Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-04 / nr. 7193

Proletari din toate ţările, uniţi va !ŢARA ÎNTREAGĂ -la prima tangenţă cu CINCINALUL Cu anul 1971 începe un nou cincinal, o etapă nouă a dezvoltării noastre econo­mice şi sociale, menită să ridice pe cul­mi şi mai înalte patria noastră socialistă, încă din primele zile ale noului an în cetăţile industriale ale ţării, la Galaţi, Hunedoara, Baia Mare, Reşiţa, la Sibiu şi Craiova, la Piteşti şi Borzeşti, la Bra­şov, Bucureşti sau Cluj — peste tot acolo unde „focul continuu“ nu se stinge nicio­dată, oamenii muncii au dat contur pri­melor roade ale actualului cincinal. Pre­zenţi la faţa locului corespondenţii noş­tri judeţeni ne-au transmis . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7193 ■ Luni 4 ianuarie 1971 ■ 4 pagini 30 bani Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri remar­cabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfîrşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bo­gat.­ în aceşti ani, România socia­listă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi mo­dernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. în această pe­rioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pen­siile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuin­ţe. Statul nostru socialist a alo­cat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învăţămîntului, cul­turii, ocrotirii sănătăţii. Putem spune că întregul program de e­­dificare economică şi socială a­­doptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari econo­miei naţionale şi populaţiei. Poporul nos­tru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fier­binte. In ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat econo­miei naţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizio­nării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orînduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole în mer­sul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobo­site desfăşurate de clasa muncitoare, de ţără­nime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspi­raţiilor celor mai arzătoare ale poporului nos­tru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste reali­zări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetăţeni, cele mai sincere şi cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm în­­tr-o nouă etapă a dezvoltării economice şi so­­cial-culturale a ţării, concretizată în prevede­rile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un ni­vel superior a întregii economii naţionale, atît ca potenţial, dar mai ales din punct de ve­dere calitativ, îndeplinirea planului de stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Na­ţională — va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ pro­gram. Au fost luate — şi se vor lua în con­tinuare — măsuri pentru perfecţionarea acti­vităţii economice, pentru creşterea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la apli­carea măsurilor pentru ridicarea nivelului a­­griculturii, atit prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cît şi prin perfecţionarea orga­nizării, conducerii şi planificării producţiei. In centrul preocupărilor partidului şi statu­lui nostru va sta grija pentru satisfacerea în­­tr-un grad tot mai înalt a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante. In cursul anului 1971, ca şi în ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi financiare, ve­nituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie so­cialistă au drept ţel major bunăstarea oameni­lor muncii, asigurarea accesului tuturor mem­brilor societăţii la binefacerile civilizaţiei mo­derne, dezvoltarea multilaterală a personalită­ţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi proprietari ai mij­loacelor de producţie — o activitate susţinută, o contribuţie activă la soluţionarea probleme­lor generale ale vieţii