Munca, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7268-7293)

1971-04-22 / nr. 7286

Proletari din toate tárile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7286 Joi 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani De la hotaririle Congresului la activitatea practică a sindicatelor UN COLECTIV HOTĂRÎT SĂ-ŞI PĂSTREZE TITLUL DE FRUNTAŞ Perioada care a trecut din acest an s-a caracterizat la ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ BARZA, JUDEŢUL HUNE­DOARA, printr-o larga mobi­lizare a rezervelor interne in fiecare secţie şi sector. Sub conducerea organizaţiei de partid, mobilizaţi de sindicat, minerii au îndeplinit şi de­păşit sarcinile de plan în mod ritmic, decadă cu de­cadă şi lună de lună, la toţi indicatorii, la toate sortimen­tele, in fiecare sector şi de către fiecare brigadă, obţi­­nînd în perioada 1 ianuarie - 15 aprilie rezultate remar­cabile. Acum, în preajma aniversării gloriosului semi­centenar al partidului, co­lectivul întreprinderii miniere Barza — veche aşezare mi­nieră din Ţara Moţilor — ra­portează că planul produc­ţiei globale a fost depăşit cu 14 la sută, iar cel al pro­­ducţiei-marfă vîndute şi în­casate cu peste 23 la sută - realizări superioare angaja­mentelor stabilite în cinstea aniversării semicentenarului partidului. În perioada celor trei luni şi jumătate care s-au scurs din acest an, comitetul de di­recţie, sprijinit îndeaproape de comitetul sindicatului, a elaborat şi aplicat o seamă de măsuri care condiţionea­ză MENŢINEREA UNUI E­­CHILIBRU CORESPUNZĂTOR INTRE ACTIVITATEA DE EX­TRACŢIE SI LUCRĂRILE DE INVESTIŢII, în primul trimes­Secţia de mase plastice a întreprinderii judeţene de industrie locală metal-chi­­mie din Galaţi confecţio­nează cantităţi importante (milioane de fire anual) de flori artificiale. Imitaţia es­te atît de izbutită incit nu­mai lipsa parfumului le de­osebeşte de florile naturale. Creaţie a circa 200 de mun­citoare această originală „grădină“ de unde ajung in căminele noastre splendide exemplare de trandafiri, li­liac, lalele, incorporează, in mod firesc fineţea, gingăşia şi suavitatea feminină. Un grup de salariate din cadrul acestei secţii a ex­pediat redacţiei o scrisoa­re in care ilustrează reali­zările însemnate obţinute de unitatea lor. Cu toate că secţia funcţionează într-o clădire veche, avînd un spa­ţiu restrins, activitatea pro­ductivă a fost bine pusă la punct, organizarea muncii e din ce în ce mai perfecţio­nată. Un fapt destul de con­cludent, toate maşinile care se află pe fluxul tehnologic au fost concepute şi realiza­­te în atelierul de lăcătuşe­­rie al secţiei. Multe din pro­dusele care „înfloresc“ aici sunt exportate, bucurindu-se de aprecieri pe pieţele străi­ne. „Nu cu aceste succese vrem însă să vă reţinem a­­tenţia — se arăta în scrisoa­re. Evident, ele vor spori în continuare. Ceea ce vrem să vă semnalăm dv. este că în „grădina“ cu flori au apă­rut... buruieni. Vă spunem toate acestea convinse că ne veţi da un sprijin să le tru s-a realizat mai bine de 26 la sută din planul anual de investiţii şi 27,1 la sută din cel de construcţii-montaj, succese care confe­ră întregu­lui program d­e investiţii pre­văzut pentru 1971 şi pentru anii viitori certitudin­ea ma­terializării depline. Realizările din primele 15 săptămîni ale acestui an au la bază pregătirile făcute încă în anul trecut. În 1970, activitatea întreprinderii a fost orientată atît în scopul realizării indicatorilor de plan, al încadrării în cheltu­ielile admisibile, cit şi pen­tru asigurarea de rezerve geologice deschise şi pre­gătite în volum, care să a­­copere nevoile de producţie stabilite pentru 1971. Din volumul total de investiţii e­­xecutat în anul trecut, care totalizează peste 27 milioa­ne de lei, 62 la sută repre­zintă lucrări geologice, la care planul a fost realizat în proporţie de 103,3 la sută. Lucrările de deschidere şi stîrpim, deşi suntem­ ferm convinse, că în primul rînd stă în puterea şi posibilită­ţile noastre acest lucru...