Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-02 / nr. 7089
Marţi dimineaţa, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală, s-au deschis lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de fizică Ampere, reuniune ştiinţifică de mare prestigiu internaţional la care participă peste 600 de savanţi de reputaţie mondială şi specialişti de seamă din peste 30 de ţări ale lumii. Congresul işi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, expresie a preţuirii deosebite care se acordă în România cercetărilor ştiinţifice în general, inclusiv celor de fizică şi de energie nucleară, şi, totodată, a aprecierii de care se bucură peste hotare succesele României în dezvoltarea ştiinţei şi în alte domenii, politica sa de pace şi colaborare internaţională. Congresul internaţional Ampere, este organizat de către Institutul de fizică atomică dinBucureşti, sub egida Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, Academiei, Ministerului învăţămîntului, Consiliului Naţional al Cercetării ştiinţifice, Asociaţiei internaţionale Ampere, Agenţiei internaţionale pentru energia atomică şi Societăţii europene de fizică. In aplauzele asistenţei, în prezidiul Congresului au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodniraş, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, membri ai guvernului, precum şi personalităţi de seamă ale fizicii moderne din ţară şi de peste hotare. (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate țările, unifi vat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7089 • Miercuri 2 septembrie 1970 • Onorată asistenţă. Stimaţi oaspeţi, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez un salut călduros în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi al meu personal, dumneavoastră, parti Tovarăşului TOC DUC THANG Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului LE DUAN Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Tovarăşului TRUONG CHINH Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii dumneavoastră sărbători naţionale — cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii Democrate Vietnam, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam Comitetului Permanent al a ......: Cil ROTiU" rtUu'uot U J.X ci Livyircii', v_-vupiiiuiui vav- 1' ^ blicii Democrate Vietnam și poporului frate vietnamez un salut tovărășesc și cele mai calde felicitări. în sfertul de veac care a trecut de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam, poporul vietnamez a dus, sub conducerea Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, o luptă eroică pentru apărarea libertăţii, independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru făurirea unei vieţi noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de succesele obţinute de poporul vietnamez şi îi urează victorie deplina i înfăptuirea aspiraţiilor sale nobile. Reafirmîndu-şi solidaritatea internaţionalistă cu lupta plină de abnegaţie a bravului popor vietnamez, P.C.R., poporul român îi vor acorda şi în viitor întregul lor sprijin pentru realizarea năzuinţelor sale legitime, pentru restabilirea păcii în Vietnam, încetarea agresiunii imperialiste, retragerea trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din Vietnam şi respectarea dreptului sacru al poporului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară. Folosim acest prilej pentru a ne exprima convingerea că relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, se vor dezvolta tot mai mult spre binele popoarelor român şi vietnamez, al unităţii ţărilor socialiste şi tuturor forţelor antiimperialiste, în interesul socialismului şi păcii în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cipanţilor la cel de-al 16-lea Congres internaţional Ampere de rezonanţe magnetice şi fenomene asociate. Poporul român găzduieşte cu bucurie această reuniune care, prin numărul mare al celor prezenţi — savanţi şi cercetători, oameni de ştiinţă de renume mondial din peste 30 de ţări ale lumii — prin problematica de stringentă actualitate cuprinsă in ordinea de zi se înscrie ca una din manifestările deosebit de importante ale vieţii ştiinţifice internaţionale. Se ştie că dintotdeauna ştiinţa a avut un rol uriaş în viaţa societăţii, în eforturile pentru cunoaşterea tot mai profundă a tainelor universului şi stăpînirea legilor naturii, în accelerarea progresului material şi spiritual al omenirii. Cu atît mai uriaş a devenit rolul ştiinţei astăzi, în epoca vertiginoasei revoluţii tehnico-ştiinţifice contemporane cînd, pe baza descoperirilor savanţilor şi cercetătorilor, omul a pătruns cu temeritate