Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-01 / nr. 7217

Pagina a 2-a UZINA PRODUCĂTOARE DE CARNE Vizita de lucru continuă la în­treprinderea agricolă de stat — Că­­zăneşti, aflată în apropiere, care are un complex de creştere şi în­­grăşare industrială a porcilor, dat în funcţiune in anul 1965. In cele 86 de hale de care dispune, sunt crescuţi şi îngrăşaţi anual 135 000 de porci, livraţi la o greutate me­die de 100—105 kg. In această ade­vărată „uzină de carne“, adăpatul, preparatul şi administrarea hranei, celelalte lucrări sunt mecanizate şi automatizate. Complexul dispune de 6 bucătării furajere care, dato­rită mecanizării, sunt deservite de numai 12 oameni. In prezent, în întreprinderile agricole de stat din întreaga ţară există 20 asemenea mari unităţi. în faţa unor grafice sugestive, inginerul Onoriu lacomi, directo­rul complexului ,arată că în 1970 au fost livrate peste 14 750 tone came. S-a obţinut un spor mediu zilnic la îngrăşare de circa 550 grame. Beneficiile înregistrate de-a lungul celor 7 ani de activitate se ridică la aproape 90 milioane lei, cu peste 11 milioane mai mult de­cit fusese planificat. In cadrul discuţiilor care au loc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se in­teresează de preţul de cost al căr­nii livrate şi totodată recomandă specialiştilor de aici să folosească experienţa dobîndită în ţară şi peste hotare pentru reducerea pre­ţului de cost, pentru scurtarea pe­rioadei de îngrăşare, în aşa fel ca rezultatele economice să se si­tueze la nivelul celor mai bune din ţările avansate în domeniul creşterii animalelor. — Cum este folosit spaţiul con­struit, la cît s-a ridicat investiţia specifică ? — întreabă secretarul general al partidului. Directorul complexului arată că fiind una din primele unităţi de tip industrial de acest fel realizate în ţară, investiţiile au fost mari, ajungînd la 1 400 lei pe cap de animal. — Noile complexe de creştere a porcinelor — intervine în discuţie tovarăşul Ion Teşu, şeful Depar­tamentului agriculturii de stat — se realizează la un preţ de cost mult mai redus, investiţia speci­fică a coborît sub 800 de lei. Sunt vizitate apoi hale de creş­tere şi de îngrăşare a porcilor în care se remarcă gradul ridicat de mecanizare şi parţial de automati­zare a lucrărilor, fluxul tehnologic modern. — Care este nivelul productivi­tăţii muncii ? întreabă tovarăşul Ceauşescu. — Faţă de primii ani de activi­tate, cînd tona de carne se reali­za în 224 ore/om, am reuşit să mă­rim productivitatea muncii, în pre­zent revenind 43 de ore/om pe tona de carne. Are loc apoi o discuţie referi­toare la posibilităţile de reducere a cheltuielilor de producţie, în­deosebi a consumului specific de furaje combinate pe kilogramul de carne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea unor măsuri în vederea amelioră­rii raselor de animale şi pentru reducerea procentului de morta­litate. GRĂDINILE POT PRODUCE MAI MULT Următorul popas se face în co­muna Ciochina, unde, ca şi în ce­lelalte unităţi vizitate, ţăranii coo­peratori întîmpină pe conducătorii de partid şi de stat cu căldura sentimentelor, cărora le dă expre­sie, prin cuvintele de bun venit, preşedintele C.A.P. Ciochina, Marin Petcu. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze serele şi cei 9 000 mp de salarii aflate în construcţie, aparţinînd a­­sociaţiei intercooperatiste din Cio­china, Borduşelu şi Andrăşeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu cooperatoarele care toc­mai confecţionau ghivecele nutri­tive, se interesează de stadiul pre­gătirii viitoarei recolte, de venitu­rile pe care le realizează. Coopera­toarele arată că pregătirile făcute acum, în timpul iernii, anunţă re­colte bogate de tomate. Cît priveşte veniturile, au obţinut 800 lei pe lună, plus produse în natură, în discuţia cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că este necesară îmbunătăţirea proiecte­lor de salarii pentru a asigura o re­zistenţă corespunzătoare şi posibi­litatea mecanizării lucrărilor. Pă­­mîntul este bun — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — surse con­stante de apă aveţi, oamenii de aici sunt pricepuţi şi au o bună expe­rienţă, aveţi deci toate condiţiile pentru sporirea producţiei. înainte de a pleca din comuna Ciochina, secretarul general al partidului s-a oprit din nou în mij­locul oamenilor veniţi să-l întîmpi­­ne, strînge mîinile multora dintre ei. Ţăranii cooperatori îl invită să-i mai viziteze, asigurînd că realiză­rile ce le vor obţine în acest an vor fi cu mult mai mari. — Vă doresc succes, recolte mai mari şi venituri mai bune pen­tru membrii cooperativei, spu­ne, la despărţire, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu. PRIMĂVARA POATE VENI - TRACTOARELE SÎNT PREGĂTITE Un alt popas se face la Andră­şeşti, la staţiunea pentru mecani­zarea agriculturii, unde muncitorii fac o primire entuziastă tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Această unitate aduce o contribu­ţie deosebită la mecanizarea lucră­ MUNKA HĂRNICIA ŞI PRICEPEREA AU SPORIT RODUL BĂRĂGANULUI Situată în centrul Bărăganului, cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Doja, una din cele mai puternice unităţi din judeţ, deţine o suprafaţă de 3 500 ha, din care peste 70 la sută se cultivă cu cereale şi plante tehnice. Este ora prînzului, soare­le străluceşte ca într-o zi de primăvară, punînd şi mai mult în relief peisajul nou al satului. Mii de ţărani cooperatori, practic toţi locuitorii comunei, au venit în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, r manifestîndu-şi bucu­ria de a-l avea din nou în mijlocul lor. Preşedintele cooperativei agri­cole de producţie, Ion Spătărelu, s-a ridicat din mijlocul ţărănimii la înaltele răspunderi de membru al Comitetului Central al partidu­lui şi membru al Consiliului de Stat. în discuţia care are loc la sediul cooperativei, el informează pe secretarul general al partidului că, de la ultima sa vizită în aceas­tă localitate, ţăranii cooperatori au muncit tot mai bine, au aplicat In inima Bărăganului se înalţă un oraş modern : Slobozia. Secretarul general al partidului face unele ob­servaţii cu privire la amplasarea blocurilor de locuinţe ce se vor construi aici Luni 1 februarie 1971 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ____________________________________________________________________­____________________________________ | (Urmată din pag. l-a) investiţii minime o secţie de pre­lucrare a legumelor, un mic abator de care să beneficieze toate coope­rativele agricole din cadrul consi­liului intercooperatist. Un dialog însufleţit are loc pe tema îmbinării sarcinilor imediate cu cele de perspectivă. — Cum este organizată şi folo­sită forţa de muncă a cooperativei, ce activităţi desfăşoară cooperato­rii în aceste zile cu aspect de pri­măvară ? — se interesează secre­tarul general. Din răspunsurile primite reiese că se poate face mai mult. — Aveţi posibilităţi să lucraţi la îndiguiri şi drenaje, la amenajări pentru irigaţii, arată tovarăşul Ceauşescu. Alături de cooperatori pot contribui şi mecanizatorii, cu tractoarele şi celelalte mijloace de care dispun. Devansarea amenajă­rilor pentru irigaţii este în folosul cooperativei, al cooperatorilor. Este vizitat apoi sectorul zoo­tehnic, unde are loc o discuţie pri­vind orientarea eforturilor pentru creşterea mai rapidă a producţiei de carne şi lapte. La întrebarea cît lapte s-a obţinut anul trecut, pre­şedintele cooperativei răspunde : — 1 800 litri pe vacă furajată. Nu ne putem lăuda cu