Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-04 / nr. 6886

Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bo­gat în evenimente, fapte şi împliniri ale po­porului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde conse­cinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico­­materiale a noii orînduiri, de per­fecţionare a relaţiilor de produc­ţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii u­nut sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformă­rilor radicale petrecute în struc­tura societăţii româneşti, în mo­dul de viaţă al poporului, în exis­tenţa naţiunii noastre socialiste , el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stă­­pîn pe destinele sale, a înălţat lu­minosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţără­nimii şi intelectualităţii şi-au gă­sit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndepli­nirea cu succes a prevederilor pla­nului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei a­­cesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării,­­noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşe­zăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succe­sor obţinute în dezvoltarea eco­­■bmiei, s-au putut asigura noi păsuri pentru creşterea ni­velului de trai­ al poporului, între care un loc­­important l-a ocupat majorarea salariilor la­­principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde feli­citări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţia­lul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creş­terii bunăstării poporului, al înfloririi multila­terale a patriei. Mersul nostru înainte pe dru­mul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noas­tră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit­­­­— ------- 1T/-1T* d­ippri­nii VIi­torii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi de­păşi planul pe 1970 — ultimul an al cincina­lului — creînd astfel condiţiile pentru transpu­nerea în viaţă a programului trasat de Con­gresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort, şi mai mul­tă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noas­tră. Stimaţi tovarăşi, în acest an partidul şi statul nostru au des­făşurat o intensă activitate internaţională, a­­ducîndu-şi contribuţia la efortul general pen­tru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe a­­rena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dez­volte cursul pozitiv, spre înţelegere şi cola­borare ; realitatea a confirmat încă o dată jus­teţea politicii externe a ţării noastre îndrepta­tă spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul pro­gresist al evoluţiei societăţii contemporane, po­poarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta ,libere şi stăpÎneş­t­e soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curen­tul favorabil înfăptuirii , securităţii euro­pene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guver­nante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării a­­cestui deziderat major, al popoare­lor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pen­tru instaurarea păcii pe toate con­tinentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul po­liticii sale externe raporturile mul­tilaterale cu celelalte state socia­liste, va acţiona consecvent pen­tru unitatea sistemului socialist, a mişcării corvuniste şi rorunciipreste­ mondiale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Ţara noastră va con­tinua, totodată, să-şi amplifice le­găturile cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schim­bul internaţional de valori, la dez­voltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor su­veranităţii, şi independenţei na­ţionale, egalităţii depline în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a res­pectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt des­chise măreţe perspective de mun­că şi creaţie, de progres şi pros­peritate. Ne exprimăm, de aseme­nea, convingerea că forţele pro­gresului de pretutindeni, uriaşul