în Cosmos, a ajuns să stăpînească tot mai temeinic tainele atomului. Ştiinţa a devenit în mod nemijlocit în vremurile noastre, o importantă forţă de producţie; încorporarea în practică a rezultatelor ei a determinat o uriaşă creştere a avuţiei materiale a societăţii, o sporire fără precedent a potenţialului de creaţie al popoarelor. Prin influenţa sa hotăritoare asupra vieţii sociale ştiinţa se afirmă tot mai mult drept o imensă binefacere a civilizaţiei. Fizica — domeniu în care dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea — se numără printre sectoarele cele mai avansate ale ştiinţei moderne, aflîndu-se în avangarda cunoaşterii contemporane. Rezultatele obţinute în ramurile fizicii de care vă ocupaţi deschid drumuri şi perspective noi în perfecţionarea tehnicii, a producţiei de bunuri materiale, în realizarea marilor proiecte ştiinţifice ale omenirii contemporane. Problemele care fac obiectul dezbaterilor dumneavoastră reprezintă unul din cele mai noi capitole ale fizicii moderne de o deosebită importanţă pentru cercetarea fundamentală şi aplicativă nucleară, precum şi pentru realizări tehnice de mare anvergură în domeniul electronicii, semiconductorilor, opticii şi în alte domenii. Dacă epoca actuală a înregistrat asemenea mari succese ştiinţifice în slujba progresului, nu putem omite, în acelaşi timp, că evoluţia ştiinţei — şi mai ales descoperirile din domeniul fizicii, în special al celei nucleare — a avut drept corolar crearea unor mijloace de distrugere în masă, a bombei atomice şi cu hidrogen. Aceasta, după părerea noastră, face să crească incomensurabil răspunderea profesională, morală şi socială ce revine astăzi savanţilor şi cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă din întreaga lume — de a face ca roadele gîndirii şi eforturilor lor să nu pericliteze în nici un caz soarta civilizaţiei, viaţa paşnică a popoarelor. Misiunea cea mai nobilă a creatorilor în domeniul ştiinţei este astăzi de a milita pentru ca marile cuceriri ale cunoaşterii ştiinţifice să servească progresului, ridicării nivelului de trai al tuturor popoarelor de pe glob, făuririi unei vieţi mai bune, eliberate de spectrul unor noi războaie mondiale nimicitoare. Noi dăm o deosebită apreciere şi sprijinim din toată inima activitatea cercurilor largi ale savanţilor şi cercetătorilor din toate ţările lumii, care militează neobosit pentru folosirea cuceririlor ştiinţei în scopuri paşnice şi îşi ridică vocea împotriva agresiunii şi războiului, a oricăror acte de folosire a forţei, menite să împiedice mersul înainte al popoarelor spre civilizaţie şi progres. Este ştiut că lumea contemporană este frămîntată astăzi de probleme grave care-şi cer soluţionarea, că opinia publică internaţională, întreaga omenire progresistă luptă pentru excluderea războiului din viaţa societăţii, pentru abolirea politicii de dominaţie şi dictat, pentru afirmarea dreptului la viaţă liberă al fiecărui popor, respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale a statelor, pentru destindere şi securitate. Ştiinţa, cunoaşterea ştiinţifică nu se pot dezvolta decât într-un climat de pace în care toate popoarele — mari şi mici — au posibilitatea să-şi valorifice nestingherit capacităţile creatoare, talentul şi energia, aducîndu-şi contribuţia proprie, originală, la progresul mondial. Tocmai de aceea oamenii de ştiinţă şi cultură nu pot fi decit de partea forţelor care militează pentru zădărnicirea unui nou război mondial, pentru întărirea încrederii şi prieteniei între popoare. Credem că, pe deasupra oricăror deosebiri de orînduire socială, a oricăror diferenţe de concepţii politice, filozofice, religioase, oamenii de ştiinţă trebuie să-şi dea mina, să acţioneze solidar pentru apărarea cuceririlor geniului uman, pentru respectarea principiilor dreptului internaţional, a dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinele, pentru salvgardarea păcii. Una din problemele majore ale epocii noastre, care preocupă în modul cel mai profund omenirea, este oprirea cursei înarmărilor, ce a atins proporţii uriaşe, absorbind anual fonduri de sute de miliarde de dolari, făcînd să se acumuleze cantităţi tot mai mari de arme ultraperfecţionate de distrugere în masă. Nici un om de ştiinţă, conştient de rolul şi menirea sa în societate, nu poate sta departe de această luptă vitală a popoarelor, nu poate pregeta să acţioneze din toate puterile pentru ca mijloacele financiare absorbite de înarmare să fie puse în serviciul bunăstării popoarelor, al înfloririi ştiinţei şi culturii, ocrotirii sănătăţii şi dezvoltării instrucţiei publice, lichidării