rezultate prea bune. — Intr-adevăr, producţia este mică, remarcă secretarul general, împreună cu consiliul inter­cooperatist va trebui să luaţi mă­suri pentru ameliorarea raselor de vaci în fiecare cooperativă agrico­lă. De altfel, ca şi în celelalte sec­toare agricole, consiliul inter­cooperatist are posibilităţi să ac­ţioneze mai eficient. Pentru aceasta este nevoie să întocmiţi un pro­gram de activitate pentru întregul cincinal. Referindu-se la problemele în­drumării şi sprijinirii concrete a cooperativelor agricole, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că mă­surile luate în ultimul timp au, intre altele, menirea de a apropia conducerea agriculturii de coope­rativele agricole, de a face ca spe­cialiştii şi tehnicienii să vină în cooperative, să răspundă direct şi nemijlocit de realizarea producţiei. Vizita se transformă astfel într-o adevărată consfătuire de lucru la care participă şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere, precum şi ţărani cooperatori,­rilor pe ogoarele Bărăganului, ser­vind cooperativele agricole de pro­ducţie din această comună şi din comunele Rovine, Reviga şi Gheor­­ghe Doja. Directorul staţiunii, Dumitru E­­ne, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi să vi­ziteze atelierele mecanice. Mecani­zatorii se află în plină activitate de pregătire a tractoarelor şi a celor­lalte maşini agricole cu care vor ieşi pe ogoare. Primăvara anun­­ţîndu-se timpurie, ei au intensifi­cat ritmul reparaţiilor, astfel încît, pînă acum, au fost revizuite 95 la sută din tractoare și aproape toate mașinile agricole. — Cum merge treaba, tovarășe ? — întreabă secretarul general al partidului pe mecanicul Marin Dra­gan, care tocmai lucra la revizui­rea unui tractor universal de 45 CP, fabricat de uzina brașoveană. — Bine, tovarăşe Ceauşescu ! — Cum sînteţi salarizaţi ? — Potrivit noului principiu de retribuire vom beneficia în viitor, dacă vom lucra bine, de cîştiguri mai mari, în bani şi în produse, din partea cooperativelor cu care cola­borăm. — Este foarte bine gîndit noul sistem de salarizare prevăzut pen­tru noi, adaugă tractoristul Nicolae Enea. El stimulează atît interesul nostru, cît şi al cooperatorilor în e­­xecutarea unor lucrări de bună ca­litate şi la timp. Aceasta se răs­­frînge direct asupra veniturilor noastre. Vizita în atelierele mecanice ale întreprinderii prilejuieşte discuţii între oaspeţi şi gazde cu privire la organizarea muncii, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor şi lucrărilor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat de reprezentanţii organelor judeţene că uzina de reparaţii din Ciulniţa, ca şi alte uzine similare, nu lu­crează cu întreaga capacitate. — Este necesar, arată secretarul general, adresîndu-se ministrului de resort. Ca şi uzinelor de repa­raţii din agricultură să li se încre­dinţeze lucrări corespunzătoare ca­­pacităţilor de producţie de care dispun, ca şi uzinelor constructoare de maşini. Sunt apoi prezentate şi ana­lizate cîteva din problemele acestei unităţi. Luîndu-şi rămas bun de la mecanizatori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pentru rezul­tatele obţinute, le urează noi suc­cese, sfaturile preţioase primite atunci şi, ca urmare, au înregistrat rezul­tate bune. Anul trecut, de pildă, cooperativa agricolă a realizat în medie 2 728 kg grîu, 5 100 kg po­rumb, 2 300 kg floarea-soarelui, 33 500 kg sfeclă la hectar. De ase­menea, cooperativa dispune de un puternic sector zootehnic care cu­prinde 700 bovine, 3 500 de porci, iar pînă la sfirşitul acestui an, numărul porcinelor va spori la 5 000. Prin valorificarea unor can­tităţi însemnate de produse vege­tale şi animaliere, cooperativa a obţinut venituri mult mai mari de­cit îşi propusese iniţial. In loc