Munca, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7268-7293)
1971-04-22 / nr. 7286
Proletari din toate tárile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7286 Joi 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani De la hotaririle Congresului la activitatea practică a sindicatelor UN COLECTIV HOTĂRÎT SĂ-ŞI PĂSTREZE TITLUL DE FRUNTAŞ Perioada care a trecut din acest an s-a caracterizat la ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ BARZA, JUDEŢUL HUNEDOARA, printr-o larga mobilizare a rezervelor interne in fiecare secţie şi sector. Sub conducerea organizaţiei de partid, mobilizaţi de sindicat, minerii au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan în mod ritmic, decadă cu decadă şi lună de lună, la toţi indicatorii, la toate sortimentele, in fiecare sector şi de către fiecare brigadă, obţinînd în perioada 1 ianuarie - 15 aprilie rezultate remarcabile. Acum, în preajma aniversării gloriosului semicentenar al partidului, colectivul întreprinderii miniere Barza — veche aşezare minieră din Ţara Moţilor — raportează că planul producţiei globale a fost depăşit cu 14 la sută, iar cel al producţiei-marfă vîndute şi încasate cu peste 23 la sută - realizări superioare angajamentelor stabilite în cinstea aniversării semicentenarului partidului. În perioada celor trei luni şi jumătate care s-au scurs din acest an, comitetul de direcţie, sprijinit îndeaproape de comitetul sindicatului, a elaborat şi aplicat o seamă de măsuri care condiţionează MENŢINEREA UNUI ECHILIBRU CORESPUNZĂTOR INTRE ACTIVITATEA DE EXTRACŢIE SI LUCRĂRILE DE INVESTIŢII, în primul trimesSecţia de mase plastice a întreprinderii judeţene de industrie locală metal-chimie din Galaţi confecţionează cantităţi importante (milioane de fire anual) de flori artificiale. Imitaţia este atît de izbutită incit numai lipsa parfumului le deosebeşte de florile naturale. Creaţie a circa 200 de muncitoare această originală „grădină“ de unde ajung in căminele noastre splendide exemplare de trandafiri, liliac, lalele, incorporează, in mod firesc fineţea, gingăşia şi suavitatea feminină. Un grup de salariate din cadrul acestei secţii a expediat redacţiei o scrisoare in care ilustrează realizările însemnate obţinute de unitatea lor. Cu toate că secţia funcţionează într-o clădire veche, avînd un spaţiu restrins, activitatea productivă a fost bine pusă la punct, organizarea muncii e din ce în ce mai perfecţionată. Un fapt destul de concludent, toate maşinile care se află pe fluxul tehnologic au fost concepute şi realizate în atelierul de lăcătuşerie al secţiei. Multe din produsele care „înfloresc“ aici sunt exportate, bucurindu-se de aprecieri pe pieţele străine. „Nu cu aceste succese vrem însă să vă reţinem atenţia — se arăta în scrisoare. Evident, ele vor spori în continuare. Ceea ce vrem să vă semnalăm dv. este că în „grădina“ cu flori au apărut... buruieni. Vă spunem toate acestea convinse că ne veţi da un sprijin să le tru s-a realizat mai bine de 26 la sută din planul anual de investiţii şi 27,1 la sută din cel de construcţii-montaj, succese care conferă întregului program de investiţii prevăzut pentru 1971 şi pentru anii viitori certitudinea materializării depline. Realizările din primele 15 săptămîni ale acestui an au la bază pregătirile făcute încă în anul trecut. În 1970, activitatea întreprinderii a fost orientată atît în scopul realizării indicatorilor de plan, al încadrării în cheltuielile admisibile, cit şi pentru asigurarea de rezerve geologice deschise şi pregătite în volum, care să acopere nevoile de producţie stabilite pentru 1971. Din volumul total de investiţii executat în anul trecut, care totalizează peste 27 milioane de lei, 62 la sută reprezintă lucrări geologice, la care planul a fost realizat în proporţie de 103,3 la sută. Lucrările de deschidere şi stîrpim, deşi suntem ferm convinse, că în primul rînd stă în puterea şi posibilităţile noastre acest lucru...