“ Dar să vedem despre ce este vorba. Iniţial, cu ani în urmă, cînd s-au pus baze­le acestei secţii conducerea întreprinderii, prin persona­lul tehnic ingineresc de care dispune, a depus eforturi­­ lăudabile în vederea asigură­rii condiţiilor de lucru co­respunzătoare. In acest sens s-au cheltuit sume de bani importante pentru amenajări (printre care şi o instalaţie de ventilaţie), pentru procu­rarea echipamentului de pro­tecţie, antidot şi altele. Preocupările respective au rămas însă de domeniul tre­cutului. In momentul de fa­ţă, chiar dacă acestea nu sunt total excluse, nu putem consemna o finalitate a lor. Ce folos că există o insta­laţie de ventilaţie dacă ea nu funcţionează ? O recentă măsurătoare a concentraţiei de gaze toxice în atmosfera în care lucrează muncitoa­rele arată o creştere cu mult peste limita admisă de lege. Vestiarele nu sunt amenaja­te, nu au încălzire şi apă. Pe drept cuvînt se întreabă autoarele scrisorii : „Nu sunt oare aceste neajunsuri ca nişte buruieni, nedorite, care împiedică florile să creas­că ?“. Evident. Aceste carenţe dăunează producţiei, dimi­nuează eficienţa eforturilor colectivului secţiei de mase plastice în majoritate femei. Lipsa de interes, atribuită în egală măsură şi comitetului pregătire în vederea asigu­rării de noi rezerve se ci­frează aproape la 13 000 ml de galerii şi peste 3 600 ml suitori, precum şi aproa­pe 4 500 ml deschideri. Baza pregătirii şi asigură­rii realizării ritmice a planu­lui s-a pus o dată cu ela­borarea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice te­meinic conceput. Acest plan a fost definitivat pe baza propunerilor extrem de va­loroase reieşite din adunarea generală a salariaţilor, care s-a ţinut la începutul aces­tui an. El are patru capitole distincte în care sunt stabi­lite măsuri referitoare la „mărirea bazei de materii prime şi creşterea volumului de producţie", „creşterea productivităţii muncii", „re­ducerea preţului de cost", „îmbunătăţirea condiţiilor de muncă" — în total aproape 40 de măsuri. Cîteva dintre acestea — desigur, cele mai importante — au fost amplu dezbătute in comitetul de sindicatului, pentru asigura­rea condiţiilor de lucru muncitoarelor de aici este cu atit mai condamnabilă cu ION IONESCU (Continuare în pag. 2-a) direcţie. Aşa, spre exemplu, s-a analizat încă de la în­ceputul anului 1971 stadiul de realizare a lucrărilor­­ de pregătire în vederea reali­zării ritmice, încă din prima decadă, a planului de pro­ducţie. Dezbaterile au fost foarte preţioase în asigura­rea desfăşurării normale a producţiei în perioada care a urmat. Accentul principal s-a pus în mod deosebit pe scurtarea termenelor de exe­cuţie a lucrărilor de investi­ţii. Asigurarea din timp a do­cumentaţiei, organizarea co­respunzătoare a echipelor din sectorul de investiţii, pro­curarea din timp a materia­lelor necesare, au permis - aşa cum am , arătat mai NICOLAE BIVOLU Şi ALEXANDRU NAGY (Continuare in pag. a 3-a) |­1t In întîmpinarea semicentenarului parti­dului, realizări remarcabile • Pregătirile anterioare, la baza succeselor din acest an • Sindicatul, o prezenţă activă în viaţa în­treprinderii • Angajamentul pe 1971 a fost suplimentat substanţial Banii alocaţi pentru protecţia muncii au fost trecuţi la... economii Însemnări pe urmele unei scrisori sosite la redacţie Noua urbanistică a oraşului Baia Mare. In prim-plan : Casa de cultură a sindicatelor (stingă) şi modernul hotel turistic „Gutinu“ (dreapta). 11 h­ • FURNALIŞTII, OŢELARII ŞI LAMINATORI DE PE PLATFORMA COMBINATULUI SIDERURGIC DE LA GALAŢI au realizat pînă in prezent o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 64 000 000 lei. S-au produs suplimentar 21 000 tone fontă, 10 700 tone oţel, 4 000 tone tablă, realizîndu-se totodată şi angajamentul la beneficii, prin obţine­rea unui spor de 20 000 000 lei. (Mircea Cişman). • CONSTRUCTORII DE LA ÎNTREPRINDEREA DE PODURI METALICE ŞI PREFABRICATE DIN BE­TON PITEŞTI au expediat cu destinaţia Arad ul­timul tronson al podului metalic cu placă ortotro­­pă ce s­e construieşte peste rîul Mureş. (Dumitru Burcea). • LA UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE BUZĂU s-a deschis, pentru 15 zile, un curs de aplicare a matematicii in economie, orga­nizat de catedra de cibernetică a Academiei de studii economice Bucureşti. Specialiştii din industria oraşului pot să-şi însu­şească astfel cele mai eficiente metode de folosire a calculatoarelor. (D. Mihail). • LA UZINA DE AUTOTURISME DIN PITEŞTI a fost realizat un agregat semiautomat pentru strunjitul oval al pistoanelor. Prin folosirea aces­tuia se dublează capacitatea de producţie, faţă de cea a maşinilor similare ce se importau, iar cali­tatea produselor este mult îmbunătăţită. Economi­ile anuale ce se vor obţine se cifrează la peste 1 500 000 lei valută. (B. Dumitru). Dotat cu laboratoare noi. Institutul de cercetări tehnologice pentru con­strucţia de maşini din Bucureşti are realizări importante în cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Aici îşi găsesc rezolvarea în cea mai mare măsură reducerea importului şi aplicarea ce­lor mai eficiente soluţii tehnice în construcţia de maşini. Dintre acestea face parte şi executarea rotorului de turbină Hi­draulică de la Porţile de Fier (elaborarea tehnolo­giei de turnare), în clişeu, aspect din laboratorul de încercări şi cercetare PORŢILE DE FIER A fost lansat rotorul generatorului hidroagregatului nr. 5 Ieri, la Porţile de Fier a fost lansat in interiorul statorului generator, rotorul generator al hidro­agregatului nr 5. Este piesa cea mai grea din an­samblul hidroagregatului — al doilea fabricat la U.C.M. Reşiţa —­­întărind 650 tone şi avînd un diametru de 14,2 m. Acest rotor generator cuprinde peste 10 000 de repere. Aici, în incinta Centralei de la Porţile de Fier, pe platforma de montaj, rotorul generatorului a fost asamblat de un colec­tiv de muncitori conduşi de maistrul Marin Po­­pescu de la U.C.M. Reşiţa. De menţionat că evenimentul are loc cu 24 de zile mai devreme faţă de termenul stabilit. IOAN MITRIC Preşedintele Consiliului de Stat­­­ al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorului Republicii Peru In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mariano Pagador Puente care şi-a prezentat scrisori­le de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Peru în ţara noastră. Cu acest prilej, ambasa­dorul Mariano Pagador Puente şi preşedintele Con­siliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări­ După prezentarea scriso­rilor de acreditare, preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cu am­basadorul Mariano Pagador Puente, desfăşurată într-o atmosferă caldă, prieteneas­că. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, şi Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe. Au fost prezenţi, de ase­menea, membri ai Amba­sadei Republicii Peru la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziarului italian „L Unita“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comenta­tor de politică externă, şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „L’Unita“. La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu zia­riştilor italieni. In Întîmpinarea gloriosului SEMICENTENAR AL PARTIDULUI CLASA MUNCITOARE­­PUTERNICA FORŢA A REVOLUŢIEI DEMOCRAT-POPULARE DIN ROMÂNIA Trăsătura dominantă a pro­cesului revoluţionar inaugu­rat de insurecţia antifascistă de la 23 August 1944, şi des­făşurată sub conducerea Par­tidului Comunist Român, a fost afirmarea maselor largi populare ca element social­­politic determinant în lupta împotriva reacţiunii, pentru progres. Niciodată în înde­lungata sa istorie poporul român,, masele cele mai largi de producători ai bunurilor materiale şi spirituale nu au fost in situaţia de a înfăptui, într-um timp istoriceşte atit de scurt, transformări revo­luţionare, structurale care prefigurau nemijlocit noua orinduire — socialismul. Este în afară de orice îndoială marele adevăr — înscris în istorie pentru totdeauna — că în atoeist proces de adinei şi radicale metamorfoze­ care a­­duceau România pe culmea de unde se zăreau puternic zorile socialismului, rolul de frunte l-a avut, clasa noastră muncitoare. Aducînd încă un