de 14 milioane lei, veniturile au re­prezentat 19 700 000 lei. Cultura de la care s-a obţinut cea mai mare depăşire la capito­lul venituri a fost cea a po­rumbului. Prin valorificarea peste plan a 1660 tone s-au înca­sat în plus 2 milioane lei. Aceasta a permis ca valoarea unei norme să fie de 63 lei în loc de 44 lei cît s-a propus iniţial, din care 55 lei în numerar. In sectorul vegetal, bunăoară, bărbaţii au realizat în medie 180 de norme, iar femei­le 150. — Cum vă propuneţi să vă des­făşuraţi activitatea în cadrul con­siliului intercooperatist ? — a în­trebat secretarul general al parti­dului.­­ Din consiliul intercooperatist fac parte patru cooperative agri­cole de producţie posedînd 12 000 hectare. Am asigurat seminţele, iar maşinile şi utilajele pe care le vom folosi în campania de pri­măvară sunt gata de lucru. Ca ac­ţiuni imediate, ne-am propus să desecăm o importantă suprafaţă de teren, să plantăm 3,5 ha cu răchită, asigurînd astfel materia primă pentru secţii anexe. In ceea ce priveşte specializarea produc­ţiei, pentru acest an ne propunem construirea la Reviga a unei sere pentru producţia răsadurilor. Tot aici realizăm un complex inter­cooperatist cu o capacitate de 100 tone carne de pasăre pe an. Noi ne-am străduit şi am reuşit să do­vedim, tovarăşe secretar general, că hărnicia şi priceperea pot spori rodnicia Bărăganului chiar şi în condiţii nefavorabile, cum au fost cele din anul 1970. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe cooperatori pentru roa­dele obţinute pînă acum şi îşi con­tinuă apoi vizita la sectorul zoo­tehnic. In cadrul discuţiei cu bri­gadierii, se desprinde necesitatea îmbunătăţirii rasei de oi, a creş­terii productivităţii şi a moderni­zării activităţii în acest domeniu — izvor de venituri însemnate pen­tru cooperatori, în continuare s-a vizitat com­plexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porcilor, cu o capa­citate de 60 000 de animale pe an, amplasat în apropierea comunei. Deşi începute cu numai cîteva luni în urmă, lucrările de con­strucţie sînt avansate. In faţa unei machete, ing. C. Vlădu­­lescu informează asupra concep­ţiei şi soluţiilor tehnice folosite, astfel încît să se asigure animale­lor condiţii optime de dezvoltare. El arată că la realizarea comple­xului s-au asociat 18 cooperative agricole de producţie care contri­buie cu 28 milioane lei, iar restul de 19 milioane pentru acoperirea întregii investiţii sunt credite acor­date de stat. Complexul urmează să fie dat parţial în producţie în trimestrul al doilea al acestui an, iar la sfîrşitul anului viitor va pro­duce cu toată capacitatea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă ca toate construcţiile de acest gen din judeţ să fie terminate cît mai grabnic, să se adopte solu­ţiile constructive cele mai ieftine şi mai operative pentru ca inves­tiţiile să-şi dovedească eficienţa în timpul cel mai scurt. La complexul de creştere a porcilor de la Cazăneşti EXPERIENŢA VALOROASĂ TREBUIE EXTINSĂ In continuarea vizitei, oaspeţii se opresc la serele înmulţitor de la Perieţi aparţinînd I.A.S.­Slobozia, unde are loc o amplă discuţie asu­pra posibilităţilor de creştere a pro­ducţiei de legume în cadrul jude­ţului Ialomiţa. Dr. ing. Gheorghe Vîlceanu, directorul întreprinderii judeţene pentru producerea şi va­lorificarea legumelor, relevă că, în viitor, serele înmulţitor vor asigura răsaduri de calitate, din soiurile şi hibrizii de mare productivitate, pentru toate cooperativele agricole. Serele insumînd 24 000 metri pă­traţi, executate in regie proprie, au fost construite cu un preţ de cost sub prevederile proiectelor iniţiale. De pe acum s-au avut în vedere posibilităţile de extindere a serelor în care au fost instalate suplimen­tar două cazane. Alte