“ Dar să vedem despre ce este vorba. Iniţial, cu ani în urmă, cînd s-au pus bazele acestei secţii conducerea întreprinderii, prin personalul tehnic ingineresc de care dispune, a depus eforturi lăudabile în vederea asigurării condiţiilor de lucru corespunzătoare. In acest sens s-au cheltuit sume de bani importante pentru amenajări (printre care şi o instalaţie de ventilaţie), pentru procurarea echipamentului de protecţie, antidot şi altele. Preocupările respective au rămas însă de domeniul trecutului. In momentul de faţă, chiar dacă acestea nu sunt total excluse, nu putem consemna o finalitate a lor. Ce folos că există o instalaţie de ventilaţie dacă ea nu funcţionează ? O recentă măsurătoare a concentraţiei de gaze toxice în atmosfera în care lucrează muncitoarele arată o creştere cu mult peste limita admisă de lege. Vestiarele nu sunt amenajate, nu au încălzire şi apă. Pe drept cuvînt se întreabă autoarele scrisorii : „Nu sunt oare aceste neajunsuri ca nişte buruieni, nedorite, care împiedică florile să crească ?“. Evident. Aceste carenţe dăunează producţiei, diminuează eficienţa eforturilor colectivului secţiei de mase plastice în majoritate femei. Lipsa de interes, atribuită în egală măsură şi comitetului pregătire în vederea asigurării de noi rezerve se cifrează aproape la 13 000 ml de galerii şi peste 3 600 ml suitori, precum şi aproape 4 500 ml deschideri. Baza pregătirii şi asigurării realizării ritmice a planului s-a pus o dată cu elaborarea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice temeinic conceput. Acest plan a fost definitivat pe baza propunerilor extrem de valoroase reieşite din adunarea generală a salariaţilor, care s-a ţinut la începutul acestui an. El are patru capitole distincte în care sunt stabilite măsuri referitoare la „mărirea bazei de materii prime şi creşterea volumului de producţie", „creşterea productivităţii muncii", „reducerea preţului de cost", „îmbunătăţirea condiţiilor de muncă" — în total aproape 40 de măsuri. Cîteva dintre acestea — desigur, cele mai importante — au fost amplu dezbătute in comitetul de sindicatului, pentru asigurarea condiţiilor de lucru muncitoarelor de aici este cu atit mai condamnabilă cu ION IONESCU (Continuare în pag. 2-a) direcţie. Aşa, spre exemplu, s-a analizat încă de la începutul anului 1971 stadiul de realizare a lucrărilor de pregătire în vederea realizării ritmice, încă din prima decadă, a planului de producţie. Dezbaterile au fost foarte preţioase în asigurarea desfăşurării normale a producţiei în perioada care a urmat. Accentul principal s-a pus în mod deosebit pe scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de investiţii. Asigurarea din timp a documentaţiei, organizarea corespunzătoare a echipelor din sectorul de investiţii, procurarea din timp a materialelor necesare, au permis - aşa cum am , arătat mai NICOLAE BIVOLU Şi ALEXANDRU NAGY (Continuare in pag. a 3-a) |1t In întîmpinarea semicentenarului partidului, realizări remarcabile • Pregătirile anterioare, la baza succeselor din acest an • Sindicatul, o prezenţă activă în viaţa întreprinderii • Angajamentul pe 1971 a fost suplimentat substanţial Banii alocaţi pentru protecţia muncii au fost trecuţi la... economii Însemnări pe urmele unei scrisori sosite la redacţie Noua urbanistică a oraşului Baia Mare. In prim-plan : Casa de cultură a sindicatelor (stingă) şi modernul hotel turistic „Gutinu“ (dreapta). 