Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-02 / nr. 7089

Marţi dimineaţa, în sala Palatului Republi­cii Socialiste România din Capitală, s-au des­chis lucrările celui de-al XVI-lea Congres inter­naţional de fizică Am­pere, reuniune ştiinţifică de mare prestigiu in­ternaţional la care par­ticipă peste 600 de sa­vanţi de reputaţie mon­dială şi specialişti de seamă din peste 30 de ţări ale lumii. Congresul işi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România. Nicolae Ceauşescu, expresie a preţuirii deosebite care se acordă în România cercetărilor ştiinţifice în general, inclusiv celor de fizică şi de energie nucleară, şi, totodată, a aprecierii de care se bucură peste hotare succesele României în dezvoltarea ştiinţei şi în alte domenii, politica sa de pace şi colaborare in­ternaţională. Congresul internaţional Ampere, este organizat de către Institutul de fizică atomică din­­Bucu­reşti, sub egida Comite­tului de Stat pentru E­­nergia Nucleară, Acade­miei, Ministerului învă­­ţămîntului, Consiliului Naţional al Cercetării şti­inţifice, Asociaţiei inter­naţionale Ampere, A­­genţiei internaţionale pentru energia atomică şi Societăţii europene de fizică. In aplauzele asistenţei, în prezidiul Congresului au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodniraş, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, mem­bri ai guvernului, pre­cum şi personalităţi de seamă ale fizicii moder­ne din ţară şi de peste hotare. (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ț­ările, unifi­ vat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7089 • Miercuri 2 septembrie 1970 • Onorată asistenţă. Stimaţi oaspeţi, îmi este deosebit de plă­cut să vă adresez un salut călduros în numele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, al gu­vernului şi al meu perso­nal, dumneavoastră, parti­ Tovarăşului TOC DUC THANG Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului LE DUAN Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Tovarăşului TRUONG CHINH Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii dumneavoastră sărbători naţionale — cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii Democrate Vietnam, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste Ro­mânia, al întregului popor român și al nostru per­sonal, vă transmitem dumneavoastră și, prin dum­neavoastră, Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam Comitetului Permanent al a ....­..: Cil ROTiU" rtUu'uot U J.X ci Livyircii'­, v_-vupiiiuiui vav- 1' ^ blicii Democrate Vietnam și poporului frate viet­namez un salut tovărășesc și cele mai calde felici­tări. în sfertul de veac care a trecut de la proclama­rea Republicii Democrate Vietnam, poporul vietnamez a dus, sub conducerea Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, o luptă eroică pentru apărarea liber­tăţii, independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru făurirea unei vieţi noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de succesele obţinute de po­porul vietnamez şi îi urează victorie deplina i în­făptuirea aspiraţiilor sale nobile. Reafirmîndu-şi solidaritatea internaţionalistă cu lupta plină de abnegaţie a bravului popor vietnamez, P.C.R., poporul român îi vor acorda şi în viitor întregul lor sprijin pentru realizarea năzuinţelor sale legitime, pen­tru restabilirea păcii în Vietnam, încetarea agresiunii­­ imperialiste, retragerea trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din Vietnam şi respectarea dreptului sacru al po­porului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară. Folosim acest prilej pentru a ne exprima convin­­gerea că relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare fră­ţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, dintre Republica So­cialistă România şi