posibilităţi de producere a unui număr mai mare de răsaduri se vor crea prin amenajarea de solarii pentru repi­­catul răsadurilor. — In mod concret, ce se poate realiza prin materializarea acestei idei ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Un hectar de seră asigură ră­sadurile necesare pentru 60—70 hectare cultivate în cîmp cu legu­me — spune ing. Vîlceanu ; dacă se amenajează şi o suprafaţă cores­punzătoare de solarii pentru repi­­cat, un hectar de seră poate pro­duce răsaduri suficiente pentru 100 hectare de legume. — In cît timp se amortizează in­vestiţia şi care este eficienţa eco­nomică, în comparaţie cu metoda tradiţională de producere a răsadu­rilor ? — Un hectar de seră înmulţitor — spune ing. Vîlceanu — se amor­tizează, după cum s-a prevăzut ini­ţial, în cinci ani, dar noi vom ob­ţine şi cîte o recoltă de roşii anual, ceea ce va permite să reducem ter­menul de recuperare a investiţiei la 3 ani. Cît priveşte eficienţa se­relor înmulţitor, aş vrea să arăt că răsadurile produse costă de 5 ori mai ieftin decît cele obţinute în ră­sadniţe încălzite cu biocombustibil. Apreciind rezultatele frumoase obţinute aici, secretarul general al partidului felicită colectivul acestei unităţi şi, adresîndu-se reprezen­tanţilor judeţului, le recomandă să valorifice experienţa dobîndită, să o extindă, să studieze posibilităţile de dezvoltare a legumiculturii în întregul judeţ, să ia măsuri prac­tice în această direcţie. O ÎNTREPRINDERE MODERNĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM După vizitarea unităţilor agrico­le, oaspeţii se îndreaptă spre reşe­dinţa judeţului. La intrarea în oraşul Slobozia, se face un popas la cea mai nouă întreprindere a judeţului , filatura de bumbac, intrată în producţie la început de nou cincinal. Sosirea secretarului general al partidului a prilejuit tînărului colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici ma­nifestări deosebit de călduroase. Este prezent aici Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. In faţa unei machete, ing. Marin Udrea, directorul general al Combinatu­lui nr. 3 bumbac Bucureşti, infor­mează că întreprinderea este reali­zată după cele mai noi soluţii teh­nice, care asigură un înalt grad de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie, situînd filatura printre cele mai moderne unităţi similare. Amplasată în a­­propierea fabricilor de produse lactate şi ulei din oraş, noua fila­tură are o capacitate anuală de prelucrare de 4 600 tone fibre de bumbac pur sau în amestec cu celofibră. Remarcabilă este reali­zarea aici a unei linii automate de alimentare a cardelor, prima insta­laţie experimentală de acest fel din ţară, executată de constructorii de la întreprinderea de instalaţii din Bucureşti. Se vizitează apoi întreprinderea. Procesul de producţie începe în hala de baraj. Agregate de cel mai modern tip execută operaţiile de curăţire a materiei prime, în­tregul proces este supravegheat cu ajutorul unui tablou de comandă, pe care se aprind şi se sting zeci de beculeţe. Automati­zarea permite ca întreaga instala­ţie de baraj să fie deservită de patru muncitori şi un ajutor de maistru. * Oaspeţii se interesează de califi­carea cadrelor tinere, de perspecti­vele dezvoltării întreprinderii. Apoi are loc o discuţie cu spe­cialiştii, cu conducerea ministeru­lui de resort, în cadrul căreia se­cretarul general subliniază necesi­tatea de a se utiliza şi la construc­ţia unităţilor din industria uşoară prefabricatele, care pot fi realizate în apropierea viitoarelor obiective. Despărţindu-se de gazde, care îl salută cu dragoste şi căldură, to­varăşul Ceauşescu urează succes tînărului colectiv aflat la începutul activităţii sale într-o întreprindere modernă. ESTE STUDIATĂ URBANISTICA SLOBOZIEI DE AZI