Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-01 / nr. 7217
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA În cursul zilei de sîmbâtâ, 30 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Iosif Banc, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu, a făcut o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Anii noştri au ridicat la putere şi aceste străvechi meleaguri, situate in mănoasa cîmpie a Bărăganului. Politica partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a făcut ca şi judeţul Ialomiţa să-şi marcheze prezenţa pe harta economică a României înscriindu-se spectaculos prin fabricile şi combinatele sale — înălţate, mai cu seamă în perioada cincinalului recent încheiat. Simpla enumerare a acestora — una din cele mai moderne şi mai mari fabrici de ulei din ţară, la Slobozia, noua filatură de bumbac intrată recent în funcţiune, întreprinderea de prefabricate din beton, fabrica de brînzeturi şi produse lactate, cărora li se adaugă combinatul de celuloză şi hîrtie din Călăraşi, fabrica de confecţii, precum şi viitorul combinat de îngrăşăminte azotoase aflat în construcţie — demonstrează în chip grăitor drumul ascendent al economiei judeţului, căruia noul cincinal îi deschide noi şi luminoase perspective. Iar tradiţionala îndeletnicire a locuitorilor — agricultura — se transformă şi ea, devenind o adevărată industrie producătoare de bunuri agro-alimentare, aşezată pe temelia trainică a marilor prefaceri generate de politica partidului. Cîteva date sunt concludente : s-au amenajat în sisteme moderne de irigaţii 181 000 hectare, întreprinderile agricole de stat şi întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii dispun în prezent de 6 200 de tractoare, 3 330 combine şi de alte numeroase maşini şi utilaje. Vizita întreprinsă sîmbătă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut ca obiectiv principal tocmai această ramură importantă a economiei judeţului — agricultura. Întîlnirile conducătorului partidului şi statului — devenite o practică de lucru curentă a tovarăşului Ceauşescu, şi definite atît de plastic de oamenii muncii , marele dialog al partidului cu poporul — pe care le-a avut cu mii de ţărani cooperatori, cu mecanizatori şi lucrători din întreprinderile agricole de stat, cu specialişti şi cadre de conducere, a prilejuit nu numai o analiză profundă a problemelor actuale ale agriculturii ialomiţene, în lumina marilor sarcini care îi stau în faţă în actualul cincinal, ci şi o dezbatere vie, dinamică, în sensul cel mai exact al cuvîntului, asupra căilor pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, pentru creşterea bunăstării celor ce muncesc pe ogoare. În întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au venit tovarăşul Marin Vasile, primsecretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, preşedintele consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Gheorghe Petrescu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Potrivit tradiţiei, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă pîine şi sare. ghe Ghiţă, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Prietenia româno-chineză". Numeroşi locuitori ai comunei înconjoară cu dragoste şi căldură pe înalţii oaspeţi, le adresează din inimă urări de bun sosit. La sediul cooperativei are loc o consfătuire de lucru cu membrii consiliului de conducere. Vorbind în numele miilor de locuitori ai comunei, al membrilor cooperativei agricole, preşedintele C.A.P. arată că această unitate înfiinţată în anul 1952 şi-a însoţit averea obştească. Cooperatorii noştri — arată preşedintele — au trecut din primul moment la aplicarea preţioaselor indicaţii cuprinse în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, cu privire la îmbunătăţirea conducerii, organizării şi planificării agriculturii, din noiembrie anul trecut. Am reorganizat fermele şi brigăzile, am constituit cinci brigăzi de cîmp mixte, în care muncesc umăr la umăr cooperatorii şi mecanizatorii. Am întocmit un plan de producţie mobilizator pentru a putea pune în valoare toate resursele de creştere a producţiei agricole. Pentru a realiza şi depăşi sarcinile ce ne revin, vom aplica acordul global, asigurînd astfel o puternică cointeresare materială a tuturor membrilor cooperatori. — Ce