Republica Democrată Vietnam, se vor dezvolta tot mai mult spre binele popoarelor ro­mân şi vietnamez, al unităţii ţărilor socialiste şi tutu­ror forţelor antiimperialiste, în interesul socialismu­lui şi păcii în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cipanţilor la cel de-al 16-lea Congres internaţio­nal Ampere de rezonanţe magnetice şi fenomene a­­sociate. Poporul român găzduieş­te cu bucurie această re­uniune care, prin numărul mare al celor prezenţi — savanţi şi cercetători, oa­meni de ştiinţă de renume mondial din peste 30 de ţă­ri ale lumii — prin pro­blematica de stringen­tă actualitate cuprinsă in ordinea de zi se înscrie ca una din manifestările deo­sebit de importante ale vie­ţii ştiinţifice internaţionale. Se ştie că dintotdeauna ştiinţa a avut un rol uriaş în viaţa societăţii, în efor­turile pentru cunoaşterea tot mai profundă a tainelor universului şi stăpînirea legilor naturii, în accelera­rea progresului material şi spiritual al omenirii. Cu atît mai uriaş a devenit rolul ştiinţei astăzi, în epo­ca vertiginoasei revoluţii tehnico-ştiinţifice contem­porane cînd, pe baza des­coperirilor savanţilor şi cercetătorilor, omul a pă­truns cu temeritate în Cos­mos, a ajuns să stăpîneas­­că tot mai temeinic tainele atomului. Ştiinţa a devenit în mod nemijlocit în vre­murile noastre, o impor­tantă forţă de producţie; încorporarea în practică a rezultatelor ei a determi­nat o uriaşă creştere a avu­ţiei materiale a societăţii, o sporire fără precedent a potenţialului de creaţie al popoarelor. Prin influenţa sa hotăritoare asupra vieţii sociale ştiinţa se afirmă tot mai mult drept o imensă binefacere a civilizaţiei. Fizica — domeniu în ca­re dumneavoastră vă des­făşuraţi activitatea — se numără printre sectoarele cele mai avansate ale ştiin­ţei moderne, aflîndu-se în avangarda cunoaşterii contemporane. Rezultatele obţinute în ramurile fizicii de care vă ocupaţi deschid drumuri şi perspective noi în perfecţionarea tehnicii, a producţiei de bunuri ma­teriale, în realizarea ma­rilor proiecte ştiinţifice ale omenirii contemporane. Problemele care fac obiec­tul dezbaterilor dumnea­voastră reprezintă unul din cele mai noi capitole ale fi­zicii moderne de o deose­bită importanţă pentru cer­cetarea fundamentală şi a­­plicativă nucleară, precum şi pentru realizări tehnice de mare anvergură în do­meniul electronicii, semi­­conductorilor, opticii şi în alte domenii. Dacă epoca actuală a în­registrat asemenea mari succese ştiinţifice în sluj­ba progresului, nu putem omite, în acelaşi timp, că evoluţia ştiinţei — şi mai ales descoperirile din do­meniul fizicii, în special al celei nucleare — a avut drept corolar crearea unor mijloace de distrugere în masă, a bombei atomice şi cu hidrogen. Aceasta, după părerea noastră, face să crească incomensurabil răspunderea profesională, morală şi socială ce revine astăzi savanţilor şi cercetă­torilor, oamenilor de ştiin­ţă din întreaga lume — de a face ca roadele gîndirii şi eforturilor lor să nu peri­cliteze în nici un caz soar­ta civilizaţiei, viaţa paşni­că a popoarelor. Misiunea cea mai nobilă a creatori­lor în domeniul ştiinţei este astăzi de a milita pentru ca marile cuceriri ale cunoaş­terii ştiinţifice să serveas­că progresului, ridicării ni­velului de trai al tuturor popoarelor de pe glob, fău­ririi unei vieţi mai bune, e­­liberate de spectrul unor noi războaie mondiale ni­micitoare. Noi dăm o deo­sebită apreciere şi spriji­nim din toată inima activi­tatea cercurilor largi ale sa­vanţilor şi cercetătorilor din toate ţările lumii, care militează neobosit pentru folosirea cuceririlor ştiinţei în scopuri paşnice şi îşi ri­dică vocea împotriva agre­siunii şi războiului, a ori­căror acte de folosire a forţei, menite să împiedice mersul înainte al popoare­lor spre civilizaţie