ŞI A CELEI DE MÎINE După vizitarea filaturii de bum­bac, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre centrul ora­şului Slobozia, în piaţa din faţa sediului comi­tetului judeţean de partid, împo­dobită sărbătoreşte cu steaguri roşii şi tricolore, mii de cetăţeni, de toate profesiile şi vîrstele, fac secretarului general al partidului, celorlalţi oaspeţi, o primire deose­bit de călduroasă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţ se în­cheie cu o întîlnire, la sediul co­mitetului judeţean de partid, cu edilii oraşului. Cu ajutorul unor hărţi şi ma­chete sugestive, inginerul Gheor­ghe Şapon, vicepreşedinte al con­siliului popular judeţean, prezintă liniile directoare ale sistematizării oraşului Slobozia şi a altor locali­tăţi din judeţ în următorii ani. Rînd pe rînd, sînt înfăţişate ampla­samentele noilor complexe de lo­cuinţe, grupate îndeosebi în apro­pierea unităţilor economice, noile edificii social-culturale care vor întregi peisajul urbanistic al ora­şului. Se studiază soluţii diferite care să contribuie la dezvoltarea oraşului, corespunzător creşterii continue a numărului de locuitori, la sistematizarea principalelor ar­tere, la descongestionarea circu­laţiei pe străzile principale, în aşa fel încît Slobozia să se integreze cît mai repede in rîndurile oraşe­lor moderne din ţara noastră, în legătură cu proiectele noilor blocuri de locuinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă arhi­tecţilor să prevadă amenajarea la parterul acestora a unor magazine moderne şi să se aibă în vedere, totodată, crearea unei artere co­merciale a oraşului, caracteristică centrelor urbane dezvoltate. De a­­semenea, subliniază necesitatea creării unei zone de agrement. în legătură cu soluţiile constructive folosite la înălţarea noilor blocuri, secretarul general arată că este necesar să se pună accentul pe utilizarea panourilor mari, pre­fabricate, ceea ce ar contribui la scurtarea termenului de execuţie şi la realizarea de economii. Indicaţiile secretarului general al partidului sînt însuşite de edilii oraşului, care vor revedea schema de sistematizare, pentru ca aceasta să corespundă din toate punctele de vedere cerinţelor urbanistice contemporane, în timpul discuţiei de la Comi­tetul judeţean de partid, mulţi­mea de oameni adunată în faţa sediului nu a părăsit piaţa, aş­­teptînd să-l revadă pe secretarul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­pare la balconul clădirii, răspun­­zînd aclamaţiilor. ★­­ Acum, la început de cincinal, cînd în toate sectoarele economiei naţionale oamenii muncii s-au an­gajat cu toate forţele, cu întreaga lor capacitate creatoare, în înfăp­tuirea sarcinilor planului pe anul 1971, vizitele de lucru ale secreta­rului general al partidului în în­treprinderi industriale, pe şantiere, în agricultură, întîlnirile şi discu­ţiile cu muncitorii, cu specialiştii, cu ţăranii cooperatori au prilejuit un fructuos schimb de idei, de pro­puneri valoroase, au stimulat acti­vitatea şi iniţiativa creatoare a oa­menilor muncii din unităţile vizi­tate. Viaţa confirmă plenar că po­litica partidului şi statului nostru porneşte de la realităţile concrete ale ţării, identificîndu-se pe de­plin cu preocupările şi aspiraţiile întregului popor. Vizita de ieri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi ale agriculturii socialiste din judeţul Ialomiţa ilustrează preg­nant preocuparea conducerii parti­dului pentru progresul acestei ra­muri de bază a economiei naţio­nale, pentru obţinerea unor reali­zări cît mai mari pe toate fron­turile construcţiei socialiste în pa­tria noastră. Reportaj realizat de­­ Ion MARGINEANU Const. BORDEIANU Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU Emil MARINESCU Foto : Angrhel Pasat Radu Cristescu

Next