Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-01 / nr. 7217
Pagina a 2-a UZINA PRODUCĂTOARE DE CARNE Vizita de lucru continuă la întreprinderea agricolă de stat — Căzăneşti, aflată în apropiere, care are un complex de creştere şi îngrăşare industrială a porcilor, dat în funcţiune in anul 1965. In cele 86 de hale de care dispune, sunt crescuţi şi îngrăşaţi anual 135 000 de porci, livraţi la o greutate medie de 100—105 kg. In această adevărată „uzină de carne“, adăpatul, preparatul şi administrarea hranei, celelalte lucrări sunt mecanizate şi automatizate. Complexul dispune de 6 bucătării furajere care, datorită mecanizării, sunt deservite de numai 12 oameni. In prezent, în întreprinderile agricole de stat din întreaga ţară există 20 asemenea mari unităţi. în faţa unor grafice sugestive, inginerul Onoriu lacomi, directorul complexului ,arată că în 1970 au fost livrate peste 14 750 tone came. S-a obţinut un spor mediu zilnic la îngrăşare de circa 550 grame. Beneficiile înregistrate de-a lungul celor 7 ani de activitate se ridică la aproape 90 milioane lei, cu peste 11 milioane mai mult decit fusese planificat. In cadrul discuţiilor care au loc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de preţul de cost al cărnii livrate şi totodată recomandă specialiştilor de aici să folosească experienţa dobîndită în ţară şi peste hotare pentru reducerea preţului de cost, pentru scurtarea perioadei de îngrăşare, în aşa fel ca rezultatele economice să se situeze la nivelul celor mai bune din ţările avansate în domeniul creşterii animalelor. — Cum este folosit spaţiul construit, la cît s-a ridicat investiţia specifică ? — întreabă secretarul general al partidului. Directorul complexului arată că fiind una din primele unităţi de tip industrial de acest fel realizate în ţară, investiţiile au fost mari, ajungînd la 1 400 lei pe cap de animal. — Noile complexe de creştere a porcinelor — intervine în discuţie tovarăşul Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat — se realizează la un preţ de cost mult mai redus, investiţia specifică a coborît sub 800 de lei. Sunt vizitate apoi hale de creştere şi de îngrăşare a porcilor în care se remarcă gradul ridicat de mecanizare şi parţial de automatizare a lucrărilor, fluxul tehnologic modern. — Care este nivelul productivităţii muncii ? întreabă tovarăşul Ceauşescu. — Faţă de primii ani de activitate, cînd tona de carne se realiza în 224 ore/om, am reuşit să mărim productivitatea muncii, în prezent revenind 43 de ore/om pe tona de carne. Are loc apoi o discuţie referitoare la posibilităţile de reducere a cheltuielilor de producţie, îndeosebi a consumului specific de furaje combinate pe kilogramul de carne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea unor măsuri în vederea ameliorării raselor de animale şi pentru reducerea procentului de mortalitate. GRĂDINILE POT PRODUCE MAI MULT Următorul popas se face în comuna Ciochina, unde, ca şi în celelalte unităţi vizitate, ţăranii cooperatori întîmpină pe conducătorii de partid şi de stat cu căldura sentimentelor, cărora le dă expresie, prin cuvintele de bun venit, preşedintele C.A.P. Ciochina, Marin Petcu. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze serele şi cei 9 000 mp de salarii aflate în construcţie, aparţinînd asociaţiei intercooperatiste din Ciochina, Borduşelu şi Andrăşeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu cooperatoarele care tocmai confecţionau ghivecele nutritive, se interesează de stadiul pregătirii viitoarei recolte, de veniturile pe care le realizează. Cooperatoarele arată că pregătirile făcute acum, în timpul iernii, anunţă recolte bogate de tomate. Cît priveşte veniturile, au obţinut 800 lei pe lună, plus produse în natură, în discuţia cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că este necesară îmbunătăţirea proiectelor de salarii pentru a asigura o rezistenţă corespunzătoare şi posibilitatea mecanizării lucrărilor. Pămîntul este bun — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — surse constante de apă aveţi, oamenii de aici sunt pricepuţi şi au o bună experienţă, aveţi deci toate condiţiile pentru sporirea producţiei. înainte de a pleca din comuna Ciochina, secretarul general al partidului s-a oprit din nou în mijlocul oamenilor veniţi să-l întîmpine, strînge mîinile multora dintre ei. Ţăranii cooperatori îl invită să-i mai viziteze, asigurînd că realizările ce le vor obţine în acest an