduroa- 0 se mulţumiri cola-0 boratorilor, citito-0 - rilor, tuturor celor Js ) ce i-au adresat fe-» (licitări cu prilejul (Anului Nou. I TELEGRAM A Excelenţei Sale, Generalul NEWIN, Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane RANGOON In numele poporuluiromân, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, primiţi, Excelenţă, cu ocazia zilei independenţei Uniunii Birmane, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul birman. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în pagina 4-a Probleme" ale dezvoltării Africii