recolte aţi obţinut anul trecut şi ce aţi prevăzut în planul de producţie pe acest an ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Am realizat, anul trecut, la hectar, 2 800 kg grîu, 3 630 kg porumb şi 26 000 kg sfeclă de zahăr, spune preşedintele. în planul de producţie pe acest an am prevăzut să recoltăm 3 900 kg porumb la hectar şi tot 26 tone de sfeclă. — Este puţin — remarcă tovarăşul Ceauşescu. Pe terenurile fertile şi în bună măsură irigate s-ar putea obţine la hectar peste 5 000 kg porumb, 3 500 kg grîu şi 40—50 tone de sfeclă de zahăr. Intre secretarul general al partidului, cooperatori şi specialişti are loc un dialog viu, din care rezultă modalităţi practice, eficiente, menite să asigure dezvoltarea mai rapidă a cooperativei. — Care e, in prezent, suprafaţa irigată şi ce v-aţi propus să realizaţi pînă la sfîrşitul cincinalului ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Avem 672 hectare irigate şi vom ajunge la 1 000, spune preşedintele cooperativei. Analizîndu-se posibilităţile reale ale cooperativei, se ajunge la concluzia că pot fi irigate suplimentar cel puţin 200 hectare, folosindu-se mai bine sursele de apă existente. în cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indicaţii referitoare la dezvoltarea mai accelerată a zootehniei şi legumicultura, prin folosirea cît mai deplină a mijloacelor cooperativei şi, mai ales, prin dezvoltarea acţiunilor comune în cadrul consiliului intercooperatist, din care fac parte cinci cooperative agricole. — Ceea ce s-a realizat pînă acum este un început, spune secretarul general. în cadrul intercooperatist, pe 16 000 de hectare, puteţi face o zonare mai bună a culturilor. Este nevoie să creaţi loturi semincere pentru a vă asigura, cu forţe proprii, sămînţa de grîu, de porumb, legume şi alte culturi pe care să le daţi în primire la cîte un specialist. Sînt scoase, de asemenea, în evidenţă ,posibilităţile de a realiza cu (Continuare în pag. 2 a) în decorul de verdeaţă din serele de la Periefi Mecanizatorii de la S.MA. Andrăşești raportează că repararea primăvara poate veni I utilajului agricol este avansată „VĂ RAPORTĂM: GRIUL E FRUMOS!“ Pămînturi întinse de cernoziom fertil pe care grîul a dat „colţ“, desfăşurîndu-se pînă în zare ca o prerie verde, înconjoară, de-o parte şi de alta, şoseaua. Pătrundem în inima Bărăganului, în această vatră tradiţională a pîinii româneşti in care ultimii douăzeci şi şase de ani au adus prefaceri temeinice, adăugind pămîntului sevele puternice ale agriculturii socialiste. Sub un soare de primăvară pretimpurie convoiul de maşini pătrunde pe un drum vicinal spre comuna Muntenii-Buzău. In aplauzele şi ovaţiile a sute de ţărani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Gheore Proletari din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERAIE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVH nr. 7217 ■ Luni 1 februarie 1971 ■ 0 pagini 30 bani Corespondenții judeţeni ai ziarului ,,MUNCAJJ transmit: PRIMELE ROADE Minerii din Lupeni culeg primele roade ale anului 1971. Ieri, la sfîrşitul primului schimb au fost trimise ultimele tone de cărbune la suprafaţă din planul lunii ianuarie. Acest succes a fost posibil datorită creşterii randamentelor medii cu 38 kg de cărbune pe post. Pînă la sfîrşitul lunii s-au obţinut, peste prevederile planului lunar, 8 500 tone de cărbune. ALEX. NAGY NOI CAPACITĂŢI INTRATE IN La marea uzină craioveană „Electroputere“ s-a dat în funcţiune o hală nouă destinată fabricării de aparataj electric de înaltă tensiune. In cadrul halei şi-au început activitatea atelierele de construcţii metalice şi montaj posturi de transformatoare. Tot aici vor funcţiona atelierele pentru întrerupătoare şi separatoare de 110, 220 şi 400 kV. Extinderea fabricii de aparataj are loc în trei etape : prima etapă care s-a încheiat a adus un spor de producţie de 2 500 tone, iar următoarele două vor trebui să asigure un spor final de producţie de 9 000 tone anual. Această hală se adaugă celor intrate în producţie la sfîrşitul cincinalului precedent. Fabrica de transformatoare mari cu o capacitate de 2 600 M.V.A anual şi extinderea Fabricii de maşini rotative. EL. ŢUICU Suplimentar 4000 tone produse Harnicii mineri din bazinul carbonifer al Baraoltului au raportat