vor fi cu mult mai mari. — Vă doresc succes, recolte mai mari şi venituri mai bune pentru membrii cooperativei, spune, la despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. PRIMĂVARA POATE VENI - TRACTOARELE SÎNT PREGĂTITE Un alt popas se face la Andrăşeşti, la staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, unde muncitorii fac o primire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Această unitate aduce o contribuţie deosebită la mecanizarea lucră MUNKA HĂRNICIA ŞI PRICEPEREA AU SPORIT RODUL BĂRĂGANULUI Situată în centrul Bărăganului, cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Doja, una din cele mai puternice unităţi din judeţ, deţine o suprafaţă de 3 500 ha, din care peste 70 la sută se cultivă cu cereale şi plante tehnice. Este ora prînzului, soarele străluceşte ca într-o zi de primăvară, punînd şi mai mult în relief peisajul nou al satului. Mii de ţărani cooperatori, practic toţi locuitorii comunei, au venit în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, r manifestîndu-şi bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ion Spătărelu, s-a ridicat din mijlocul ţărănimii la înaltele răspunderi de membru al Comitetului Central al partidului şi membru al Consiliului de Stat. în discuţia care are loc la sediul cooperativei, el informează pe secretarul general al partidului că, de la ultima sa vizită în această localitate, ţăranii cooperatori au muncit tot mai bine, au aplicat In inima Bărăganului se înalţă un oraş modern : Slobozia. Secretarul general al partidului face unele observaţii cu privire la amplasarea blocurilor de locuinţe ce se vor construi aici Luni 1 februarie 1971 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ________________________________________________________________________________________________________ | (Urmată din pag. l-a) investiţii minime o secţie de prelucrare a legumelor, un mic abator de care să beneficieze toate cooperativele agricole din cadrul consiliului intercooperatist. Un dialog însufleţit are loc pe tema îmbinării sarcinilor imediate cu cele de perspectivă. — Cum este organizată şi folosită forţa de muncă a cooperativei, ce activităţi desfăşoară cooperatorii în aceste zile cu aspect de primăvară ? — se interesează secretarul general. Din răspunsurile primite reiese că se poate face mai mult. — Aveţi posibilităţi să lucraţi la îndiguiri şi drenaje, la amenajări pentru irigaţii, arată tovarăşul Ceauşescu. Alături de cooperatori pot contribui şi mecanizatorii, cu tractoarele şi celelalte mijloace de care dispun. Devansarea amenajărilor pentru irigaţii este în folosul cooperativei, al cooperatorilor. Este vizitat apoi sectorul zootehnic, unde are loc o discuţie privind orientarea eforturilor pentru creşterea mai rapidă a producţiei de carne şi lapte. La întrebarea cît lapte s-a obţinut anul trecut, preşedintele cooperativei răspunde : — 1 800 litri pe vacă furajată. Nu ne putem lăuda cu rezultate prea bune. — Intr-adevăr, producţia este mică, remarcă secretarul general, împreună cu consiliul intercooperatist va trebui să luaţi măsuri pentru ameliorarea raselor de vaci în fiecare cooperativă agricolă. De altfel, ca şi în celelalte sectoare agricole, consiliul intercooperatist are posibilităţi să acţioneze mai eficient. Pentru aceasta este nevoie să întocmiţi un program de activitate pentru întregul cincinal. Referindu-se la problemele îndrumării şi sprijinirii concrete a cooperativelor agricole, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că măsurile luate în ultimul timp au, intre altele, menirea de a apropia conducerea agriculturii de cooperativele agricole, de a face ca specialiştii şi tehnicienii să vină în cooperative, să răspundă direct şi nemijlocit de realizarea producţiei. Vizita se transformă astfel într-o adevărată consfătuire de lucru la care participă şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere, precum şi ţărani cooperatori,rilor pe ogoarele Bărăganului, servind cooperativele agricole de producţie din această comună şi din comunele Rovine, Reviga şi Gheorghe Doja. Directorul staţiunii, Dumitru Ene, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi să viziteze atelierele mecanice. Mecanizatorii se află în plină activitate de pregătire a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole cu care vor ieşi pe ogoare. Primăvara anunţîndu-se timpurie, ei au intensificat ritmul reparaţiilor, astfel încît, pînă acum, au