11 h • FURNALIŞTII, OŢELARII ŞI LAMINATORI DE PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC DE LA GALAŢI au realizat pînă in prezent o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 64 000 000 lei. S-au produs suplimentar 21 000 tone fontă, 10 700 tone oţel, 4 000 tone tablă, realizîndu-se totodată şi angajamentul la beneficii, prin obţinerea unui spor de 20 000 000 lei. (Mircea Cişman). • CONSTRUCTORII DE LA ÎNTREPRINDEREA DE PODURI METALICE ŞI PREFABRICATE DIN BETON PITEŞTI au expediat cu destinaţia Arad ultimul tronson al podului metalic cu placă ortotropă ce se construieşte peste rîul Mureş. (Dumitru Burcea). • LA UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE BUZĂU s-a deschis, pentru 15 zile, un curs de aplicare a matematicii in economie, organizat de catedra de cibernetică a Academiei de studii economice Bucureşti. Specialiştii din industria oraşului pot să-şi însuşească astfel cele mai eficiente metode de folosire a calculatoarelor. (D. Mihail). • LA UZINA DE AUTOTURISME DIN PITEŞTI a fost realizat un agregat semiautomat pentru strunjitul oval al pistoanelor. Prin folosirea acestuia se dublează capacitatea de producţie, faţă de cea a maşinilor similare ce se importau, iar calitatea produselor este mult îmbunătăţită. Economiile anuale ce se vor obţine se cifrează la peste 1 500 000 lei valută. (B. Dumitru). Dotat cu laboratoare noi. Institutul de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini din Bucureşti are realizări importante în cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Aici îşi găsesc rezolvarea în cea mai mare măsură reducerea importului şi aplicarea celor mai eficiente soluţii tehnice în construcţia de maşini. Dintre acestea face parte şi executarea rotorului de turbină Hidraulică de la Porţile de Fier (elaborarea tehnologiei de turnare), în clişeu, aspect din laboratorul de încercări şi cercetare PORŢILE DE FIER A fost lansat rotorul generatorului hidroagregatului nr. 5 Ieri, la Porţile de Fier a fost lansat in interiorul statorului generator, rotorul generator al hidroagregatului nr 5. Este piesa cea mai grea din ansamblul hidroagregatului — al doilea fabricat la U.C.M. Reşiţa —întărind 650 tone şi avînd un diametru de 14,2 m. Acest rotor generator cuprinde peste 10 000 de repere. Aici, în incinta Centralei de la Porţile de Fier, pe platforma de montaj, rotorul generatorului a fost asamblat de un colectiv de muncitori conduşi de maistrul Marin Popescu de la U.C.M. Reşiţa. De menţionat că evenimentul are loc cu 24 de zile mai devreme faţă de termenul stabilit. IOAN MITRIC Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorului Republicii Peru In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mariano Pagador Puente care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru în ţara noastră. Cu acest prilej, ambasadorul Mariano Pagador Puente şi preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cu ambasadorul Mariano Pagador Puente, desfăşurată într-o atmosferă caldă, prietenească. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Au fost prezenţi, de asemenea, membri ai Ambasadei Republicii Peru la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziarului italian „L Unita“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comentator de politică externă, şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „L’Unita“. La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziariştilor italieni. In Întîmpinarea gloriosului SEMICENTENAR AL PARTIDULUI CLASA MUNCITOAREPUTERNICA FORŢA A REVOLUŢIEI DEMOCRAT-POPULARE DIN ROMÂNIA Trăsătura dominantă a procesului revoluţionar inaugurat de insurecţia antifascistă de la 23 August 1944, şi desfăşurată sub conducerea Partidului Comunist Român, a fost afirmarea maselor largi populare ca element socialpolitic determinant în lupta împotriva reacţiunii, pentru progres. Niciodată în îndelungata sa istorie poporul român,, masele cele mai largi de producători ai bunurilor materiale şi spirituale nu au fost in situaţia de a înfăptui, într-um timp istoriceşte atit de scurt, transformări revoluţionare, structurale care prefigurau nemijlocit noua orinduire — socialismul. Este în afară de orice îndoială marele adevăr — înscris în istorie pentru totdeauna — că în atoeist proces de adinei şi radicale metamorfoze care aduceau România pe culmea de unde se zăreau puternic zorile socialismului, rolul de frunte l-a avut, clasa noastră muncitoare. Aducînd încă un omagiu, peste cele rostite de atitea ori la adresa