economice, politice şi so­ciale. Perfecţionarea organizării şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru participarea efectivă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea producţiei, la acti­vitatea tuturor organismelor sociale, la ela­borarea şi înfăptuirea întregii politici de con­strucţie socialistă. Mersul înainte al României spre progres şi prosperitate este astfel rezul­tatul nemijlocit al creaţiei conştiente a poporu­lui, deplin suveran în ţara sa, stăpîn pe desti­nele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puternică, avem o perspectivă clară, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid comunist, strins legat de clasa muncitoare, de masele largi ale oamenilor muncii, trup din trupul poporului, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică condu­cătoare a societăţii socialiste, călăuzindu-se după legile generale ale noii orînduiri, după învăţătura marxist-leninistă aplicată creator la condiţiile istorice şi sociale ale României. Sem­nificaţia deosebită a noului an este accentuată şi prin faptul că în 1971 vom aniversa semi­centenarul Partidului Comunist Român, a că­rui glorioasă existenţă demonstrează că idea­lul suprem al comuniştilor români a fost şi rămîne slujirea devotată a poporului în mij­locul căruia s-au născut, asigurarea libertăţii şi prosperităţii patriei, a viitorului ei fericit. Dragi tovarăşi, Anul 1970 a fost un an bogat în eveni­mente internaţionale. Deşi cercurile imperia­liste au întreprins o serie de acţiuni menite să pună în pericol cauza păcii, securitatea po­poarelor, să agraveze încordarea pe arena mon­dială, putem afirma că linia dominantă a evo­luţiei internaţionale au constituit-o succesele forţelor progresiste în lupta pentru înlăturarea pericolului unui nou război, pentru destindere şi colaborare. Viaţa a adus noi şi noi dovezi că popoarele lumii doresc cu ardoare să tră­iască liber şi independent, că ele sînt hotărîte să nu mai admită politica imperialistă de do­minaţie, dictat şi agresiune, să lupte pentru ca toate naţiunile să poată colabora în deplină egalitate, în folosul propriu al progresului ge­neral, în anul 1970, Republica Socialistă România, credincioasă politicii sale de pace, securitate, pătrunsă de un înalt spirit de răspundere faţă de soarta poporului român şi a păcii mondiale, a desfăşurat o intensă activitate internaţio­nală. S-au lărgit relaţiile de prietenie şi colabo­rare ale ţării noastre cu toate statele socialiste, s-a dezvoltat cooperarea noastră cu numeroase ţări ale lumii. în acest an au avut loc schim­buri de vizite, contacte şi întîlniri între repre­zentanţii României şi ai unui mare număr de state de pe toate continentele. S-au dezvoltat raporturile dintre Partidul Comunist Român şi celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale frontului an­­tiimperialist. Ţara noastră a depus eforturi susţinute pentru normalizarea situaţiei pe con­tinent şi înfăptuirea securităţii europene, pentru crearea unui climat care să favorizeze o largă şi fructuoasă cooperare între state. în acelaşi timp, am acţionat consecvent pentru stingerea focarelor de război şi încordare care periclitea­­­ză securitatea şi liniştea omenirii, pentru rezol­varea paşnică a litigiilor internaţionale. Ca rezul­tat al politicii şi activităţii sale,Republica Socia­listă România se bucură de prestigiu şi simpatie în rîndul tuturor popoarelor, are prieteni pe toate meridianele globului, ocupă un loc de cinste în viaţa internaţională. Intrăm în noul an cu hotărîrea fermă de a extinde şi mai mult re­laţiile de prietenie, alianţă şi colabo­rare cu toate ţările socialiste, de a face totul pentru întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial so­cialist, a mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. In acelaşi timp, acţionînd în spiritul coexis­tenţei paşnice, vom lărgi legăturile