Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-01 / nr. 7217

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA În cursul zilei de sîmbâtâ, 30 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Iosif Banc, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu, a făcut o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Anii noştri au ridicat la putere şi aceste străvechi meleaguri, si­tuate in mănoasa cîmpie a Bără­ganului. Politica partidului de in­dustrializare socialistă, de dezvol­tare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a făcut ca şi judeţul Ialomiţa să-şi marcheze prezenţa pe harta economică a României înscriin­­du-se spectaculos prin fabricile şi combinatele sale — înălţate, mai cu seamă în perioada cincinalului recent încheiat. Simpla enumerare a acestora — una din cele mai mo­derne şi mai mari fabrici de ulei din ţară, la Slobozia, noua filatură de bumbac intrată recent în func­ţiune, întreprinderea de prefabrica­te din beton, fabrica de brînzeturi şi produse lactate, cărora li se a­­­daugă combinatul de celuloză şi hîrtie din Călăraşi, fabrica de con­fecţii, precum şi viitorul combinat de îngrăşăminte azotoase aflat în construcţie — demonstrează în chip grăitor drumul ascendent al economiei judeţului, căruia noul cincinal îi deschide noi şi luminoa­se perspective. Iar tradiţionala îndeletnicire a locuitorilor — agricultura — se transformă şi ea, devenind o ade­vărată industrie producătoare de bunuri agro-alimentare, aşezată pe temelia trainică a marilor prefa­ceri generate de politica partidu­lui. Cîteva date sunt concludente : s-au amenajat în sisteme moderne de irigaţii 181 000 hectare, între­prinderile agricole de stat şi între­prinderile pentru mecanizarea a­­griculturii dispun în prezent de 6 200 de tractoare, 3 330 combine şi de alte numeroase maşini şi uti­laje. Vizita întreprinsă sîmbătă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu a avut ca obiectiv principal tocmai această ramură importantă a economiei judeţului — agricultura. Întîlnirile conducătorului parti­dului şi statului — devenite o practică de lucru curentă a tova­răşului Ceauşescu, şi definite atît de plastic de oamenii muncii , marele dialog al partidului cu po­porul — pe care le-a avut cu m­ii de ţărani cooperatori, cu mecani­zatori şi lucrători din întreprin­derile agricole de stat, cu specia­lişti şi cadre de conducere, a pri­lejuit nu numai o analiză profundă a problemelor actuale ale agricul­turii ialomiţene, în lumina mari­lor sarcini care îi stau în faţă în actualul cincinal, ci şi o dezbatere vie, dinamică, în sensul cel mai exact al cuvîntului, asupra căilor pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, pentru creşterea bună­stării celor ce muncesc pe ogoare. În întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au venit tovarăşul Marin Vasile, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, preşedintele consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Gheorghe Pe­­trescu, prim-vicepreşedinte al U­­niunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Potrivit tradiţiei, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă pîi­­ne şi sare. ghe Ghiţă, preşedintele cooperati­vei agricole de producţie „Priete­nia româno-chineză". Numeroşi lo­cuitori ai comunei înconjoară cu dragoste şi căldură pe înalţii oas­peţi, le adresează din inimă urări de bun sosit. La sediul cooperativei are loc o consfătuire de lucru cu membrii consiliului de conducere. Vorbind în numele miilor de locuitori ai comunei, al membrilor cooperati­vei agricole, preşedintele C.A.P. a­­rată că această unitate înfiinţată în anul 1952 şi-a însoţit averea obştească. Cooperatorii noştri — a­­rată preşedintele — au trecut din primul moment la aplicarea pre­ţioaselor indicaţii cuprinse în ex­punerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, cu privire la îm­bunătăţirea conducerii, organizării şi planificării agriculturii, din no­iembrie anul trecut. Am reorgani­zat fermele şi brigăzile, am consti­tuit cinci brigăzi de cîmp mixte, în care muncesc umăr la umăr coo­peratorii şi mecanizatorii. Am în­tocmit un plan de producţie mobi­lizator pentru a putea pune în va­loare toate resursele de creştere a producţiei agricole. Pentru a reali­za şi depăşi sarcinile ce ne revin, vom aplica acordul global, asigu­­rînd astfel o puternică cointere­sare materială a