îndeplinirea planului de producţie al primei luni din actualul cincinal cu 2 zile înainte de termen. Succesul, favorizat de munca entuziastă a întregului colectiv, de eficienţa măsurilor aplicate în procesul de extracţie şi prelucrare a cărbunelui, permite ca la sfîrşitul lunii întreprinderea minieră Căpeni să încheie prima lună a anului cu o producţie suplimentară prevederilor de peste 2 000 tone brichete şi 2 000 tone lignit ILIE MIHALEA Dezvoltarea Uzinei de autoturisme Piteşti Pe platforma Industrială a Colibaşilor vor intra anul acesta în funcţiune noi obiective menite să mărească capacitatea de producţie a Uzinei de autoturisme. In avans faţă de grafic se află lucrările aferente etapei a III-a de integrare. Prin investiţiile alocate şi în curs de realizare, tot aici se vor pune în funcţiune, pînă la finele anului curent, o capacitate de 5 000 tone piese forjate, o turnătorie de neferoase de 3 025 tone, precum şi o secţie cu o capacitate de 300 tone matriţe noi şi respectiv 565 tone matriţe recondiţionate pe an. D. BURCEA CIBERTEHNICA - GALAŢI 71" La Casa de cultură a sindicatelor din Galaţi a avut loc duminică deschiderea festivă a celei de a treia ediţii a amplei acţiuni denumită generic „Cibertehnica-Galaţi ’71“. Au fost prezenţi tovarăşii Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean P.C R. Galaţi, Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, oaspeţi din ţară, precum şi numeroşi oameni ai muncii gălăţeni. Desfăşurată sub semnul apropiatei aniversări a semicentenarului P.C.R., actuala ediţie, organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Cabinetul judeţean pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi Comitetul judeţean al U.T.C. — îşi propune să contribuie la generalizarea şi valorificarea pe mai departe a experienţei dobîndite de colectivele de muncă în direcţia creşterii eficienţei întregii activităţi economice. Cele aproape 100 de acţiuni — sesiuni tehnico-ştiinţifice, simpozioane, expuneri, consfătuiri, dezbateri, gale de filme, expoziţii — programate pe parcursul acestui an vor aborda, cu larga participare a unor specialişti, cercetători, academicieni, ingineri, conducători de procese de producţie, căile şi mijloacele moderne privind îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, creşterea productivităţii muncii, folosirea, integrală a capacităţilor de producţie, economisirea materiilor prime şi materialelor etc. M. CIŞMAN 2 500 de metri foraţi peste plan Organizîndu-şi din timp şi temeinic munca, petroliştii din cadrul unităţilor de foraj ale G.I.F.E.I. Moineşti au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să înregistreze o depăşire a planului de foraj, la zi, cu circa 2 500 m. O contribuţie mai importantă la aceste realizări a adus-o colectivul întreprinderii de foraj Tîrgu-Ocna, care și-a îndeplinit, cu 6 zile mai devreme, planul de foraj aferent lunii ianuarie. IACOB LUPU Un colocviu peste hotare cu temă românească ZOE DUMITRESCU—BUŞULENGA Nu e bucurie mai mare pentru un român decît aceea de a-şi vedea ţara cit mai cunoscută în lume şi frumuseţile ei tot mai preţuite de celelalte popoare. Aşa că noi, cei cîţiva din România, care am participat la colocviul organizat de Societatea „Mihai Eminescu"a studenţilor Seminarului de Romanistică de pe lingă Universitatea din Freiburg in Breisgau (R.F. a Germaniei) îndrumaţi de prof. P. Miron, am avut prilejul de a înţelege încă o dată foloasele deosebite ale cunoaşterii între popoare. Tema colocviului. Inefabilul, traductibil ori netraductibil in română, părea să privească numai problemele strict lingvistice ale României, dar în realitate a dat loc la o seamă de incursiuni şi în poezie, şi în artele plastice, şi în tot domeniul specificului naţional. Aşa incit, la cabana Schauinsland din munţii Pădurea Neagră, invitaţii din România, Franţa, Belgia ai studenţilor germani au făcut comunicări şi intervenţii, au stat de vorbă vreme de trei zile într-o atmosferă caldă, de curiozitate intelectuală deosebită. S-a vorbit româneşte, s-a cîntat şi s-a jucat româneşte, s-au arborat costume naţionale. Dar mai cu seamă au răsunat, prin intermediul comunicărilor, versuri de Eminescu, de Blaga, de Arghezi, interpretate apoi în sensurile lor cele mai adinei, socotite inefabile, înconjurate