economice, politice, tehnico-ştiinţi­­fice şi culturale cu toate ţările lu­mii, fără deosebire de orînduire so­cială. Vom milita neabătut pentru ca în raporturile dintre state să triumfe principiile egalităţii în drep­turi, încrederii şi stimei reciproce, pentru ca fiecare popor să se poată bucura nestingherit de dreptul sacru de­­a-­i hotărî singur soarta, cores­punzător voinţei, intereselor şi as­piraţiilor naţionale. Ne vom con­sacra eforturile şi în anul ce vine luptei pentru stingerea focarelor de război şi a conflictelor din Indo­china şi Orientul Apropiat, pentru împlinirea idealurilor de progres, pace şi securitate ale omenirii contemporane. Fie ca anul 1971 să aducă poporu­lui român noi înfăptuiri în opera de făurire a societăţii socialiste, multilateral dezvoltate, în ridicarea bunăstării sale materiale şi spiri­tuale, să marcheze succese şi mai mari în lupta popoarelor pentru progres, libertate, independenţă şi colaborare, să aducă noi victorii forţelor so­cialismului şi păcii. In această noapte de sărbătoare vă urez din adincul inimii­­ dumneavoastră, muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, tuturor celor care prin activita­tea şi eforturile lor înalţă luminosul edificiu al României socialiste — un an nou fericit, multă sănătate, împlinirea tuturor dorinţelor, realizări cît mai mari în muncă şi viaţă. La mulţi ani, dragi compatrioţi ! HUNEDOARA Semne bune anul­are In primele trei zile din noul an jurnaliştii hunedoreni au elaborat peste prevederile planu­lui 60 de tone de fontă. Cele dinţii şarje ale nou­lui cincinal poartă sem­nătura prim-jurnalistu­­lui Gheorghe Schnell şi a celor din echipa con­dusă de Lucian Ionescu Deosebit de rodnică a fost şi activitatea tutu­ror formaţiilor de lucru din cele trei oţelării. Un prim bilanţ: 400 de to­ne de metal Înscrise pe graficul întrecerii. Semne bune anul­are şi în celelalte sectoare de bază ale combinatu­lui. Cocsarii, aglomera­­toriştii au raportat, de asemenea, depăşirea sar­cinilor încredinţate. După trei zile in secto­rul laminoare s-a reali­zat un plus de producţie de 320 tone. ALEXANDRU NAGY Foto: Emil Sirzea • GALAŢI Succese pe întregul flux Măsurile tehnico-organizatorice menite să creeze condiţiile necesare trecerii cu succes la producţia acestui an s-au dovedit rodnice pe întregul flux al Combinatului siderurgic de la Galaţi, începind de la 31 decembrie 1970, orele 23, şi pină în ziua de 3 ianuarie 1971, orele 23, jurnaliştii, oţelarii şi laminoriştii gălăţeni şi-au realizat şi depăşit pe toate schim­burile, sarcinile de plan. Ca urmare, au fost produse suplimentar 367 tone de fontă, 152 tone de oţel, 780 tone sleburi şi 448 tone tablă groasă. MIRCEA CISMAN • REŞIŢA DOUĂ SECOLE DE FOC CONTINUU Cînd orologiul sunase clipa în­ceperii noului an 1971, vestind, totodată intrarea intr-un nou cin­cinal, atunci în momentele cînd pretutindeni în ţară se ridicai paharele pline, pe platourile oţe­lăriei reşiţene, unde focul nu se stinge de 200 de ani, zeci de oa­meni se aflau la posturile lor. Cinstea de a elabora prima şar­jă din noul an a revenit oţelari­lor din Schimbul ----.­..-i-­ Ion Harcsar. Era ora 2­05 cînd la cuptorul nr. 5 se elaborase cea dinţii şarjă a anului şi a cincina­lului. In orele următoare echipele conduse de topitorii şefi Vasile ■Vlocea, Ion Duică, Florea Bălan, Radu Petru, au elaborat alte şar­je de oţel înscriind pe graficul în­trecerii primele succese. Numai în prima zi a anului s-au realizat 81 de tone de oţel peste sarcina de plan. Aşa cum ne-a re­latat maistrul Traian Danşe pînă ieri 3 ianuarie la ora prîn­­zului la­ oţelăria Combinatului siderurgic Reşiţa au fost elabora­te 36 de şarje. Pe graficul între­cerii era consemnată cantitatea de 7000 tone de oţel, adică cu 200 de tone peste sarcina de plan. într-o altă secţie a combinatu­lui, la furnale, prima şarjă de fontă din 1971 a fost elaborată în noaptea de anul nou la ora 