tuturor membri­lor cooperatori. — Ce recolte aţi obţinut anul trecut şi ce aţi prevăzut în planul de producţie pe acest an ? — în­­­treabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Am realizat, anul trecut, la hectar, 2 800 kg grîu, 3 630 kg po­rumb şi 26 000 kg sfeclă de zahăr, spune preşedintele. în planul de producţie pe acest an am prevă­zut să recoltăm 3 900 kg porumb la hectar şi tot 26 tone de sfeclă. — Este puţin — remarcă tovară­şul Ceauşescu. Pe terenurile ferti­le şi în bună măsură irigate s-ar putea obţine la hectar peste 5 000 kg porumb, 3 500 kg grîu şi 40—50 tone de sfeclă de zahăr. Intre secretarul general al parti­dului, cooperatori şi specialişti are loc un dialog viu, din care rezultă modalităţi practice, eficiente, me­nite să asigure dezvoltarea mai rapidă a cooperativei. — Care e, in prezent, suprafaţa irigată şi ce v-aţi propus să reali­zaţi pînă la sfîrşitul cincinalului ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Avem 672 hectare irigate şi vom ajunge la 1 000, spune pre­şedintele cooperativei. Analizîndu-se posibilităţile reale ale cooperativei, se ajunge la con­cluzia că pot fi irigate suplimentar cel puţin 200 hectare, folosindu-se mai bine sursele de apă exis­tente. în cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indicaţii referitoare la dezvoltarea mai ac­celerată a zootehniei şi legumicul­tura, prin folosirea cît mai depli­nă a mijloacelor cooperativei şi, mai ales, prin dezvoltarea acţiuni­lor comune în cadrul consiliului intercooperatist, din care fac parte cinci cooperative agricole. — Ceea ce s-a realizat pînă acum este un început, spune secretarul general. în cadrul intercooperatist, pe 16 000 de hectare, puteţi face o zonare mai bună a culturilor. Este nevoie să creaţi loturi semincere pentru a vă asigura, cu forţe pro­prii, sămînţa de grîu, de porumb, legume şi alte culturi pe care să le daţi în primire la cîte un specia­list. Sînt scoase, de asemenea, în evi­denţă ,posibilităţile de a realiza cu (Continuare în pag. 2­ a) în decorul de verdeaţă din serele de la Periefi Mecanizatorii de la S.MA. Andrăşești raportează că repararea primăvara poate veni I utilajului agricol este avansată „VĂ RAPORTĂM: GRIUL E FRUMOS!“ Pămînturi întinse de cernoziom fertil pe care grîul a dat „colţ“, desfăşurîndu-se pînă în zare ca o prerie verde, înconjoară, de-o par­te şi de alta, şoseaua. Pătrundem în inima Bărăganului, în această vatră tradiţională a pîinii româ­­­­neşti in care ultimii douăzeci şi şase de ani au adus prefaceri te­meinice, adăugind pămîntului se­vele puternice ale agriculturii so­cialiste. Sub un soare de primăvară pre­timpurie convoiul de maşini pă­trunde pe un drum vicinal spre comuna Muntenii-Buzău. In aplauzele şi ovaţiile a sute de ţărani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Gheore Proletari din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERAIE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVH nr. 7217 ■ Luni 1 februarie 1971 ■ 0 pagini 30 bani Corespondenții judeţeni ai ziarului ,,MUNCAJJ transmit: PRIMELE ROADE Minerii din Lupeni cu­leg primele roade ale anului 1971. Ieri, la sfîr­şitul primului schimb au fost trimise ultimele tone de cărbune la suprafaţă din planul lunii ianuarie. Acest succes a fost posi­bil datorită creşterii ran­damentelor medii cu 38 kg de cărbune pe post. Pînă la sfîrşitul lunii s-au obţinut, peste pre­vederile planului lunar, 8 500 tone de cărbune. ALEX. NAGY NOI CAPACITĂŢI INTRATE IN La marea uzină craio­­veană „Electroputere“ s-a dat în funcţiune o hală nouă destinată fa­bricării de aparataj elec­tric de înaltă tensiune. In cadrul halei şi-au în­ceput activitatea atelie­rele de construcţii meta­lice şi montaj posturi de transformatoare. Tot aici vor funcţiona atelierele pentru întreru­pătoare şi separatoare de 110, 220 şi 400 kV. Extinderea fabricii de aparataj are loc în trei etape : prima etapă care s-a încheiat a adus un spor de producţie de 2 500 tone, iar următoa­rele două vor trebui să asigure un spor final de producţie de 9 000 tone anual. Această hală se adaugă celor intrate în producţie la sfîrşitul cin­cinalului precedent. Fa­brica de transformatoare mari cu o capacitate de 2 600 M.V.A anual şi ex­tinderea Fabricii de ma­şini rotative. EL. ŢUICU Suplimentar 4000 tone produse Harnicii mineri din ba­zinul carbonifer al Bara­­oltului au raportat