clasei muncitoare şi a contribuţiei sale la edificarea oriuduim noi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul rostit la recentul Congres al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, spunea : „Un rol fundamental în transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, in realizarea tuturor înfăptuirilor cu care ne minidrim astăzi, a avut şi are eroica noastră clasă muncitoare, călită în numeroase bătălii revoluţionare, clasă care şi-a luat, pe umerii ei, greaua răspundere de a conduce poporul spre o viaţă liberă şi demnă, spre progres şi prosperitate“. Unul din instrumentele de luptă de cea mai mare eficienţă, prin care clasa muncitoare, sub conducerea partidului său de avangardă, Partidul Comunist Român, şi-a îndeplinit rolul de hegemon in procesul revoluţionar, l-au constituit sindicatele. Este o chestiune de mîndrie pentru partidul nostru comunist, şi in acelaşi timp o experienţă plină de învăţăminte, că mişcarea sindicală din ţara noastră a jucat rolul unei puternice forţe motrice a revoluţiei, aducîndu-şi pe toate planurile vieţii social-politice o contribuţie de prim ordin. Experienţa istorică a revoluţiei noastre populare a confirmat încă o dată adevărul că mişcarea profesională a clasei muncitoare, mişcarea sindicală, îşi poate îndeplini menirea numai în condiţiile conducerii sale politice de către partidul revoluţionar, marxist-leninist. In condiţiile puternicului avînt revoluţionar de după insurecţia armată victorioasă de la 23 August 1944, Partidul Comunist Român, reţinind concluziile cuvenite din experienţa anterioară a mişcării noastre sindicale, pornind de la faptul că sciziunea din mişcarea sindicală — aidoma sciziunii politice a clasei muncitoare, a adus grave daune unităţii de luptă a proletariatului împotriva exploatării, a militat activ în cadrul Frontului Unic Muncitoresc, în unire cu Partidul Social Democrat, pentru a făuri clasei muncitoare un puternic instrument de luptă, specifică mişcarea sindicală unită, revoluţionară. Numai la citeva zile după insurecţie, la 26 august 1944. (Continuare in pag. a 2-a) Conf. univ. MIHAI FATU doctor în istoria Tot despre cărţi ZAHARIA STANCU Cartea — şi cînd spun cuvintul acesta mă gîndesc la cartea cea bună — are o uriaşă forţă de influenţare. De multe ori lectura unei cărţi schimbă destinul unui om. Nu o dată cărţile cu caracter revoluţionar au ajuns să schimbe destinul unui popor, sau chiar destinul mai multor popoare. Este lucru cunoscut că forţa de influenţare a cărţii se exercită mai ales asupra tineretului. Grijulii nu numai pentru prezentul ţării noastre dar şi pentru viitorul ei, nu ne poate fi indiferentă literatura pe care o punem sub ochii copiilor noştri, care au învăţat să citească, sub ochii tinerilor noştri. Am fost deci foarte atenţi cu programele de tipărituri ale tuturor editurilor noastre, nu numai ale celor două edituri de specialitate. In anul în care ne aflăm, programele sînt ceva mai bogate decît cele din trecutul an 1970 şi, aş putea spune, aproape satisfăcătoare. De ce spun aproape satisfăcătoare şi nu total satisfăcătoare, în programul tuturor editurilor noastre sunt înscrise o serie bogată de cărţi, alese cu grijă din bogatul tezaur al literaturii clasice universale, al literaturii clasice româneşti, al literaturii universale contemporane şi al literaturii noastre de astăzi. în tot trecutul nostru, niciodată nu s-a arătat atîta dragoste pentru cartea de valoare — română sau străină — pentru conţinutul cărţii şi pentru înfăţişarea ei tehnică. Se pare că realmente editurile noastre s-au luat la întrecere care editură să tipărească lucrările cele mai valoroase şi care editură să le înfăţişeze publicului într-o formă cît mai frumoasă, cît mai elegantă, cit mai artistică. Unele din cărţile tipărite în ultima vreme la noi pot sta cu cinste alături de orice carte cu pretenţii apărută în Occident. Pînă aici totul e bine. Dar mai departe ? Mai (Continuare în pag. 2-a)