fost revizuite 95 la sută din tractoare și aproape toate mașinile agricole. — Cum merge treaba, tovarășe ? — întreabă secretarul general al partidului pe mecanicul Marin Dragan, care tocmai lucra la revizuirea unui tractor universal de 45 CP, fabricat de uzina brașoveană. — Bine, tovarăşe Ceauşescu ! — Cum sînteţi salarizaţi ? — Potrivit noului principiu de retribuire vom beneficia în viitor, dacă vom lucra bine, de cîştiguri mai mari, în bani şi în produse, din partea cooperativelor cu care colaborăm. — Este foarte bine gîndit noul sistem de salarizare prevăzut pentru noi, adaugă tractoristul Nicolae Enea. El stimulează atît interesul nostru, cît şi al cooperatorilor în executarea unor lucrări de bună calitate şi la timp. Aceasta se răsfrînge direct asupra veniturilor noastre. Vizita în atelierele mecanice ale întreprinderii prilejuieşte discuţii între oaspeţi şi gazde cu privire la organizarea muncii, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor şi lucrărilor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat de reprezentanţii organelor judeţene că uzina de reparaţii din Ciulniţa, ca şi alte uzine similare, nu lucrează cu întreaga capacitate. — Este necesar, arată secretarul general, adresîndu-se ministrului de resort. Ca şi uzinelor de reparaţii din agricultură să li se încredinţeze lucrări corespunzătoare capacităţilor de producţie de care dispun, ca şi uzinelor constructoare de maşini. Sunt apoi prezentate şi analizate cîteva din problemele acestei unităţi. Luîndu-şi rămas bun de la mecanizatori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pentru rezultatele obţinute, le urează noi succese, sfaturile preţioase primite atunci şi, ca urmare, au înregistrat rezultate bune. Anul trecut, de pildă, cooperativa agricolă a realizat în medie 2 728 kg grîu, 5 100 kg porumb, 2 300 kg floarea-soarelui, 33 500 kg sfeclă la hectar. De asemenea, cooperativa dispune de un puternic sector zootehnic care cuprinde 700 bovine, 3 500 de porci, iar pînă la sfirşitul acestui an, numărul porcinelor va spori la 5 000. Prin valorificarea unor cantităţi însemnate de produse vegetale şi animaliere, cooperativa a obţinut venituri mult mai mari decit îşi propusese iniţial. In loc de 14 milioane lei, veniturile au reprezentat 19 700 000 lei. Cultura de la care s-a obţinut cea mai mare depăşire la capitolul venituri a fost cea a porumbului. Prin valorificarea peste plan a 1660 tone s-au încasat în plus 2 milioane lei. Aceasta a permis ca valoarea unei norme să fie de 63 lei în loc de 44 lei cît s-a propus iniţial, din care 55 lei în numerar. In sectorul vegetal, bunăoară, bărbaţii au realizat în medie 180 de norme, iar femeile 150. — Cum vă propuneţi să vă desfăşuraţi activitatea în cadrul consiliului intercooperatist ? — a întrebat secretarul general al partidului. Din consiliul intercooperatist fac parte patru cooperative agricole de producţie posedînd 12 000 hectare. Am asigurat seminţele, iar maşinile şi utilajele pe care le vom folosi în campania de primăvară sunt gata de lucru. Ca acţiuni imediate, ne-am propus să desecăm o importantă suprafaţă de teren, să plantăm 3,5 ha cu răchită, asigurînd astfel materia primă pentru secţii anexe. In ceea ce priveşte specializarea producţiei, pentru acest an ne propunem construirea la Reviga a unei sere pentru producţia răsadurilor. Tot aici realizăm un complex intercooperatist cu o capacitate de 100 tone carne de pasăre pe an. Noi ne-am străduit şi am reuşit să dovedim, tovarăşe secretar general, că hărnicia şi priceperea pot spori rodnicia Bărăganului chiar şi în condiţii nefavorabile, cum au fost cele din anul 1970. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe cooperatori pentru roadele obţinute pînă acum şi îşi continuă apoi vizita la sectorul zootehnic. In cadrul discuţiei cu brigadierii, se desprinde necesitatea îmbunătăţirii rasei de oi, a creşterii productivităţii şi a modernizării activităţii în acest domeniu — izvor de venituri însemnate pentru cooperatori, în continuare s-a vizitat complexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 60 000 de animale pe an, amplasat în apropierea comunei. Deşi începute cu numai cîteva luni în urmă, lucrările de construcţie sînt avansate. In faţa unei machete, ing. C. Vlădulescu informează asupra concepţiei şi soluţiilor tehnice folosite, astfel încît să se asigure animalelor condiţii optime de dezvoltare. El arată că la realizarea complexului