decalajului care mai desparte astăzi popoarele de pe glob, întăririi securităţii şi păcii mondiale, în opera pe care o întreprinde poporul român — de transformare pe baze noi, socialiste, a întregii societăţi, de făurire a unei economii şi culturi moderne şi prospere — ştiinţa ocupă un loc de însemnătate esenţială. Statul nostru face eforturi deosebite pentru a asigura o largă bază materială muncii de cercetare ştiinţifică, pentru a crea condiţiile materiale necesare desfăşurării cu succes a creaţiei ştiinţifice, pentru formarea şi pregătirea unui număr tot mai mare de cercetători şi oameni de ştiinţă — convins că aceasta reprezintă o condiţie sine qua non a însuşi progresului României. Acordăm o deosebită atenţie cercetării în domeniul fizicii — îndeosebi în domeniul fizicii nucleare şi electronicii — precum şi aplicării în practică a rezultatelor sale, în scopul modernizării continue a întregii economii naţionale. Savanţii şi cercetătorii din ţara noastră, continuînd valoroasele tradiţii ale şcolii ştiinţifice româneşti din trecut, au adus şi aduc o contribuţie de seamă la eforturile generale ale poporului pentru propulsarea ţării pe căile progresului şi civilizaţiei, îşi dau aportul la îmbogăţirea continuă a patrimoniului ştiinţei internaţionale. Considerăm că dezvoltatarea largă a colaborării multilaterale între toate statele lumii este unul din factorii primordiali ai progresului, ai consolidării păcii şi încrederii internaţionale. In acest spirit, România intensifică şi adînceşte în mod consecvent schimburile sale culturale şi ştiinţifice cu celelalte ţări ale lumii. Statul nostru sprijină şi încurajează contactele dintre oamenii de cultură, dintre savanţii care lucrează în domeniul fizicii şi în alte sectoare ale cercetării ştiinţifice, promovează cooperarea lor pe plan internaţional în realizarea marilor obiective pe care şi le propune ştiinţa românească şi mondială, în înfăptuirea unui climat de încredere şi colaborare între naţiuni. îmi exprim speranţa că această importantă reuniune internaţională va contribui la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre oamenii de ştiinţă, la dezvoltarea colaborării tehnico-ştiinţifice internaţionale, la progresul general al ştiinţei moderne, spre binele întregii umanităţi. Urez succes deplin lucrărilor Congresului dumneavoastră 1 6 pagini 30 bani Deschiderea lucrărilor celui de-al XVI-lea Congres internaţional de fizică Ampere Cuvîntarea de salut a preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu întreţinîndu-se cu un grup de participanţi la congres La cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi, un nou cargou trece prin operaţiunile de montaj înainte de a fi livrat beneficiarilor. Se împlineşte, astfel, treptat, şi planul producţiei marfă, vîndută şi încasată, completîndu-se bilanţul pozitiv conturat prin lansarea la apă, în august, a celei de a 8-a nave, ultima din planul lui 1970 Autostrada Bucureşti-Otopeni-Snagova. O modernă arteră de circulaţie rutieră, pe cale de a suferi de... „tromboză“ • Autostrada, este frumoasă, însă prezintă unele semne de „anemie“• După „recepţionarea“ asfaltării vor începe „lucrările“ de tasare... • La buletinul hidrologic« va fi transmisă şi cota de la... Otopeni ? • Nici proiectanţii, nici constructorii, nu s-au gîndit la... lucrurile mărunte • Din buzunarul cui se vor plăti milioanele necesare pentru repararea unei autostrăzi noi ? De la poarta de nord a Capitalei, spre locurile de agrement din Pădurea Băneasa, mai apoi pînă la moderna aerogară a Otopenilor, iar zilele acestea pînă la imensul „plămîn al Bucureștilor“ — Snagovul —, au fost trasate succesiv tronsoanele unei autostrăzi, care, după cum se prevede, va ajunge în anii următori pînă la Ploiești. Efort financiar justificat, pe care statul îl face pentru îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe această importantă arteră de interes internaţional. Numai pentru construcţia ultimei secţiuni, în lungime de 18,4 km, dată în exploatare la 18 august, au fost alocate fonduri de investiţii în valoare de 41 972 000 lei. Adică, în medie, 2 281 lei pentru fiecare metru de autostradă cu patru benzi ! După cum se ştie, intrarea unui obiectiv în funcţiune înainte de termen reprezintă, din mai multe puncte de vedere, un element de eficienţă. Cele 70 de zile avans, cu care lucrătorii de la întreprinderea de construcţii speciale în transporturi Bucureşti au dat în exploatare autostrada pe distanţa Otopeni- Snagov, semnificau deci, nu numai uşurarea transportului rutier între Ploieşti şi Capitală şi descongestionarea variantei „Buftea“ a drumului naţional nr. 1 ci şi o economie de investiţii, prin dirijarea forţei de muncă şi a utilajelor spre alte şantiere. La numai cîteva zile după ce în presă au apărut ştiri şi reportaje despre darea în folosinţă a modernei autostrăzi, la redacţie au început să sosească scrisori prin care se arăta că nu peste tot acostamentele şi umpluturile au fost făcute de bună calitate, că pe unele porţiuni asfaltul prezintă denivelări şi hopuri (ceea ce am remarcat şi noi la kilometrul 17,4 — în preajma staţiei „Fabrica de vară“ — ; la km 24,2 ; la km 26,8 ; la km 27,4 — în sensul dinspre Ploieşti), că eleganta tăietură a fostului „S“ dublu de la podul Tîncăbeşti se va transforma în curînd într-o „trambulină“ de loc agreabilă pentru autoturisme, autobuze şi pasagerii lor. După cum era şi firesc, am adus aceasta la cunoştinţa unor tovarăşi din conducerea Direcţiei generale a drumurilor din Ministerul Transporturilor — respectiv, inginerii Benone Săvulescu, director tehnic şi Ioan Vlădescu, şeful serviciului investiţii — precum şi tovarăşului ing. Nicolae Stere, şeful Departamentului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene. Ni s-a spus că în zona corecţiei de la Tîncăbeşti vor mai avea loc tasări, după care se va mai turna un strat de uzură, că aici vor fi plantate avertizoare cu „loc periculos“, că, în general, drumul mai trebuie lăsat „să lucreze“ încă vreo 30 de zile, şi apoi să se cureţe („pentru că numai din compresor nu merge“), să se facă remedieri, decupări etc., că mai sînt de executat lucrările finisaj. In sfîrşit, ca o „motivare“ ni s-a spus că lucrarea nu a fost încă recepţionată. Nu am insistat asupra ultimei faze — recepţia. In primul rînd pentru faptul, bine cunoscut, că la orice şosea modernă sunt prevăzute, prin proiect, lucrările de tasare a terenului înainte şi nu după turnarea asfaltului. In al doilea rînd, pentru că dacă se aşteaptă noi tasări, imdiferent dacă recepţia va avea loc după 30 sau 90 de zile de exploatare, nimeni nu este sigur că tasările nu vor mai continua şi după încheierea Ultimului act. De ce ? Pentru că, ne-am convins că, pe parcursul execuţiei, au existat şi pe Ing. ARTUR IOAN (Continuare în pag. 2-a) PROTECŢIA MUNCII Pentru schilodirea unui om, vinovaţii 79 au fost sancţionaţi cu... mustrare Echipa de constructori condusă de Vasile Giurcă a fost surprinsă de organele Inspectoratului judeţean pentru protecţia muncii „executînd“ lucrări la înălţime fără centuri de siguranţă. Cîţiva lucrători „mai curajoşi“ făceau exchibiţii ca la circ. Bineînţeles că în loc de aplauze protagoniştii s-au ales cu sancţiunile legale. Intr-un singur raid — şi nu primul de acest fel al organului de control amintit — au fost găsiţi la întreprinderea 12 construcţii-montaj din Constanţa 32 de lucrători care nu respectau — voit sau în necunoştinţă de cauză — regulile de protecţie a muncii. De altfel, în această întreprindere aproape că n-a existat lună în care să nu se fi înregistrat cite un accident soldat cu incapacitate temporară de lucru. După cum recunoaşte şi inginerul Ilarie Dudă, şeful compartimentului de protecţie a muncii al întreprinderii, cele mai multe accidente se datorează superficialităţii cu care sunt privite problemele legate de tehnica securităţii la punctele de lucru de pe şantiere, cit şi faptului că acţiunile educative şi de instruire au un caracter formal; nimeni nu se interesează de conţinutul acestora, nu urmăreşte eficienţa lor în munca zilnică. Un caz tipic pentru lipsa de responsabilitate cu care privesc protecţia muncii cadrele de conducere din compartimentele de lucru ale acestei întreprinderi îl constituie accidentarea betonistului Ion Vernica. In timp ce lucra la finisajul unei plăci de beton la 10,5 metri înălţime, fără îngrădire şi fără centură de siguranţă, lui Vernica i-a fost adus un tomberon prin care l-a stînjenit şi a făcut un pas alături... în gol. Betonistul s-a ales cu grave traumatisme şi contuzii ale coloanei cervicale şi dorso-lombare. Vinovaţi ? In primul rînd şeful de lot, inginerul Virgil Dincă, pentru că schimbîndu-se tehnologia (de la banda transportoare, la lucrul cu macaraua) nu a schimbat şi fişa tehnologică pe baza căreia maistrul Vasile Velicu urma să facă instructajul noului mod de lucru. O vină o are, de asemenea, şi şeful de echipă Toma Diaconu pentru că l-a lăsat pe betonist să lucreze la înălţime fără centură. Ba mai mult, un muncitor, Mihai Cehan, a fost pus să semnalizeze fără să aibă habar de mișcările macaralei. Iată, așa-GHEORGHE DIMA corespondent al ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-a)