şi pro­gres. Este ştiut că lumea con­temporană este frămîntată astăzi de probleme grave care-şi cer soluţionarea, că opinia publică internaţio­nală, întreaga omenire pro­gresistă luptă pentru ex­cluderea războiului din viaţa societăţii, pentru abo­lirea politicii de domina­ţie şi dictat, pentru afir­marea dreptului la viaţă liberă al fiecărui popor, respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale a statelor, pentru destin­dere şi securitate. Ştiinţa, cunoaşterea ştiinţifică nu se pot dezvolta decât într-un climat de pace în care toate popoarele — mari şi mici — au posibi­litatea să-şi valorifice nes­tingherit capacităţile crea­toare, talentul şi energia, aducîndu-­şi contribuţia proprie, originală, la pro­gresul mondial. Tocmai de aceea oamenii de ştiinţă şi cultură nu pot fi decit de partea forţelor care militează pentru zădărni­cirea unui nou război mon­dial, pentru întărirea în­crederii şi prieteniei între popoare. Credem că, pe deasupra oricăror deosebiri de orînduire socială, a oricăror diferenţe de con­cepţii politice, filozofice, religioase, oamenii de ştiinţă trebuie să-şi dea mina, să acţioneze soli­dar pentru apărarea cu­ceririlor geniului uman, pentru respectarea prin­cipiilor dreptului inter­naţional, a dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinele, pentru salvgardarea păcii. Una din problemele ma­jore ale epocii noastre, care preocupă în modul cel mai profund omenirea, este oprirea cursei înar­mărilor, ce a atins pro­porţii uriaşe, absorbind anual fonduri de sute de miliarde de dolari, făcînd să se acumuleze cantităţi tot mai mari de arme ul­­traperfecţionate de dis­trugere în masă. Nici un om de ştiinţă, conştient de rolul şi menirea sa în societate, nu poate sta de­parte de această luptă vi­tală a popoarelor, nu poate pregeta să acţioneze din toate puterile pentru ca mijloacele financiare ab­sorbite de înarmare să fie puse în serviciul bunăstă­rii popoarelor, al înfloririi ştiinţei şi culturii, ocroti­rii sănătăţii şi dezvoltării instrucţiei publice, lichi­dării decalajului care mai desparte astăzi popoarele de pe glob, întăririi secu­rităţii şi păcii mondiale, în opera pe care o între­prinde poporul român — de transformare pe baze noi, socialiste, a întregii societăţi, de făurire a unei economii şi culturi moder­ne şi prospere — ştiinţa ocupă un loc de însemnă­tate esenţială. Statul nos­tru face eforturi deosebite pentru a asigura o largă bază materială muncii de cercetare ştiinţifică, pen­tru a crea condiţiile ma­teriale necesare desfăşu­rării cu succes a creaţiei ştiinţifice, pentru formarea şi pregătirea unui număr tot mai mare de cercetă­tori şi oameni de ştiinţă — convins că aceasta repre­zintă o condiţie sine qua non a însuşi progresului României. Acordăm o deo­sebită atenţie cercetării în domeniul fizicii — îndeo­sebi în domeniul fizicii nucleare şi electronicii — precum şi aplicării în practică a rezultatelor sale, în scopul modernizării con­tinue a întregii economii naţionale. Savanţii şi cer­cetătorii din ţara noastră, continuînd valoroasele tra­diţii ale şcolii ştiinţifice româneşti din trecut, au adus şi aduc o contribu­ţie de seamă la eforturile generale ale poporului pentru propulsarea ţării pe căile progresului şi civi­lizaţiei, îşi dau aportul la îmbogăţirea continuă a patrimoniului ştiinţei in­ternaţionale. Considerăm că dezvolta­­tarea largă a colaborării multilaterale între toate statele lumii este unul din factorii primordiali ai pro­gresului, ai consolidării păcii şi încrederii interna­ţionale. In acest spirit, Ro­mânia intensifică şi adîn­­ceşte în mod consecvent schimburile sale culturale şi ştiinţifice cu celelalte ţări ale lumii. Statul nostru sprijină şi încurajează con­tactele dintre oamenii de cultură, dintre savanţii care lucrează în