înde­plinirea planului de pro­ducţie al primei luni din actualul cincinal cu 2 zile înainte de termen. Suc­cesul, favorizat de munca entuziastă a întregului colectiv, de eficienţa mă­surilor aplicate în pro­cesul de extracţie şi pre­lucrare a cărbunelui, per­mite ca la sfîrşitul lunii întreprinderea minieră Căpeni să încheie prima lună a anului cu o pro­ducţie suplimentară pre­vederilor de peste 2 000 tone brichete şi 2 000 tone lignit ILIE MIHALEA Dezvoltarea Uzinei de autoturisme Piteşti Pe platforma Indus­trială a Colibaşilor vor intra anul acesta în func­ţiune noi obiective meni­te să mărească capacita­tea de producţie a Uzi­nei de autoturisme. In avans faţă de grafic se află lucrările aferente etapei a III-a de inte­grare. Prin investiţiile alocate şi în curs de rea­lizare, tot aici se vor pune în funcţiune, pînă la finele anului curent, o capacitate de 5 000 tone piese forjate, o turnăto­rie de neferoase de 3 025 tone, precum şi o secţie cu o capacitate de 300 tone matriţe noi şi res­pectiv 565 tone matriţe recondiţionate pe an. D. BURCEA CIBERTEHNICA - GALAŢI 71" La Casa de cultură a sindi­catelor din Galaţi a avut loc duminică deschiderea festivă a celei de a treia ediţii a amplei acţiuni denumită ge­neric „Cibertehnica-Galaţi ’71“. Au fost prezenţi tova­răşii Constantin Dăscălesc­u, prim-secretar al Comitetului judeţean P.C R. Galaţi, Pa­­raschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean al sindi­catelor, oaspeţi din ţară, pre­cum şi numeroşi oameni ai muncii gălăţeni. Desfăşurată sub semnul a­­propiatei aniversări a semi­centenarului P.C.R., actuala ediţie­­, organizată de Con­siliul judeţean al sindicate­lor în colaborare cu Cabine­tul judeţean pentru organiza­rea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi Comitetul jude­ţean al U.T.C. — îşi propune să contribuie la generalizarea şi valorificarea pe mai de­parte a experienţei dobîndite de colectivele de muncă în direcţia creşterii eficienţei întregii activităţi economice. Cele aproape 100 de acţiuni — sesiuni tehnico-ştiinţifice, simpozioane, expuneri, con­sfătuiri, dezbateri, gale de fil­me, expoziţii — programate pe parcursul acestui an vor a­­borda, cu larga participare a unor specialişti, cercetători, academicieni, ingineri, con­ducători de procese de pro­ducţie, căile şi mijloacele moderne privind îmbunătăţi­rea calităţii produselor, redu­cerea preţului de cost, creş­terea productivităţii muncii­, folosirea, integrală a capaci­tăţilor de producţie, economi­sirea materiilor prime şi ma­terialelor etc. M. CIŞMAN 2 500 de metri foraţi peste plan Organizîndu-şi d­i­n timp şi temeinic munca, petroliştii din cadrul uni­tăţilor de foraj ale G.I.F.E.I. Moineşti au reuşit ca de la începu­tul anului şi pînă în pre­zent să înregistreze o depăşire a planului de foraj, la zi, cu circa 2 500 m. O contribuţie mai importantă la aceste realizări a adus-o colec­tivul întreprinderii de foraj Tîrgu-Ocna, care și-a îndeplinit, cu 6 zile mai devreme, planul de foraj aferent lunii ianua­rie. IACOB LUPU Un colocviu peste hotare cu temă românească ZOE DUMITRESCU—BUŞULENGA Nu e bucurie mai mare pentru un român decît a­­ceea de a-şi vedea ţara cit mai cunoscută în lume şi frumuseţile ei tot mai preţuite de celelalte popoare. Aşa că noi, cei cîţiva din România, care am parti­cipat la colocviul organizat de Societatea „Mihai Eminescu"a studenţilor Seminarului de Romanistică de pe lingă Universitatea din Freiburg in Breisgau (R.F. a Germaniei) îndrumaţi de prof. P. Miron, am avut prilejul de a înţelege încă o dată foloasele deo­sebite ale cunoaşterii între popoare. Tema colocviu­lui. Inefabilul, traductibil ori netraductibil in română, părea să privească numai problemele strict lingvistice ale României, dar în realitate a dat loc la o seamă de incursiuni şi în poezie, şi în artele plastice, şi în tot domeniul specificului naţional. Aşa incit, la ca­bana Schauinsland din munţii Pădurea Neagră, in­vitaţii din România, Franţa, Belgia ai studenţi­lor germani au făcut comunicări şi intervenţii, au stat de vorbă vreme de trei zile într-o atmosferă cal­dă, de curiozitate intelectuală deosebită. S-a vorbit româneşte, s-a cîntat şi s-a jucat româneşte, s-au arborat costume naţionale. Dar mai cu seamă au răsunat, prin intermediul comunicărilor, versuri de E­­minescu, de Blaga, de Arghezi, interpretate apoi în sensurile lor cele mai