front an­­tiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspira­ţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlini­rea, idealurilor de bunăstare şi pace ale popoa­relor. Desfăşurarea evenimentelor creează pre­mise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei săr­bători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noas­tre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, îm­plinirea dorinţelor, cît mai multe satisfac­ţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! TELEGRAMĂ ♦ Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba — calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă în slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de priete­nie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVI nr. 6886 ♦ Duminică 4-1-1970 + 4 pagini 30 bani ...Şi a fost clipa aceea, me­reu unică, în care oamenii îşi string bucuriile, privind spre anul ce îşi aşteaptă rîn­­dul încărcat de nădejdile pe care fiecare şi le pune în el. Clipa în care cupele sunt ri­dicate şi se toastează. Oa­menii, aşa cum este din vechi, tare de mult, îşi făgă­duiesc să dăruiască noului an tot ce au ei mai bun întrînşii. Poate tocmai de a­cea cea mai plenară urare, în clipa dintre ani, a fost cea a mun­cii, închinată de oamenii care şi-au petrecut revelionul mî­­nuind sau supraveghind ma­şinile şi agregatele cu care au obţinut succesele anului ce s-a încheiat şi cu care deschid lunga listă a împlini­rilor din 1970 — ultimul an al cincinalului, corolar al strădaniilor întregului nostru popor, ce înalţă patria socia­listă pe culmile tot mai înal­te ale progresului şi civiliza­ţiei. Din acest minunat toast închinat muncii am desprins cîteva rînduri » Cîte minute mai rămăsese­ră ? Poate numai cinci. Pe podul sondei nr. 3 502-Bră­­deanu, echipele conduse de Ion Popa și Constantin Stan­­ciu se aflau împreună. In „biroul“ sondei, brigadierul Ion Posmogiu scria în „car­netul personal“ cîteva cifre­, „adîncimea sondei — 3 300 m; 780 000 lei economii de mate­­riale­ chimicale, energie elec­trică". Erau succesele brigă-Reportaj realizat cu con­cursul corespondenţilor „Munca" : LUCIAN BABIERI MIRCEA CISMAN IOANA CEZAR SABIN IONESCU GHEORGHE BIMA MARIN OPREA (Continuare în pag. a 2-a) NOUL AN A ÎNCEPUT *­r..................................................... ii rin i iii ii i —wimuii iii. ■— iun rin mt­­ Sub auspicii de mancă rodnică şi creaţie Noul an este întîmpinat de către oţelarii reşiţeni cu lin­­gotierele pline Foto : S. EMIL ALBA IULIA PREZENT ŞI VIITOR Pe un pinten de deal nea­juns de umbra blinda şi rară a munţilor Apuseni, cetatea Alba lulia păstrează încă între zidurile sale­­zvonuri de timp şi de piatră, de me­tal şi de lut, sunete de atin­geri petrecute cîndva între mîna omului şi obiectele care i-au ascultat, supuse, vrerea. In acest anotimp vîntul bate ciudat, sonori­­zînd totul, ca-ntr-un amfi­teatru fără vîrstă, fastuos şi mare­. Zăpada parcă se to­peşte mai repede ici decît aiurea, la apropierea de un pămînt cald şi prietenos. Allată în venitul podişului ardelean, înconjurată de va­lurile unei istorii care n-au putut s-o copleşească, ci doar au înălțat-o, cetatea cheamă paşii omului, cum a făcut şi în vechime, pe văile marilor rîuri dinspre Cluj şi Tg. Mureş, dintre Braşov, Hunedoara, Arad şi Sibiu. ...Să te simţi măcar pentru cîteva clipe locuitor tîrziu, foarte tîrziu al aşezării ce s-a numit Apoulum, apoi, Apulum, şi, mult mai aproa­pe de timpul nostru, Băl­­grad... Firele istoriei se în­noadă cu atît mai puternic cu cît întîrzii mai mult în plăcerea de-a descifra sen­suri şi simboluri şi fapte a­­devărate în litera pietrei şi în monumentele de viaţă pe care le-au avansat cunoaş­terii noastre documentele. Aici, în această clădire im­punătoare din secolul al XV-lea şi-a avut reşedinţa Mihai Viteazul în scurta lui stăpînire ca domn al celor trei ţări româneşti, acest o­­belisc omagiază o memorie şi o luptă — cea condusă de Horia, Cloşca şi Crişan ; pe aici a trecut, cîndva, Avram