s-au asociat 18 cooperative agricole de producţie care contribuie cu 28 milioane lei, iar restul de 19 milioane pentru acoperirea întregii investiţii sunt credite acordate de stat. Complexul urmează să fie dat parţial în producţie în trimestrul al doilea al acestui an, iar la sfîrşitul anului viitor va produce cu toată capacitatea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca toate construcţiile de acest gen din judeţ să fie terminate cît mai grabnic, să se adopte soluţiile constructive cele mai ieftine şi mai operative pentru ca investiţiile să-şi dovedească eficienţa în timpul cel mai scurt. La complexul de creştere a porcilor de la Cazăneşti EXPERIENŢA VALOROASĂ TREBUIE EXTINSĂ In continuarea vizitei, oaspeţii se opresc la serele înmulţitor de la Perieţi aparţinînd I.A.S.Slobozia, unde are loc o amplă discuţie asupra posibilităţilor de creştere a producţiei de legume în cadrul judeţului Ialomiţa. Dr. ing. Gheorghe Vîlceanu, directorul întreprinderii judeţene pentru producerea şi valorificarea legumelor, relevă că, în viitor, serele înmulţitor vor asigura răsaduri de calitate, din soiurile şi hibrizii de mare productivitate, pentru toate cooperativele agricole. Serele insumînd 24 000 metri pătraţi, executate in regie proprie, au fost construite cu un preţ de cost sub prevederile proiectelor iniţiale. De pe acum s-au avut în vedere posibilităţile de extindere a serelor în care au fost instalate suplimentar două cazane. Alte posibilităţi de producere a unui număr mai mare de răsaduri se vor crea prin amenajarea de solarii pentru repicatul răsadurilor. — In mod concret, ce se poate realiza prin materializarea acestei idei ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Un hectar de seră asigură răsadurile necesare pentru 60—70 hectare cultivate în cîmp cu legume — spune ing. Vîlceanu ; dacă se amenajează şi o suprafaţă corespunzătoare de solarii pentru repicat, un hectar de seră poate produce răsaduri suficiente pentru 100 hectare de legume. — In cît timp se amortizează investiţia şi care este eficienţa economică, în comparaţie cu metoda tradiţională de producere a răsadurilor ? — Un hectar de seră înmulţitor — spune ing. Vîlceanu — se amortizează, după cum s-a prevăzut iniţial, în cinci ani, dar noi vom obţine şi cîte o recoltă de roşii anual, ceea ce va permite să reducem termenul de recuperare a investiţiei la 3 ani. Cît priveşte eficienţa serelor înmulţitor, aş vrea să arăt că răsadurile produse costă de 5 ori mai ieftin decît cele obţinute în răsadniţe încălzite cu biocombustibil. Apreciind rezultatele frumoase obţinute aici, secretarul general al partidului felicită colectivul acestei unităţi şi, adresîndu-se reprezentanţilor judeţului, le recomandă să valorifice experienţa dobîndită, să o extindă, să studieze posibilităţile de dezvoltare a legumiculturii în întregul judeţ, să ia măsuri practice în această direcţie. O ÎNTREPRINDERE MODERNĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM După vizitarea unităţilor agricole, oaspeţii se îndreaptă spre reşedinţa judeţului. La intrarea în oraşul Slobozia, se face un popas la cea mai nouă întreprindere a judeţului , filatura de bumbac, intrată în producţie la început de nou cincinal. Sosirea secretarului general al partidului a prilejuit tînărului colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici manifestări deosebit de călduroase. Este prezent aici Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. In faţa unei machete, ing. Marin Udrea, directorul general al Combinatului nr. 3 bumbac Bucureşti, informează că întreprinderea este realizată după cele mai noi soluţii tehnice, care asigură un înalt grad de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie, situînd filatura printre cele mai moderne unităţi similare. Amplasată în apropierea fabricilor de produse lactate şi ulei din oraş, noua filatură are o capacitate anuală de prelucrare de 4 600 tone fibre de bumbac pur sau în amestec cu celofibră. Remarcabilă este realizarea aici a unei linii automate de alimentare a cardelor, prima instalaţie experimentală de acest fel din ţară, executată de constructorii de la întreprinderea de instalaţii din Bucureşti. Se vizitează apoi întreprinderea. Procesul de producţie începe în hala de baraj. Agregate de cel mai modern tip execută operaţiile de curăţire a materiei prime, întregul proces este supravegheat cu ajutorul unui tablou de comandă, pe care se aprind şi se sting