de aura sensibilităţii şi geniului personal, ca şi de specificitatea necomunicabilă a limbii. S-a vorbit despre traduceri, despre cele bune şi cele neizbutite, toate exemplificate pe larg. Şi încă o dată am priceput, poate mai acut, importanţa enormă a traducerilor pentru răspîndirea unei literaturi făcute (Continuare In pag. a 6-a) ECONOMIA judeţului CONSTANŢA în evoluţie constantă In anii construcţiei socialiste şi îndeosebi in ultimii cinci ani, judeţul Constanţa a cunoscut o viguroasă dezvoltare şi substanţiale mutaţii în structura economică şi socială. In cincinalul care s-a încheiat, sindicatele, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au trebuit să-şi amplifice preocupările, să-şi racordeze munca la dimensiunile sarcinilor de dezvoltare prevăzute, în buchetul înfăptuirilor fiind concretizată şi contribuţia lor. Pe cincinalul care s-a încheiat planul la producţia globală a fost îndeplinit în proporţie de 108,1 la sută. Creşterea continuă a potenţialului industrial al judeţului a contribuit la modificarea structurii forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea numărului celor ocupaţi în industrie, respectiv a muncitorilor şi cadrelor cu pregătire tehnică şi economică superioară şi medie. După cum e şi normal, efectele industrializării se regăsesc şi în modul cum s-a dezvoltat agricultura judeţului, unde s-au produs transformări adinei pe linia creşterii bazei tehnico-materiale, a introducerii metodelor moderne de lucrare a pămîntului. Sporirea potenţialului economic al judeţului este rezultatul investiţiilor alocate din fondurile centralizate ale statului, care, de la un an la altul şi-au sporit volumul. Aşa bunăoară, în cincinalul 1966—1970, valoarea Investiţiilor a fost de 15 216 000 000 lei faţă de 7 miliarde lei în perioada 1961—1965. Numai în perioada 1966— 1970 peisajul industrial al judeţului s-a îmbogăţit cu noi obiective ; el include azi şi Centrala electrică de termoficare Palas, întreprinderea de produse finite din lemn, Fabrica de bere, Fabrica de ulei, Combinatul textil ş.a. Totodată, au fost date în funcţiune şi un număr de 22 capacităţi de producţie în ramurile chimie, energie electrică şi termică, minieră, alimentară, a industriei uşoare, a prelucrării lemnului ş.a. Pentru a ne da seama de evoluţia industrială este suficient să amintim că în 1970, în numai 15 zile, întreprinderile din judeţ au realizat întreaga producţie industrială a anului 1938. Pregnant îşi afirmă personalitatea în industria judeţului. Şantierul naval Constanţa, profilat pe construcţia de nave de 1920 tdw, de şlepuri, de pontoane dormitor, şalande şi şalupe, ca şi pe lucrări de reparaţii curente, medii şi capitale, modernizări la nave maritime de mare tonaj. Pentru efectuarea unor asemenea lucrări, şantierul dispune azi de instalaţii şi utilaje dintre cele mai moderne ca şi de două docuri plutitoare (unul de 8000 tone şi altul de 15 000 de tone). Relaţiile noastre comerciale cu peste 100 de state, au impus ca o necesitate şi dezvoltarea portului Constanţa, principală poartă maritimă a României. In cincinalul care a trecut s-au efectuat ample lucrări de extindere spre sud şi de modernizare. Au fost construite 5334 m de diguri de adăpostire, 13 dane de diferite adîncimi care totalizează 2468 mcheuri, 10 ha platforme portuare, 8 km drumuri, 35 km căi ferate, 900 m poduri şi pasaje, 1000 mp magazii pentru mărfuri generale şi 1650 m căi de rulare pentru macarale. Efectuarea unor asemenea lucrări a dat posibilitatea ca la danele portului să poată acosta pentru descărcări şi încărcări, nave de 40 000—60 000 tdw, și a asigurat ca în perioada 1966— 1970 să crească capacitatea de trafic cu 6,5 milioane tone. Ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice în întreprinderile constănţene, introducerea de tehnologii moderne în fabricarea produselor, diversificarea, gospodărirea mai judicioasă a materiei prime şi a fondurilor, folosirea mai bună a timpului de lucru au dus în mod nemijlocit, la obţinerea în 1970 a unei producţii globale cu 65 la sută mai mare decît cea din anul ■ 1966. Dacă în 1986 producţia globală industrială pe locul (Continuare în pag. a 6-a) CONSTANTIN CARATA, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Constanţa Pagina a oa Județul CONSTANTA