Iancu, iar sub bolţile acestei clădiri a fost semnat, în 1918, actul istoric al unirii Transilvaniei cu România. Privit de pe înălţimile dealurilor dulci ale cetăţii, cerul Transilvaniei pare o imensă şi clară oglindă re­trovizoare în luciul căreia ochiul desluşeşte mişcările ample ale unor timpuri re­volute, şi care, Viteria rostu­lui său, continuă să adune imagini noi, inedite despre Alba de azi, oraşul care îşi FL. COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) REVELION 1970 Am străbătut laşul în goa­nă, cu maşina, prin feeria de lumini. Am trecut prin zona industrială în care s-au îm­­pămîntenit, în 1969, fabrici şi uzine moderne venind să adauge efigiei oraşului sim­bolul noului. Pentru că la­şul nu mai este numai al doilea centru universitar al ţării, ci reprezintă acum pen­tru economia patriei, 18 la sută din producţia de ţevi din oţel, 30 la sută din cea de tricotaje şi „dă" 10 000 tone de fibre sintetice. Un oraş harnic, cu oameni care şi-au dat măsura priceperii lor depăşind cu 350 000 000 lei planul anului 1969. Un trainic punct de plecare spre îndeplinirea sarcinilor din noul an. M-am opri la „Casa de cultură a tineretului“. Petre­cerea de revelion era în foi. Printre oaspeţi , tehnicieni, muncitori, ingineri din fa­brici şi întreprinderi. Un grup de tineri de la Uzina mecanică Nicotină, în straie specifice portului naţional moldovenesc, dă glas unei urări din inimă. Era la re­velion şi un grup mai mare de la Uzina metalurgică. Mă apropii de inginerul Eu­gen Avram, adjunctul şefu­lui secţiei de fabricaţie şi fi­nisaj din această uzină . — Ce a însemnat pentru dumneavoastră anul 1969 ? Mă­­priveşte cu faţa plină de zîmbet şi, încercînd să răspundă, pare puţin încur­cat de „clasica" întrebare. — Cum să vă spun ? Mul­tă satisfacţie. Să încep cu cea de-a doua familie : co­lectivul de muncă. De fapt, noi am sărbătorit revelionul cu 8 zile mai devreme, cînd secţia a dat ultimele tone de țeavă ale anului 1969. Noul an îl înîtmpinăm cu depăşiri de peste 2 800 tone. Ce-aş mai putea adăuga ? — Ceva şi despre dum­neavoastră. — Am atitea şi atîtea de spus... In 1969 am terminat cu succes cursul post-uni­­versitar. •Noul an m-a prins cu gîndul la proiectul unei invenții care va fi aplicată la zincarea ţevii. SENTIMENTUL MĂREŢ AL ÎMPLINIRILOR în noaptea festivă a reve­lionului am fost oaspetele celor peste 400 de construc­tori de tractoare care săr­bătoreau împreună cu fami­liile lor intrarea în noul an. Pe mulţi dintre ei i-am cu­noscut la locurile de muncă. Ajustorul Ion Manolescu, su­dorul Aurel Chiş, turnătorul Ion Botezatu, maistrul Vasile Cofaru, sculerul Nicolae Aprodu, inginerul Constantin Sasu sînt doar cîteva din miile de muncitori, tehnici­eni, ingineri şi economişti ai uzinei a căror faimă şi inte­ligenţă profesională capă­tă mereu noi coordonate. — Priviţi ambianţa plăcu­tă a revelionului — ne spu­ne zîmbind tovarăşul Tom­a Plugaru, preşedintele comi­tetului sindicatului. Aceeaşi ca şi în munca de zi cu zi. Veselia care domneşte aici, ca şi în casele celorlalţi con­structori de tractoare, expri­mă deplina satisfacţie a muncii împlinite. Acordînd o înaltă prețuire (Continuare în pag. a 2-a) Pe fundamentul realizărilor din 1969 Certitudini optimiste noului an TÂNARUL COLECTIV AL ÎNTREPRINDERII DE PIESE DE SCHIMB — SUCEAVA A ÎNCHEIAT O DATA CU ANUL 1969 ŞI PRIMUL SAU AN DE PRODUCŢIE. De fapt, doar la forjă şi parţial în secţii­le de prelucrare mecanice se poate vorbi de un an în­treg de activitate. Ateliere­le de fontă şi oţelărie şi alte secţii au intrat în funcţiune pe parcurs înca­­drîndu-se din „mers“ în fluxul de producţie al u­­nităţii către atingerea pa­rametrilor proiectaţi, pre­cum şi a unor indici înalţi de folosire a capacităţilor maşinilor şi utilajelor. — A fost un an al pune­rilor în funcţiune în etape — ne spunea inginerul-şef al întreprinderii ION LĂN­ŢIŞOR — un an al formă­rii şi sudării colectivului. Şi dacă facem cîteva refe­riri la bilanţul anului pu­tem spune că a­­fost şi un an rodnic : planul produc­ţiei marfă a fost realizat la 19 decembrie, la producţia marfă vîndută şi încasată a fost îndeplinit la 25 de­cembrie ; sarcina de creşte­re a productivităţii muncii a fost depăşită cu circa x0 la sută, iar cheltuielile de producţie au fost reduse cu 250 lei la mia lei producţie marfă. Toate acestea asigu­ră nu numai realizarea, dar şi depăşirea angajamente­lor pe care colectivul­ nos­tru şi le-a luat în întrece­rea socialistă. Iată o carte de vizită care într-adevăr recoman­dă. Adăugind la cifrele de mai sus şi căutările fertile ale specialiştilor de aici şi ale întregului colectiv pen­tru reducerea consumurilor de metal prin extinderea matriţării închise în locul forjării libere, precum şi a asimilării unor repere cu complexităţi şi tehnicităţi ridicate într-un timp rela­tiv scurt, vom avea o ima­gine şi mai completă asu­pra activităţii creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aici. —■ Avînd ca fundament realizările din acest an, cum aţi pregătit producţia anului viitor ? ne-am a­­dresat tovarăşului PARTE­­NIE CAPROIU, inginer şef-adjunct cu producţia. — Prima zi de producţie din 1971 şi în continuare ianuarie şi primul trimes­tru ne-au preocupat mult. Sarcinile de producţie pe 1970 sunt mai mari la noi cu sută la sută comparativ cu 1969. De aceea am ana­lizat şi stabilit din timp condiţiile concrete de exe­cuţie pe fiecare reper în parte. Din cele 30 de tone piese aferente trimestrului I, a căror fabricaţie a în­ceput, mai mult de jumă­tate au şi fost deja execu­tate. De asemenea, piesele turnate din fontă şi oţel vor fi în proporţie de 50 la sută ieşite din turnătorii înainte de 1 ianuarie 1970. Tot pe această linie amin­tim pregătirile din vreme­a documentaţiei şi a S.D.V.­făcute ne-am angajat ca planul fizic la piesele tur­nate să-l depăşim cu 10 la sută şi credem că ne vom ţine de cuvînt. Directorul întreprinderii, inginerul IOAN KUKACS, aprecia că prima garanţie a succeselor viitoare o constituie experienţa do­­bîndită, căutările întregului colectiv pentru asigurarea unei rentabilităţi sporite, încă din acest an au fost asimilate prin execuţie proprie o serie de scule şi dispozitive printre care freze melc şi anumite ti­puri speciale de module mari, freze pentru roţi de lanţ şi altele care au a­­­­jutat colectivului să obţină o producţie ridicată. Toate acestea, alături de măsurile care sunt în curs de aplica­re, vor asigura încă din­ prima zi a producţiei anu­lui 1970 beneficii suplimen­tare. Sarcini deosebite revin muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, de aici şi în ce priveşte creşterea pro­ductivităţii muncii, reduce­rea consumurilor de metal. Productivitatea muncii, după cum ne spunea ingi­nerul PAVEL DECEBAL, şeful serviciului organiza­rea producţiei şi a muncii, urmează să crească faţă de plan pe acest an cu 27 la sută. Angajamentul colecti­vului, formulat cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan este însă de a depăşi a­­ceste sarcini cu încă 6 pro­cente. Pentru a se asigura înfăptuirea angajamentelor, la acest indicator va fi ex­tinsă munca în acord. Co­mitetul de direcție, împre­ună cu comitetul sindicatu­lui s-au gîndit la o serie de măsuri pentru ridicarea măiestriei profesionale a tuturor salariaţilor, întări-GHEORGHE CIORNEI, pre­şedintele comitetului sindi­catului, ne mărturisea că MIHAI ŢINŢAR (Continuare în pag. a 3-a) Redacţia ziaru- u lui nostru exprimă 0 (cele mai călduroa- 0 se mulţumiri cola-0 boratorilor, citito-0 - rilor, tuturor celor Js ) ce i-au adresat fe-» (licitări cu prilejul­ (Anului Nou. I TELEGRA­M A Excelenţei Sale, Generalul NE­WIN, Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane RANGOON In numele poporului­­român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, pri­miţi, Excelenţă, cu ocazia zilei independenţei Uniunii Birmane, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru poporul birman. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în pagina 4-a Probleme"­­ ale dezvoltării Africii

Next