omagiu, peste cele rostite de atitea ori la adresa clasei muncitoare şi a contribuţiei sale la edificarea oriuduim noi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul rostit la recentul Congres al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, spunea : „Un rol fundamental în transfor­marea revoluţionară a societă­ţii româneşti, in realizarea tuturor înfăptuirilor cu care ne minidrim astăzi, a avut şi are­­ eroica noastră clasă muncitoare, călită în numeroa­se bătălii revoluţionare, clasă care şi-a­ luat, pe umerii ei, greaua răspundere de a con­duce poporul spre o viaţă li­beră şi demnă, spre progres şi prosperitate“. Unul din instrumentele de luptă de cea mai mare efi­cienţă, prin care clasa mun­citoare, sub conducerea par­tidului său de avangardă, Partidul Comunist Român, şi-a îndeplinit rolul de he­gemon in procesul revoluţio­nar, l-au constituit sindicate­le. Este o chestiune de mîn­­drie pentru partidul nostru comunist, şi in acelaşi timp o experienţă plină de în­văţăminte, că mişcarea sin­dicală din ţara noastră a ju­cat rolul unei puternice for­ţe motrice a revoluţiei, adu­­cîndu-şi pe toate planurile vieţii social-politice o con­tribuţie de prim ordin. Experienţa istorică a revo­luţiei noastre populare a con­firmat încă o dată adevărul că mişcarea profesională a clasei muncitoare, mişcarea sindicală, îşi poate îndeplini menirea numai în condiţiile conducerii sale politice de către partidul revoluţionar, marxist-leninist. In condiţii­le puternicului avînt revolu­ţionar de după insurecţia ar­mată victorioasă de la 23 Au­gust 1944, Partidul Comunist Român, reţinind concluziile cuvenite din experienţa an­terioară a mişcării noastre sindicale, pornind de la fap­tul că sciziunea din mişcarea sindicală — aidoma sciziunii politice a clasei muncitoare,­­ a adus grave daune unită­ţii de luptă a proletariatului împotriva exploatării, a mi­litat activ în cadrul Frontu­lui Unic Muncitoresc, în unire cu Partidul Social Democrat,­ pentru a făuri clasei munci­toare un puternic instrument de luptă, specific­ă mişcarea sindicală unită, revoluţio­nară. Numai la citeva zile după insurecţie, la 26 august 1944.­ (Continuare in pag. a 2-a) Conf. univ. MIHAI FATU doctor în istoria Tot despre cărţi ZAHARIA STANCU Cartea — şi cînd spun cuvintul acesta mă gîn­­desc la cartea cea bună — are o uriaşă forţă de influenţare. De multe ori lectura unei cărţi schim­bă destinul unui om. Nu o dată cărţile cu caracter revoluţionar au ajuns să schimbe destinul unui po­por, sau chiar destinul mai multor popoare. Este lucru cunoscut că forţa de influenţare a cărţii se exercită mai ales asupra tineretului. Grijulii nu numai pentru prezentul ţării noastre dar şi pentru viitorul ei, nu ne poate fi indiferentă literatura pe care o punem sub ochii copiilor noştri, care au învăţat să citească, sub ochii tinerilor noştri. Am fost deci foarte atenţi cu programele de tipărituri ale tuturor editurilor noastre, nu numai ale celor două edituri de specialitate. In anul în care ne aflăm, programele sînt ceva mai bogate decît cele din trecutul an 1970 şi, aş putea spune, aproape satisfăcătoare. De ce spun aproape satis­făcătoare şi nu total satisfăcătoare, în programul tuturor editurilor noastre sunt înscrise o serie bo­gată de cărţi, alese cu grijă din bogatul tezaur al literaturii clasice universale, al literaturii clasice ro­mâneşti, al literaturii universale contemporane şi al literaturii noastre de astăzi. în tot trecutul nostru, niciodată nu s-a arătat atîta dragoste pentru car­tea de valoare — română sau străină — pentru con­ţinutul cărţii şi pentru înfăţişarea ei tehnică. Se pare că realmente editurile noastre s-au luat la între­cere care editură să tipărească lucrările cele mai valoroase şi care editură să le înfăţişeze publicului într-o formă cît mai frumoasă, cît mai elegantă, cit mai artistică. Unele din cărţile tipărite în ultima vreme la noi pot sta cu cinste alături de orice carte cu pretenţii apărută în Occident. Pînă aici totul e bine. Dar mai departe ? Mai (Continuare în pag. 2-a)

Next