domeniul fizicii şi în alte sectoare ale cer­cetării ştiinţifice, promo­vează cooperarea lor pe plan internaţional în rea­lizarea marilor obiective pe care şi le propune ştiin­ţa românească şi mon­dială, în înfăptuirea unui climat de încredere şi co­laborare între naţiuni. îmi exprim speranţa că această importantă reu­niune internaţională va contribui la mai buna cu­noaştere şi apropiere din­tre oamenii de ştiinţă, la dezvoltarea colaborării tehnico-ştiinţifice interna­ţionale, la progresul ge­neral al ştiinţei moderne, spre binele întregii uma­nităţi. Urez succes deplin lu­crărilor Congresului dum­neavoastră 1­ 6 pagini 30 bani Deschiderea lucrărilor celui de-al XVI-lea Congres internaţional de fizică Ampere Cuvîntarea de salut a preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu întreţinîndu-se cu un grup de participanţi la congres La cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi, un nou cargou trece prin operaţiunile de montaj înainte de a fi livrat beneficiarilor. Se împlineşte, astfel, treptat, şi planul pro­ducţiei marfă, vîndută şi încasată, completîndu-se bilanţul pozitiv conturat prin lansarea la apă, în august, a celei de a 8-a nave, ultima din planul lui 1970 Autostrada Bucureşti-Otopeni-Snagova. O modernă arteră de circulaţie rutieră, pe cale de a suferi de... „tromboză“ • Autostrada, este frumoasă, însă prezintă u­­nele semne de „anemie“• După „recepţionarea“ asfaltării vor începe „lucrările“ de tasare... • La buletinul hidrologic« va fi transmisă şi cota de la... Otopeni ? • Nici proiectanţii, nici construc­torii, nu s-au gîndit la... lucrurile mărunte • Din buzunarul cui se vor plăti milioanele nece­sare pentru repararea unei autostrăzi noi ? De la poarta de nord a Capitalei, spre locurile de agrement din Pădurea Bă­­neasa, mai apoi pînă la moderna aerogară a Oto­­penilor, iar zilele acestea pînă la imensul „plămîn al Bucureștilor“ — Snagovul —, au fost trasate succesiv tronsoanele unei autostrăzi, care, după cum se preve­de, va ajunge­ în anii ur­mători pînă la Ploiești. E­­fort financiar justificat, pe care statul îl face pentru îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe această importantă arteră de inte­res internaţional. Numai pentru construcţia ultimei secţiuni, în lungime de 18,4 km, dată în exploatare la 18 august, au fost alocate fonduri de investiţii în va­loare de 41 972 000 lei. A­­dică, în medie, 2 281 lei pentru fiecare metru de autostradă cu patru benzi ! După cum se ştie, intra­rea unui obiectiv în func­ţiune înainte de termen reprezintă, din mai multe puncte de vedere, un ele­ment de eficienţă. Cele 70 de zile avans, cu care lu­crătorii de la întreprinde­rea de construcţii speciale în transporturi Bucureşti au dat în exploatare auto­strada pe distanţa Otopeni- Snagov, semnificau deci, nu numai uşurarea tran­sportului rutier între Plo­ieşti şi Capitală şi descon­gestionarea variantei „Buf­tea“ a drumului naţional nr. 1 ci şi o economie de investiţii, prin dirijarea forţei de muncă şi a utila­jelor spre alte şantiere. La numai cîteva zile după ce în presă au apă­rut ştiri şi reportaje des­pre darea în folosinţă a modernei autostrăzi, la re­dacţie au început să so­sească scrisori prin care se arăta că nu peste tot acostamentele şi umplutu­rile au fost făcute de bună calitate, că pe unele por­ţiuni asfaltul prezintă de­nivelări şi hopuri (ceea ce am remarcat şi noi la kilo­metrul 17,4 — în preajma staţiei „Fabrica de vară“ — ; la km 24,2 ; la km 26,8 ; la km 27,4 — în sen­sul dinspre Ploieşti), că e­­leganta tăietură a fostului „S“ dublu de la podul Tîn­­căbeşti se va transforma în curînd într-o „trambu­lină“ de loc agreabilă pen­tru autoturisme, autobuze şi pasagerii lor. După cum era şi firesc, am adus a­­ceasta la cunoştinţa unor tovarăşi din conducerea