0.35, la furnalul nr. 2. După un seim calcul dispecerul Mircea Pescaru ne spune că în primele trei zile ale anului la furnalul nr. 2 s-a înregistrat o depăşire de 250 tone de fontă, iar la furnalul nr. 1 de 156 tone. Aşadar, în primele zile echipele de la furnalul nr. 2 le-au întrecut pe cele de la furna­lul 1. Dar întrecerea pe noul an este abia la început... ION NIȚU ARGEŞ Rafinorii raportează... Interferenţa anilor i-a găsit pe rafinorii piteşteni la datorie, cu dorinţa fermă de a obţine în 1971 succese deosebite în toate secţiile de producţie, la toate locurile de muncă. Primele ore din 1971 au fost şi primele ore de realizări. Schimbul condus de maistrul Constantin Mihalcea de la insta­laţia de hidrofinare motorină a fabricat, peste prevederile planu­lui 60 de tone de motorină de ca­litate superioară, iar cel al mais­trului Gheorghe Moise de la ins­talaţia de reformare catalitică, peste 20 de tone benzină cu cifră octanică superioară. Ieri, statisticianul Uie Fiştoiu, făcînd bilanţul primelor zile de muncă ne declara : „Toate insta­laţiile au funcţionat din plin, la capacitatea maximă . Rezultatul ? 500 tone produse petroliere peste plan, din care 90 tone benzină, 190 tone motorină şi 220 tone păcură". Aşadar rafinorii piteşteni au ♦ (In pag. a IlI-a — alte relatări de la corespondenţii noştri) ★ luat cu bine startul producţiei a­­nului 1971 şi al actualului cin­cinal, fiind hotărîţi să facă totul pentru continua dezvoltare a suc­ceselor de pînă acum. D. BURCEA • BACĂU An nou - produse noi La Uzina chimică, ca şi în cele­lalte unităţi ale grupului indus­trial de petrochimie Borzeşti, lu­crul nu a contenit nici o clipă în aceste zile. Instalaţiile au „mers“ din plin dînd primele cantităţi de produse în contul noului an. Schimbul maistrului Mihai Lupu de la instalaţia de monomer, a înregistrat cea mai substanţială depăşire de plan : 4 tone de pro­duse. Bilanţul primelor trei zile din 1971 consemnează printre al­tele, depăşirea cu 30 de tone a planului la sodă caustică şi cu 25 de tone a celui de policlorură de vinil. Un succes deosebit al chimişti­­lor din Borzeşti îl constituie însă, fără îndoială, darea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru pro­ducerea texafenului. După încheierea cu succes a probelor tehnologice care au du­rat pîn­ă la finele anului 1970, odată cu începutul noului an au fost obţinute primele cinci tone de toxafen (substanţă activă sută la sută) — insecticid cu proprie­tăţi superioare destinate comba­terii dăunătorilor în agricultură. IACOB LUPU n CONSTANŢA In port şi­ pe întinsele ape In prima zi a anului 1971, lu­crînd la descărcarea şi încărcarea celor 40 de nave româneşti şi străine aflate în port, docherii, mecanizatorii, macaragii şi cei­lalţi lucrători portuari din Cons­tanţa au manipulat 18 593 tone de mărfuri. Datorită hărniciei lor, sîmbătă au plecat în prima cursă mariti­mă a anului navele sub pavilion românesc „Roman" şi „Caranse­beş" cu destinaţia Famagusta (Cipru). în aceste zile pe mări şi oceane, în diferite porturi ale lu­mii se află 27 de cargouri mine­raliere şi petroliere sub pavilionul patriei. GH. DÎMA BIHOR REALIZĂRI DE BUN La orele cînd minutarele ceasor­nicelor indicau ultimele clipe din 70 şi începutul unui nou an de ac­tivitate productivă, 300 de munci­tori, ingineri şi tehnicieni din schimbul de noapte de la Uzina de alumină Oradea sărbătoreau, prin muncă, un dublu şi semnificativ succes : realizarea peste prevederi­le planului de producţie pe anul 1970 a celei de a 3 300-a tonă de a­­lumină calcinată şi obţinerea pri­melor tone de „pulbere albă“ — num i se mai spune aluminei — în acest nou an, 1971. Bilanţul, după prima zi de mun­că din noul an se arată deosebit de bogat. Producţia obţinută în prima zi a fost de 700 tone alumină, ceea ce reprezintă o depăşire faţă de producţia zilnică a anului trecut cu peste 20 de tone alumină. C. SERAC

Next