zeci de beculeţe. Automatizarea permite ca întreaga instalaţie de baraj să fie deservită de patru muncitori şi un ajutor de maistru. * Oaspeţii se interesează de calificarea cadrelor tinere, de perspectivele dezvoltării întreprinderii. Apoi are loc o discuţie cu specialiştii, cu conducerea ministerului de resort, în cadrul căreia secretarul general subliniază necesitatea de a se utiliza şi la construcţia unităţilor din industria uşoară prefabricatele, care pot fi realizate în apropierea viitoarelor obiective. Despărţindu-se de gazde, care îl salută cu dragoste şi căldură, tovarăşul Ceauşescu urează succes tînărului colectiv aflat la începutul activităţii sale într-o întreprindere modernă. ESTE STUDIATĂ URBANISTICA SLOBOZIEI DE AZI ŞI A CELEI DE MÎINE După vizitarea filaturii de bumbac, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre centrul oraşului Slobozia, în piaţa din faţa sediului comitetului judeţean de partid, împodobită sărbătoreşte cu steaguri roşii şi tricolore, mii de cetăţeni, de toate profesiile şi vîrstele, fac secretarului general al partidului, celorlalţi oaspeţi, o primire deosebit de călduroasă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţ se încheie cu o întîlnire, la sediul comitetului judeţean de partid, cu edilii oraşului. Cu ajutorul unor hărţi şi machete sugestive, inginerul Gheorghe Şapon, vicepreşedinte al consiliului popular judeţean, prezintă liniile directoare ale sistematizării oraşului Slobozia şi a altor localităţi din judeţ în următorii ani. Rînd pe rînd, sînt înfăţişate amplasamentele noilor complexe de locuinţe, grupate îndeosebi în apropierea unităţilor economice, noile edificii social-culturale care vor întregi peisajul urbanistic al oraşului. Se studiază soluţii diferite care să contribuie la dezvoltarea oraşului, corespunzător creşterii continue a numărului de locuitori, la sistematizarea principalelor artere, la descongestionarea circulaţiei pe străzile principale, în aşa fel încît Slobozia să se integreze cît mai repede in rîndurile oraşelor moderne din ţara noastră, în legătură cu proiectele noilor blocuri de locuinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă arhitecţilor să prevadă amenajarea la parterul acestora a unor magazine moderne şi să se aibă în vedere, totodată, crearea unei artere comerciale a oraşului, caracteristică centrelor urbane dezvoltate. De asemenea, subliniază necesitatea creării unei zone de agrement. în legătură cu soluţiile constructive folosite la înălţarea noilor blocuri, secretarul general arată că este necesar să se pună accentul pe utilizarea panourilor mari, prefabricate, ceea ce ar contribui la scurtarea termenului de execuţie şi la realizarea de economii. Indicaţiile secretarului general al partidului sînt însuşite de edilii oraşului, care vor revedea schema de sistematizare, pentru ca aceasta să corespundă din toate punctele de vedere cerinţelor urbanistice contemporane, în timpul discuţiei de la Comitetul judeţean de partid, mulţimea de oameni adunată în faţa sediului nu a părăsit piaţa, aşteptînd să-l revadă pe secretarul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apare la balconul clădirii, răspunzînd aclamaţiilor. ★ Acum, la început de cincinal, cînd în toate sectoarele economiei naţionale oamenii muncii s-au angajat cu toate forţele, cu întreaga lor capacitate creatoare, în înfăptuirea sarcinilor planului pe anul 1971, vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în întreprinderi industriale, pe şantiere, în agricultură, întîlnirile şi discuţiile cu muncitorii, cu specialiştii, cu ţăranii cooperatori au prilejuit un fructuos schimb de idei, de propuneri valoroase, au stimulat activitatea şi iniţiativa creatoare a oamenilor muncii din unităţile vizitate. Viaţa confirmă plenar că politica partidului şi statului nostru porneşte de la realităţile concrete ale ţării, identificîndu-se pe deplin cu preocupările şi aspiraţiile întregului popor. Vizita de ieri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi ale agriculturii socialiste din judeţul Ialomiţa ilustrează pregnant preocuparea conducerii partidului pentru progresul acestei ramuri de bază a economiei naţionale, pentru obţinerea unor realizări cît mai mari pe toate fronturile construcţiei socialiste în patria noastră. Reportaj realizat de Ion MARGINEANU Const. BORDEIANU Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU Emil MARINESCU Foto : Angrhel Pasat Radu Cristescu