Direcţiei generale a dru­murilor din Ministerul Transporturilor — respec­tiv, inginerii Benone Săvu­­lescu, director tehnic şi Ioan Vlădescu, şeful servi­ciului investiţii — precum şi tovarăşului ing. Nicolae Stere, şeful Departamentu­lui Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene. Ni s-a spus că în zona corecţiei de la Tîncăbeşti vor mai avea loc tasări, după care se va mai turna un strat de uzură, că aici vor fi plantate avertizoare cu „loc periculos“, că, în general, drumul mai tre­buie lăsat „să lucreze“ încă vreo 30 de zile, şi apoi să se cureţe („pentru că nu­mai din compresor nu merge“), să se facă reme­dieri, decupări etc., că mai sînt de executat lu­crări­le finisaj. In sfîrşit, ca o „motivare“ ni s-a spus că lucrarea nu a fost încă recepţionată. Nu am insistat asupra ultimei faze — recepţia. In primul rînd pentru faptul, bine cunoscut, că la orice şosea modernă sunt prevăzute, prin proiect, lu­crările de tasare a tere­nului înainte şi nu după turnarea asfaltului. In al doilea rînd, pentru că dacă se aşteaptă noi tasări, im­diferent dacă recepţia va avea loc după 30 sau 90 de zile de exploatare, nimeni nu este sigur că tasările nu vor mai continua şi după încheierea Ultimului act. De ce ? Pentru că, ne-am convins că, pe parcursul execuţiei, au existat şi pe­ Ing. ARTUR IOAN (Continuare în pag. 2-a) P­ROTECŢIA MUNCII Pentru schilodirea unui om, vinovaţii 7­9 au fost sancţionaţi cu... mustrare Echipa de constructori condusă de Vasile Giurcă a fost surprinsă de orga­nele Inspectoratului jude­ţean pentru protecţia mun­cii „executînd“ lucrări la înălţime fără centuri de siguranţă. Cîţiva lucrători „mai curajoşi“ făceau ex­­chibiţii ca la circ. Bineîn­ţeles că în loc de aplauze protagoniştii s-au ales cu sancţiunile legale. Intr-un singur raid — şi nu primul de acest fel al organului de control amintit — au fost găsiţi la întreprinde­rea 12 construcţii-montaj din Constanţa 32 de lucră­tori care nu respectau — voit sau în necunoştinţă de cauză — regulile de protecţie a muncii. De alt­fel, în această întreprinde­re aproape că n-a existat lună în care să nu se fi în­registrat cite un accident soldat cu incapacitate tem­porară de lucru. După cum recunoaşte şi inginerul Ilarie Dudă, şe­ful compartimentului de protecţie a muncii al în­treprinderii, cele mai mul­te accidente se datorează superficialităţii cu care sunt privite problemele le­gate de tehnica securităţii la punctele de lucru de pe şantiere, cit şi faptului că acţiunile educative şi de instruire au un caracter formal; nimeni nu se inte­resează de conţinutul aces­tora, nu urmăreşte eficien­ţa lor în munca zilnică. Un caz tipic pentru lip­sa de responsabilitate cu care privesc protecţia mun­cii cadrele de conducere din compartimentele de lucru ale acestei întreprin­deri îl constituie acciden­­tarea betonistului Ion Ver­­nica. In timp ce lucra la fini­sajul unei plăci de beton la 10,5 metri înălţime, fără îngrădire şi fără centură de siguranţă, lui Vernica i-a fost adus un tomberon prin care l-a stînjenit şi a făcut un pas alături... în gol. Betonistul s-a ales cu grave traumatisme şi con­tuzii ale coloanei cervicale şi dorso-lombare. Vinova­ţi ? In primul rînd şeful de lot, inginerul Virgil Dincă, pentru că schim­­bîndu-se tehnologia (de la banda transportoare, la lu­crul cu macaraua) nu a schimbat şi fişa tehnologi­că pe baza căreia maistrul Vasile Velicu urma să facă instructajul noului mod de lucru. O vină o are, de a­­semenea, şi şeful de echi­pă Toma Diaconu pentru că l-a lăsat pe betonist să lucreze la înălţime fără centură. Ba mai mult, un muncitor, Mihai Cehan, a fost pus să semnalizeze fără să aibă habar de miș­cările macaralei. Iată, așa-GHEORGHE DIMA corespondent al ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-a)

Next