adinei, socotite inefabile, în­conjurate de aura sensibilităţii şi geniului personal, ca şi de specificitatea necomunicabilă a limbii. S-a vorbit despre traduceri, despre cele bune şi cele ne­izbutite, toate exemplificate pe larg. Şi încă o dată am priceput, poate mai acut, importanţa enormă a traducerilor pentru răspîndirea unei literaturi făcute (Continuare In pag. a 6-a) ECONOMIA judeţului CONSTANŢA în evoluţie constantă In anii construcţiei socia­liste şi îndeosebi in ultimii cinci ani, judeţul Constanţa a cunoscut o viguroasă dez­voltare şi substanţiale muta­ţii în structura economică şi socială. In cincinalul care s-a încheiat, sindicatele, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au trebuit să-şi am­plifice preocupările, să-şi racordeze munca la dimen­siunile sarcinilor de dezvol­tare prevăzute, în buchetul înfăptuirilor fiind concreti­zată şi contribuţia lor. Pe cincinalul care s-a în­cheiat planul la producţia globală a fost îndeplinit în proporţie de 108,1 la sută. Creşterea continuă a po­tenţialului industrial al jude­ţului a contribuit la modifi­carea structurii forţei de muncă, ceea ce a dus la spo­rirea numărului celor ocu­paţi în industrie, respectiv a muncitorilor şi cadrelor cu pregătire tehnică şi economi­că superioară şi medie. După cum e şi normal, e­­fectele industrializării se re­găsesc şi în modul cum s-a dezvoltat agricultura jude­ţului, unde s-au produs tran­sformări adinei pe linia creş­terii bazei tehnico-materiale, a introducerii metodelor mo­derne de lucrare a pămîntu­lui. Sporirea potenţialului e­­conomic al judeţului este re­zultatul investiţiilor alocate din fondurile centralizate ale statului, care, de la un an la altul şi-au sporit volu­mul. Aşa bunăoară, în cinci­nalul 1966—1970, valoarea Investiţiilor a fost de 15 216 000 000 lei faţă de 7 miliarde lei în perioada 1961—1965. Numai în perioada 1966— 1970 peisajul industrial al judeţului s-a îmbogăţit cu noi obiective ; el include azi şi Centrala electrică de ter­­moficare Palas, întreprinde­rea de produse finite din lemn, Fabrica de bere, Fa­brica de ulei, Combinatul textil ş.a. Totodată, au fost date în funcţiune şi un nu­măr de 22 capacităţi de pro­ducţie în ramurile chimie, energie electrică şi termică, minieră, alimentară, a in­dustriei uşoare, a prelucră­rii lemnului ş.a. Pentru a ne da seama de evoluţia indus­trială este suficient să amin­tim că în 1970, în numai 15 zile, întreprinderile din judeţ au realizat întreaga produc­ţie industrială a anului 1938. Pregnant îşi afirmă perso­nalitatea în industria jude­ţului. Şantierul naval Con­stanţa, profilat pe construc­ţia de nave de 1920 tdw, de şlepuri, de pontoane dormi­tor, şalande şi şalupe, ca şi pe lucrări de reparaţii cu­rente, medii şi capitale, mo­dernizări la nave maritime de mare tonaj. Pentru efec­tuarea unor asemenea lu­crări, şantierul dispune azi de instalaţii şi utilaje dintre cele mai moderne ca şi de două docuri plutitoare (unul de 8000 tone şi altul de 15 000 de tone). Relaţiile noastre comercia­le cu peste 100 de state, au impus ca o necesitate şi dez­voltarea portului Constanţa, principală poartă maritimă a României. In cincinalul care a trecut s-au efectuat ample lucrări de extindere spre sud şi de modernizare. Au fost construite 5334 m de diguri de adăpostire, 13 dane de diferite adîncimi care totalizează 2468 m­che­­uri, 10 ha platforme portua­re, 8 km drumuri, 35 km căi ferate, 900 m poduri şi pasa­je, 1000 mp magazii pentru mărfuri generale şi 1­650 m căi de rulare pentru maca­rale. Efectuarea unor asemenea lucrări a dat posibilitatea ca la danele portului să poată acosta pentru descăr­cări şi încărcări, nave de 40 000—60 000 tdw, și a asi­gurat ca în perioada 1966— 1970 să crească capacitatea de trafic cu 6,5 milioane tone. Ridicarea pe o treaptă su­perioară a activităţii econo­mice în întreprinderile con­­stănţene, introducerea de tehnologii moderne în fabri­carea produselor, diversifi­carea, gospodărirea mai ju­dicioasă a materiei prime şi a fondurilor, folosirea mai bună a timpului de lucru au dus în mod nemijlocit, la ob­ţinerea în 1970 a unei pro­ducţii globale cu 65 la sută mai mare decît cea din anul ■ 1966. Dacă în 1986 producţia globală industrială pe locul­ (Continuare în pag. a 6-a) CONSTANTIN CARATA, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Constanţa Pagina a o­a Județul CONSTANTA

Next